Articole

Firmele, lovite din toate părțile

Trecerea contribuţiilor de asigurări pentru pensii și sănătate de la angajator la salariat, eliminarea contribuției 0,5% la șomaj de către angajat și menținerea unei părți din contribuții la angajator sub forma unei contribuţii asiguratoare pentru muncă de 2,25%, care va fi plătită de angajator vor duce la creşterea fiscalităţii pentru IMM-uri cu 0,5%.

 

Creșterea birocrației pentru angajator, prin încheierea de acte adiționale la toate contractele individuale de muncă, creșterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice, eliminarea destinației precise a unor fonduri (garantare pentru plata creanțelor salariale, concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale), acoperirea deficitului bugetar cu excedentul de la fondurile speciale, desființarea asigurărilor pentru șomaj, care aveau programat în anul 2017 un excedent de 694,3 milioane lei, reducerea salariilor nete, ca urmare a eliminării deducerii personale pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei, aceste efecte au fost identificate de către Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

Excedentul mare prevăzut pentru 2017 la fondurile speciale de asigurări (Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, Fondul de accidente de muncă şi boli profesionale, asigurari de somaj) impunea reducerea contribuțiilor angajatorilor la aceste fonduri, nefiind justificată stabilirea valorii contribuţiei asiguratoare pentru muncă la 2,25% în sarcina angajatorului, mai spun cei de la CNIPMMR.

Întrebați dacă susțin trecerea contribuțiilor de la angajator la salariat, 82% dintre respondenții unui sondaj făcut de Consiliul în rândul managerilor de IMM-uri au răspuns că nu susțin această modificare. La întrebarea “Considerați că trecerea contribuțiilor de la angajator la salariat va avea efecte negative?”, 84,3% dintre respondenți au răspuns pozitiv.

Printre efectele negative considerate de respondenți că vor apărea odată cu trecerea contribuțiilor de la angajator la salariat, au fost menționate: creșterea birocrației pentru angajator, prin încheierea de acte adiționale la toate contractele individuale de muncă (69,6%), scăderea salariilor nete (67,6%), cheltuieli suplimentare privind actualizarea programelor informatice (64,8%), creșterea amenzilor ca urmare a creșterii salariului minim (59,7%), creșterea fiscalității asupra unor categorii de contribuabili (PFA, pentru drepturile de autor, veniturile din chirii, etc.) (48,3%), altele (10%). Întrebați dacă sunt de acord cu introducerea unei taxe de 2% din fondul de salarii plătit de angajator, 98% au menționat că nu sunt de acord.

Cele mai importante efecte pozitive considerate de către respondenți că vor genera odată cu trecerea contribuțiilor de la angajator la salariat, au fost pentru bugetul de stat: cresc veniturile bugetare ca urmare a cresterii salariilor, amenzilor, etc. (50%), niciun efect pozitiv (39%), salariații vor cunoaște toate cheltuielile salariale ale angajatorului privind postul ocupat (11%).

Trecerea contribuțiilor de la angajator la salariat reprezintă o reformă amplă, cu implicaţii multiple sociale și economice, fiind imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri în acest domeniu să fie realizate analize de impact și testul IMM, potrivit art. 91 din Legea nr. 346/ 2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: „iniţiatorii actelor normative trebuie să evalueze efectele introducerii noii reglementări, mai întâi şi cu precădere asupra activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii”.

Analizele de impact și testul IMM trebuie să vizeze întregul pachet de modificări legislative, în contextul în care începând cu 1 ianuarie 2018 se vor aplica concomitent mai multe reforme: trecerea contribuțiilor de la angajator la salariat; instituirea contribuţiei asiguratoare pentru muncă de 2,25% în sarcina angajatorului; reducerea impozitului de la 16% la 10%; eliminarea deducerii personale pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei; creșterea salariului minim de la 1.450 de lei la 1.900 de lei; cresterea plafonului de încadrare ca microîntreprindere de la 500.000 de euro la 1 milion de euro (în prezent, IMM din această categorie plătind impozit de 16% pe profit) și includerea în acest sistem de impozitare a tuturor contribuabililor care desfășoară activități exceptate în prezent.

Chestiunea salariului minim

Creșterea salariului minim de la 1.460 lei la 1.900 lei pentru corelarea trecerii contribuțiilor de la angajator la angajat reprezintă una dintre cele mai ascunse taxe, similară cu inflația, crede analistul economic Cristian Păun.

„Este foarte dificil să explici oamenilor cât de problematică este această măsură după ce au fost seduși de grija mimată de politicieni pentru cei ”săraci”. Salariul minim produce probleme de ocupare taman pentru cei pe care politicile ”de stânga” pretind grijă și protecție: tineri, cei cu educație medie spre scăzută, cei în vârstă, cei care nu au o specializare sau o experiență în domeniu (și de aici și corolarul cu reducerea flexibilității în schimbarea locului de muncă), femeile etc. O consecință a creșterii salariului minim este migrația către alte țări a acestor grupuri vulnerabile cu precădere”.

Cristian Păun

Păun susține că această creștere a salariului minim pe economie complet necorelată cu productivitatea reală a muncii sau competitivitate ne împinge spre o respecializare în lucruri ”mărunte” dar vitale: gătitul acasă, zugrăvit, construit sau reparat de case, spălatul mașinii, reparatul instalațiilor sanitare, grădinărit, educatul copiilor după școală etc.

„La rigoare, salariul minim crescut periculos de mult către salariul mediu / median determină profesorii universitari, cercetătorii, cei din IT, cei din inovare, managerii de companii să lase deoparte activitățile pentru care s-au specializat timp îndelungat și să se respecializeze în activități simple pe care nu mai rentează să le externalizeze către terți. Cei care acum prestează aceste munci vor găsi și mai greu de muncă și vor pleca în alte părți contribuind și mai mult la creșterea prețului asociat acestora. Schimbările structurale în economie sunt greu reversibile și cu consecințe nefaste pe termen lung”

Cristian Păun

Reprezentanții companiei de consultanță spun că în condițiile trecerii contribuțiilor sociale în sarcina angajatului, creșterea salariului minim la 1.900 de lei presupune un cost suplimentar pentru angajatori de aproximativ 120 lei. Secretarul general al Asociației Oamenilor de Afeceri din România, Cristian Pârvan, consideră că salariul minim la 1.900 de lei va pune o presiune și mai mare pe firmele din producție după ce anul acesta a venit cu scumpiri în energie și carburanți.

Majorarea salariului minim brut de la 1 ianuarie 2018 la 1.900 de lei va duce la creşterea amenzilor de circulaţie, dar va avea şi alte efecte pentru români. Valoarea punctul de amendă se calculează în funcţie de salariul minim. Mai exact, reprezintă 10% din acesta. Astfel, punctul de amendă va creşte anul viitor de la 145 la 190 de lei. Drept urmare, amenzile vor avea o valoare minimă de 380 de lei şi pot ajunge chiar şi la 19.000 de lei.

Pe cine afectează măsura cu 1% pe microîntreprinderi

Una dintre măsurile luate de către Guvernul Tudose săptămâna trecută se referă la creșterea plafonului de încadrare ca microîntreprindere de la 500.000 de euro la 1 milion de euro. Conform lui Iancu Guda, lector la Institutul Bancar Român, 27% dintre firme vor câştiga, respectiv companiile cu venituri sub 0,5 milioane de euro şi zero angajaţi, precum şi societăţile cu venituri între 0,5-1 milioane de euro şi un profit brut de peste 6,25%, în timp ce doar 3% dintre companii vor pierde în urma acestei impozitări.

“Doar 3% dintre companii pierd, restul de 70% plătind un impozit identic. Totuși, efectul final este mult mai mic, deoarece se pot pierde aproape 112.153 locuri de muncă, deci aproximativ 2% din forţa de muncă angajată (din cauza disparitiei interesului fiscal), iar majorarea salariului minim pe economie poate anula până la jumătate din optimizarea fiscală respectivă”

, explică Guda într-un studiu.

Conform documentului, firmele cu venituri între 0-500.000 euro care înregistrează zero angajați vor fi influențate pozitiv, deoarece acestea plătesc astăzi un impozit de 3% din cifra de afaceri, care urmează să fie redus la 1% prin noile reglementări. Astfel, 104.097 de firme se regăsesc în aceastăsituație. De la 1 ianuarie 2018, aceste companii vor plăti un impozit pe cifră de afaceri de trei ori mai mic, scăderea estimată (bazată pe veniturile înregistrate în anul 2016) fiind de la 342 milioane de lei (aferent impozitului actual) la 114 milioane de lei (estimările privind impozitul nou).

Firmele cu cel puțin un angajat nu vor fi afectate de noua măsura, întrucât ele deja plătesc un impozit de 1% pe cifra de afaceri. În această situație se regăsesc 291.937 de firme, care vor înregistra o sarcina fiscală similară celei din anul 2016 (singura diferență fiind în funcție de nivelul veniturilor înregistrat în viitor).

În acest moment, companiile cu venituri intre 500.000 – 1.000.000 euro, plătesc în condițiile actuale un impozit de 16% aplicat profitului brut. Prin trecerea la impozitul de 1% pe cifra de afaceri impactul va fi diferențiat în funcție de profitabilitatea acestora. Firmele care înregistrează pierderi vor înregistra costuri fiscale mai mari, pentru că azi acestea nu plătesc impozit pe profit. Un numar de 2.177 de companii se regăsesc în aceasta situație, și vor plati un impozit suplimentar de 68 milioane de lei începand cu anul 2018.

Companiile care care inregistreaza o margine a profitului brut intre 0% – 6,25% vor inregistra costuri fiscale mai mari, deoarece impozitul de 16% aplicat profitului brut este inferior impozitului de 1% aplicat cifrei de afaceri. Un numar de 8.239 de companii se regasesc in aceasta situatie, acestea inregistrand costuri fiscale in crestere de la 110 mil. lei (aferente activitatii desfasurate in anul 2016) la 260 mil. lei (aferente estimărilor pe același venit și profit brut, dar considerând noul nivel de impozit).

În schimb, firmele care înregistrează o margine a profitului brut peste 6,25% vor avea costuri fiscale mai mici, deoarece impozitul de 16% aplicat profitului brut este superior impozitului de 1% aplicat cifrei de afaceri. În acestă ipostază sunt 9.247 companii (4.853 înregistrand un profit brut între 6,25% – 15%, și 4.394 un profit brut peste 15%). Aceste companii vor plăti un impozit estimat de 292 milioane de lei, comparativ cu 915 milioane de lei în momentul de față. Concluzionând, aproximativ 70% vor plăti un impozit identic cu cel actual, 27% vor înregistra un impozit inferior și doar 3% vor plăti un impozit mai mare.

 

Sursa Cotidianul

/0 Comentarii/de

CITR: România, dependentă de marile firme. IMM-urile, extrem de vulnerabile

În România doar 6.521 de companii, dintr-un total de 640.000, generează peste 60% din cifra de afaceri cumulată la nivel naţional, arată o analiză a CITR Group (Casa de Insolvenţă Transilvania).

Deşi la nivel macroeconomic România a înregistrat, în al doilea trimestru din 2017, cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, de 5,7%, conform datelor din Eurostat, la nivel microeconomic asistăm la o concentrare îngrijorătoare a veniturilor în jurul unui număr foarte mic de companii.

Acest dezechilibru acţionează puternic asupra modului în care 99% dintre companiile din România îşi desfăşoară activitatea; economia românească e dependentă de acest număr restrâns de societăţi mari, iar companiile mici şi mijlocii, care formează majoritatea a companiilor din România, sunt extrem de vulnerabile. România rămâne la fel de fragilă ca în 2007-2008, iar experienţa crizei anterioare nu creează vreun confort, fiindcă nu suntem mai bine pregătiţi acum pentru eventualitatea unui recul.

Rudolf Vizental, CEO CIT Resources

Studiul CITR Group indică o concentrare spre vârf a companiilor din economia României. Numărul companiilor de impact în economie a scăzut, însă generează mai mult, sunt mai profitabile şi folosesc mai puţini angajaţi.

Rudolf Vizental apreciază că lipsa companiilor mari are efect direct asupra investiţiilor: Această structură dezechilibrată este principala cauză a numărului redus de tranzacţii la nivel naţional. Deşi România reprezintă cea mai atractivă economie din Europa de Est, oportunităţiile concrete sunt de cele mai multe ori mult prea mici pentru a atrage investitori instituţionali. Pentru a creşte, trebuie avute în vedere şi opţiunile de consolidare, nu doar de creştere organică.

Potrivit studiului CITR Group, companiile de impact au fost împărţite în finanţabile, restructurabile şi insolvabile. Numărul celor dintâi a crescut, următoarele au scăzut, iar cele insolvabile aproape s-au înjumătăţit.

Un alt semnal de alarmă tras de specialiştii CITR Group se referă la oportunităţile de salvare a afacerilor cu probleme, considerate de bănci nefinanţabile, iar de investitori prea mici. Doar circa 1.500 de companii, adică societăţile sănătoase, cu active de peste zece milioane de euro, reprezintă zona de interes pentru consultanţi, investitori şi bănci.

În aceste condiţii, avem cel puţin 18.500 de companii cu active mai mari de un milion de euro considerate neatractive, nu avem servicii suficient de specializate în aceste zone. Investitorii nu se aventurează sub pragurile lor, iar băncile le consideră nefinanţabile; ele au produse debt to equity, un reţetar, dar o restructurare se aplică de la caz la caz, fiecare companie are nevoi diferite. Într-un context economic în care băncile preferă să-şi vândă portofoliile de credite neperformante, nu văd perspective pentru dezvoltarea acestui mecanism. Chiar dacă nivelul acestora în România a ajuns la cel mai mic nivel din ultimii 8 ani, în realitate aceste credite nu au dispărut, ci doar s-au transferat de la un proprietar la altul, iar situaţia companiilor a rămas la fel de dificilă,

explică reprezentantul CITR Group.

Specialiştii CITR Group argumentează că, în acest context, reechilibrarea economiei româneşti are nevoie urgentă de măsuri de sprijinire a acestor business-uri în dificultate, ignorate de principalii finanţatori, izolate de mediul de business şi stigmatizate de cel social, de teama efectului de domino al unui potenţial eşec. Acestea în contextul în care economia autohtonă nu are capacitatea să genereze suficienţi antreprenori încât să suplinească lipsa dispariţiei celor care eşuează.

Noi investim timp şi resurse în aceste analize tocmai pentru a trage semnale de alarmă spre acţiune, nu doar spre constatare. Trebuie să intervenim în restructurarea acestor companii prin toate mijloacele şi mecanismele specifice, aplicate de la caz la caz. Reţetele nu funcţionează. Recomandăm, în special, un proces de consolidare pe orizontală, în aceleaşi domenii de activitate, pentru creşterea în volum şi reducerea costurilor, un proces de care încă fugim ca de frica colectivizării, păstrată pe undeva ca o frustrare istorică.

Rudolf Vizental

CITR Group asistă companiile în procesul lor de recuperare prin furnizarea soluţiilor de reorganizare, restructurare şi investiţii. Grupul are resurse pentru gestionarea tuturor domeniilor de business, atât în baza procedurilor judiciare, cât şi în afara lor. Fondat în 2014, misiunea acestuia este anticiparea nevoilor antreprenorilor şi îmbunătăţirea continuă a serviciilor oferite companiilor, astfel încât orice impas economic să fie transformat într-o oportunitate de business.

Sub umbrela CITR Group funcţionează societăţile CITR, CIT Restructuring şi CIT Resources.

CITR este o societate de practicieni în insolvenţă care gestionează, în prezent, o masă credală de peste patru miliarde de euro şi un patrimoniu de peste 650 milioane de euro. CITR a distribuit creditorilor peste 400 de milioane de euro în ultimii cinci ani, din care 100 de milioane de euro doar în 2016.

 

Sursa Capital.ro, AGERPRES

/0 Comentarii/de

ATENŢIE! Amenzi usturătoare pentru firmele care nu se supun autorizării de mediu

Firmele care nu se supun autorizării de mediu, conform Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor, şi nu s-au înscris încă în “Registrul operatorilor economici care nu se supun autorizării de mediu conform prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor“ sunt pasibile să plătească amenzi cuprinse între 20.000 şi 40.000 de lei, avertizează experţii de mediu de la Green Environment Support.

 

Firmele menţionate au avut ca termen-limită data de 18 iunie 2017 pentru a se înscrie în Registrul naţional, adică la 30 de zile de la intrarea în vigoare a Ordinului nr. 739/11 mai 2017, care reglementează procedura de înregistrare a operatorilor economici care nu se supun autorizării de mediu. Ordinul priveşte următoarele categorii de firme:
• Comercianţii care nu intră fizic în posesia deşeurilor (acei comercianţi de deşeuri care nu deţin deşeurile fizic, nu le transportă, nu le valorifică sau elimină, ci doar intermediază transferuri de deşeuri între cel care produce deşeurile şi valorificator)
• Brokerii (conform Legii 211/2011, aceştia pot fi orice întreprindere/operator economic care se ocupă de valorificarea sau eliminarea deşeurilor în numele altor persoane, inclusiv brokerii care nu intră fizic în posesia deşeurilor)
• Transportatorii rutieri de deşeuri nepericuloase

• Operatorii economici care fac obiectul derogării de la cerinţele de autorizare, conform Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor (de exemplu, operatorii care îşi valorifică propriile deşeuri nepericuloase, precum rumeguşul sau lemnul, prin tratare termică cu recuperare de agent termic sau firmele care îşi reciclează sau reutilizează sub diferite forme propriile deşeuri, chiar dacă nu desfăşoară activităţi autorizabile din punctul de vedere al mediului).

 

La rândul lor, operatorii economici care desfăşoară activităţi de comerţ cu ridicata al deşeurilor şi resturilor, fără a intra fizic în posesia acestora, şi care deţineau autorizaţie de mediu la data intrării în vigoare a Ordinului de ministru, aveau obligaţia ca, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestuia, să notifice autorităţile competente şi să solicite înregistrarea în Registru.

„Prin Ordinul nr. 739/11 mai 2017, autorităţile române, prin Ministerul Mediului, urmăresc reglementarea (identificarea, înregistrarea şi controlul) operatorilor economici care gestionează deşeuri şi care în acest moment nu au obligaţia de a solicita şi obţine autorizaţia de mediu. În lipsa unui Registru naţional, firmele cu activităţile menţionate mai sus nu pot fi identificate şi există riscul  desfăşurării unor activităţi ilegale, cu impact asupra mediului (abandonarea deşeurilor, transportul acestora către operatori neautorizaţi, eliminarea/valorificarea deşeurilor la sediul propriu fără respectarea normelor în vigoare etc.)”, explică Viorel Ionescu, consultant de mediu la Green Environment Support.

Registrul naţional este public şi oricine este interesat îi poate identifica pe toţi cei care desfăşoară în mod legal anumite activităţi (transport deşeuri nepericuloase, eliminarea propriilor deşeuri, diferite activităţi de valorificare a deşeurilor etc.). Lista firmelor vizate de Ordinul nr. 739/11 mai 2017 poate fi consultată pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM) şi este actualizată lunar.

Pentru a figura în Registrul naţional, firmele menţionate trebuie să depună documentaţia specifică la sediul ANPM sau să o transmită prin poştă. Pentru analiza documentaţiei se percepe o taxă în valoare de 500 de lei care se achită în contul menţionat de ANPM, pentru fiecare tip de activitate pentru care se solicită înregistrarea. Numărul de înregistrare în Registru are o valabilitate de 5 ani.

Toţi operatorii economici înregistraţi în Registru au obligaţia de a ţine evidenţa gestiunii deşeurilor generate din activitate şi să le raporteze conform cerinţelor art. 49 din Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Dacă operatorii economici nu mai desfăşoară activităţi pentru care s-a solicitat înregistrarea în Registru, au obligaţia de a solicita radierea, în termen de 30 de zile de la încheierea activităţii şi vor prezenta raportarea deşeurilor generate, pentru intervalul de timp dintre sfârşitul perioadei de referinţă a ultimei raportări şi data cererii de radiere. De asemenea, orice modificare apărută în activitatea operatorului economic trebuie notificată în termen de 30 de zile şi se transmite către ANPM, împreună cu documentele justificative.

Autorităţile competente care pot efectua activităţi de inspecţie şi control, în vederea respectării prezentului ordin sunt Garda Naţională de Mediu şi comisariatele teritoriale ale acesteia.

 

Sursa www.curierulnational.ro
/0 Comentarii/de

HARTA mortalității firmelor: România, ”liderul trist” al UE

România avea cea mai mare rată a mortalității firmelor din Uniunea Europeană, în anul 2013, potrivit celor mai recente date disponibile, emise joi de Biroul european de statistică Eurostat. În schimb, Bucureștiul stătea bine la natalitatea firmelor, conform Eurostat Regional Yearbook 2017.

Thumbnail

În anul 2013, în toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României, se închideau între 23% și 27% dintre firmele existente atunci, în sectoarele industriei, construcțiilor și serviciilor. România înregistra astfel cea mai mare mortalitate a firmelor din UE, mult peste media europeană, de 9%, potrivit Eurostat Regional Yearbook 2017.

Rate ale mortalității firmelor peste 12% au fost înregistrate în toate regiunile de dezvoltare ale Portugaliei și ale Slovaciei, în două regiuni ale Danemarcei, precum și în Letonia, Lituania și Polonia.

Thumbnail

În schimb, regiunea București-Ilfov este singura regiune de dezvoltare românească ce a înregistrat o rată a natalității firmelor de peste 12% în anul 2014. În medie, în 2014, 10% dintre firmele din Uniunea Europeană erau societăți noi (înființate în anul respectiv).

Cele mai mari rate ale natalității firmelor din UE în anul 2014 au fost întâlnite în Lituania (25,1%), Slovacia (cele 4 regiuni de dezvoltare ale țării au avut rate ale natalității firmelor de 18,8% – 20,4%), Portugalia (cele 7 regiuni au avut rate de 13,3% – 16,6%).

Sursa startupcafe.ro
/0 Comentarii/de

Rezultate Start-up Nation: Rata de respingere a ajuns la 12%. Situația dosarelor și a RUE pe județe

Peste 4.400 de firme care s-au înscris în programul Start-up Nation au fost verificate, rata de respingere fiind de circa 12%, a declarat, miercuri, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antrerenoriat, Ilan Laufer, confirmând datele publicate încă de luni de către StartupCafe.ro.

Laufer a prezenat miercuri situația înregistrată, până miercuri, la nivel național, de agențiile pentru IMM-uri din subordinea Ministerului pentru Mediul de Afaceri la verificarea planurilor de afaceri depuse de firmele care s-au clasat pe locurile eligibile în bugetul programului în urma punctajului automat de la înscriere.

Situația verificărilor la nivel național este următoarea:

  • 4.424 de dosare verificate
  • 3.330 de dosare sunt admise și au primit înștiințare.
  • 552 de dosare sunt în clarificări suplimentare pe conținutul planurilor de afaceri.
  • 542 de dosare au fost respinse.
  • Gradul de respingere a  crescut spre 12%, față de 8% cât era estimarea în urmă cu aproximativ o lună.

Acesta înseamnă practic că până în acest moment 542 de firme care au căzut sub linie, pe locurile în aștepare în urma evaluării automate de la înscriere, vor avea șansa să intre la finanțare în locul celor respinse.

Reamintim că circa 8.600 de firme au intrat pe locurile finanțabile, în urma evaluării automate. Dacă rata de respingere de 12% se va menține până la final, ar însemna că circa 1.000 de firme dintre cele rămase în așteptare vor urca la finanțare. Acestea sunt firme cu 90 de puncte.

În total, în perioada 15 iunie – 14 iulie 2017, peste 19.000 de solicitanți s-au înscris în programul Start-up nation 2017, în speranța că vor obține ajutoare nerambursabile de maximum 200.000 de lei fiecare, penru investiții, în anumite condiții.

START-UP NATION: Situația verificărilor pe județe la data de 6 septembrie 2017:

Agenția Brașov (judetele Brasov, Sibiu si Covasna) – 1.073 de dosare depuse, din care 325 dosare verificate (245 dosare admise, 37 dosare în clarificări, 43 dosare respinse), au ajuns cu verificările la firma de pe poziția din lista RUE 6.465.

  1. Agenția Cluj (județele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare, Sălaj)  – 4.375 dosare depuse, di care 1.388 dosare verificate (1.019 dosare admise, 206 dosare sunt în clarificări, 163 dosare respinse), a ajuns la RUE 6.246.
  2. Agenția Constanța (județele Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea, Vrancea) – 1.887 dosare depuse, din care 367 dosare verificate (310 admise, 20 în clarificări, 37 respinse), RUE 4.409.
  3. Agenția Craiova (județele Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Valcea) – 1.626 dosare depuse, din care 301 verificate (207 admise, 19 în clarificări, 75 respinse), RUE 4.033.
  4. Agenția Iași (Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui) – 1.993 dosare depuse, din care 318 verificate (177 admise, 112 în clarificări, 29 respinse), RUE 4.143.
  5. Agenția Târgu Mureș (Alba, Harghita, Mureș) – 1.090 dosare depuse, din care 441 verificate (291 admise, 107 în clarificări, 43 respinse), RUE 7.811. ”Ei sunt aproape de final” – a spus Ilan Laufer.
  6. Agenția Timișoara (Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Timiș) – 1.712 dosare depuse, din care 400 verificate (335 admise, 41 în clarificări, 24 respinse), RUE 4.721.
  7. Agenția Ploiești (Mun. Bucuresti, Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Ilfov, Prahova, Teleorman)– 5.558 dosare depuse, din care 884 verificate (746 admise, 10 în clarificări, 128 respinse), RUE 2.897.

Problema personalului: În 2018 vor fi mai mulți funcționari

Ministrul Ilan Laufer a recunoscut și miercuri, în conferința de presă, problema lipsei de personal în agențiile teritoriale care evaluează dosarele, semnalată de StartupCafe.ro.

”Mulțumesc tuturor colegilor mei din minister și din teritoriu, care depun un efort supraomenesc pentru a reuși să evalueze și să semneze și să răspundă la toate aceste clarificări. Este o echipă nu foarte mare” – a spus ministrul.

El a precizat însă că anul acesta nu va avea timp să facă angajări.

”Anul viitor vom avea probabil o situație mult mai bună din acest punct de vedere, dar anul acesta trebuie să facem față situației cu echipa pe care o avem. Ei până în anul 2016 aveau un un volum de contractare de aproximativ 700-800 de beneficiari, iar acum vorbim de peste 10.000” – a mai spus ministrul.

Așa cum a arătat StartupCafe.ro, în cele 8 agenții teritoriale pentru IMM-uri (foste oficii pentru IMM – OTIMMC) sunt 89 de posturi, din care doar 76 sunt ocupate. Aflat în imposibilitatea de a face angajări suplimentare, ministrul a detașat un total de 10 oameni din Ministerul pentru Mediul de Afaceri în cele 8 agenții teritoriale care efectuează evaluările pentru Start-up Nation, pentru a oferi sprijin.

”Am detașat colegi din minister cât de mulți am putut, să finalizăm cu bine această etapă a programului” – a spus el.

Detașații sunt mobilizați la diferite agenții, în funcție de necesarul de acolo, iar pe măsură ce unele agenții termină partea lor de epuizare, angajații de acolo se mută la agențiile care au mai mult de muncă.

Aceste măsuri paliative sunt totuși mult mai reduse ca amploare decât necesarul real al agențiilor. Potrivit hotărțrii de guvern privind transformarea vechilor oficii teritoriale pentru IMM în agenții, acestea din urmă trebuie să aibă câte 26 de angajați fiecare, în condițiile în care în prezent numărul mediu al lor este de numai 9 – 11, cu tot cu oamenii detașați de la centru.

Dar pentru a face angajări, ministerul are nevoie ca Guvernul să-i aprobe un memorandum și o hotărâre de modicicare a HG-ului privind organizarea ministerului.

Memorandumul este în lucru la minister încă, iar hotărârea de guvern ar urma să fie aprobată de Executiv în ședința din această săptămână – a explicat Ilan Laufer.

El a recunoscut, însă, că procesul de recrutare de personal, chiar dacă va fi deblocat, va lua timp mult și se va întinde până anul viitor.

Sursa startupcafe.ro
/0 Comentarii/de

Start-up Nation: Firme condiționate să creeze minimum 2 locuri de muncă, în loc de unul (propunere)

Firmele care vor trece pe partea de fonduri europene a programului Start-up Nation vor trebui să creeze cel puțin două locuri de muncă, nu doar unul singur, conform unei propuneri de Ghid al solicitantului emise recent de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene. Propunerea de la Fonduri Europene contrazice procedura cu care s-a derulat programul,  de la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, document oficial în care condiția era de minimum 1 loc de muncă nou. Deși nu are reprecusiuni asupra firmelor câștigătoare de acum, noua condiționare ar putea afecta programul din anii viitori, dacă se va păstra această formă mai departe.

Să o luăm de la început… Prin programul Start-up Nation 2017, derulat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, statul urmează să acorde ajutoare nerambursabile de până la 200.000 de lei (circa 44.000 de euro) fiecare, unui număr de aproximativ 8.600 de firme mici și mijlocii înfințate după data de 30 ianuarie 2017.

Acest program este finanțat dual: din fonduri europene și din bani de la bugetul de stat. Pe partea de bani naționali, guvernul a prevăzut credite de angajament de 1,2 miliarde de lei, adică alocări care necesită o rectificare bugetară pentru a fi transformate în credite bugetare – bani puși efectiv în buget.

Pe partea de fonduri europene, Guvernul a alocat de la început credite bugetare de 500 milioane lei, bani care urmează să fie distribuiți firmelor beneficiare, pentru ca ulterior statul să își recupereze cheltuielile de la Uniunea Europeană, în proproție de 85%.

Despre acești bani europeni este vorba în cele ce urmează…

Pe 1 septembrie 2017, la două luni și jumătate de la deschiderea înscrierii firmelor în programul Start-up Nation 2017 și la o lună și jumătate de la închidderea aplicațiilor, a apărut în sfârșit prima propunere oficială de Ghid al solicitantului pentru partea de fonduri europene a programului.

Propunerea de ghid a fost realizată și publicată de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, prin autoritatea de management pentru Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020.

Cei 500 de milioane de lei ar urma să fie decontați de stat de la UE, la final, prin POCU, mai exact Axa prioritară 3: Locuri de muncă pentru toţi – Obiectivul tematic 8: Promovarea unor locuri de muncă durabile și de calitate și sprijinirea mobilității lucrătorilor  – Prioritatea de investiții 8.iii: Activități independente, antreprenoriat și înființare de întreprinderi, inclusiv a unor microîntreprinderi și a unor întreprinderi mici și mijlocii inovatoare – Obiectivul specific 3.7: Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil nonagricol din zona urbană.

În această linie de finanțare, gestionată de Ministerul Dezvoltării Regionale, are calitatea de beneficiar unic Ministerul pentru Mediul de Afaceri, iar antreprenorii care vor beneficia în cele din urmă de cei maximum 200.000 de lei vor avea  calitatea de membri ai grupului-țintă.

Zis și făcut…

În propunerea de ghid al solicitantului POCU – Start-up Nation 2017 , emisă de Ministerul Dezvoltării pe 1 septembrie, se pune condiția ca firmele finanțate prin programul Start-up Nation să angajeze cel puțin două persoane pe normă întreagă.

”În cadrul fiecărei întreprinderi finanțate/subvenționate în cadrul prezentului apel de proiecte vor fi create minimum 2 locuri de muncă pe durată nedeterminată și cu normă întreagă. Locul de muncă trebuie menținut, cu normă întreagă, cel puțin 2 ani după data plății ultimei tranșe din ajutorul de minimis” – scrie în propunerea de Ghid al solicitantului, la punctul 1.7. Indicatorii aplicabili proiectului.

Numai că această condiție contrazice procedura de derulare a programului Start-up Nation, realizată de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, unde scrie că firmele au obligația să creeze minimum 1 loc de muncă, ci nu minimum 2.

Punctul 3.2 (1), n) din procedura Start-up Nation, oficială:

”să creeze cel puțin un loc de muncă cu normă întreagă pe perioadă nedeterminată și să mențină locul de muncă ocupat cel puțin 2 ani după finalizarea implementării proiectului; În cazul în care în perioada menționată locul/locurile de muncă create în cadrul schemei se vacantează din diverse cauze, beneficiarul va avea un termen de maxim 30 de zile să ocupe locul/locurile de muncă vacante, păstrând numărul și tipul acestora pentru care a primit punctaj la evaluarea planului de afaceri. La tipul locurilor de muncă se permit modificări în perioada de raportare între șomer, absolvent după anul 2012 sau persoană defavorizată definită conform legislației”.

Practic, minimum 1 loc de muncă era condiția cu care firmele solicitante au intrat în joc pe 15 iunie 2017, când a început înscrierea în program.

De precizat că pe partea de fonduri europene vor intra la finanțare doar firme din mediul urban, în afară de București-Ilfov.

Firmele câștigătoare care au depus proiecte în Start-up Nation 2017 NU vor fi afectate de această condiționare suplimentară de pe ramura de fonduri europene a programului. Și asta pentru că în lista RUE, cu toate firmele sunt mult mai multe societăți care au promis crearea a minimum 2 locuri noi de muncă decât necesarul de cira 8.600 de firme pentru acoperirea integrală a bugetului alocat pe anul 2017.

Cu alte cuvinte, firmele care au obținut punctaje de minimum 90 de puncte și s-au calificat astfel pe locurile câștigătoare oricum au trecut în planurile de afaceri minimum 2 noi joburi create.

Numai că programul Start-up Nation este programat să se desfășoare până în anul 2020, iar Ghidul solicitantului POCU – Start-up Nation 2017 este un semnal că edițiile din 2018  încolo ar putea ridica ștacheta la minimum 2 noi locuri de muncă generate de fiecare firmă solicitantă, pentru ca statul să se asigure că va respecta condițiile pentru a primi bani de la UE.

Până pe 15 septembrie 2017 propunerea de Ghid al solicitantului Start-up Nation în cadrul POCU va rămâne în consultare publică și se poate modifica în urma acestui proces.

În cadrul POCU 2014-2020, Uniunea Europeană asigură finanțarea a 85% din valoarea proiectelor, restul de 15% fiind bani naționali. Pentru Start-up Nation ghidul prevede un buget de peste 109 milioane de euro din bani europeni și naționali, ceea ce înseamnă 500 de milioane de lei, adică banii alocați de Guvern prin credite de angajament.

Proiectul de ghid al slicitantului POCU -Start-up Nation poate fi descărcat de AICI

Sursa startupnation.ro

/0 Comentarii/de

Start-up Nation: Situația evaluărilor la zi. Instituțiile care evaluează vreo 10.000 de firme, restricționate la angajări

Programul Start-up Nation 2017, prin care peste 8.600 de noi firme mici și mijlocii urmează să primească de la stat fonduri nerambursabile de 44.000 de euro, avansează greoi, din cauza personalului insuficient din instituțiile care evaluează aplicanții, au declarat, pentru StartupCafe, surse guvernamentale. Și asta pentru că Guvernul a restricționat angajările prin mai multe acte normative. StartupCafe.ro a strâns informații despre situația la zi a evaluării firmelor din program.

Peste 19.000 de firme mici și mijlocii au depus corect planuri de afaceri pentru finanțare cu ajutoarele nerambursabile de maximum 200.000 de lei prin programul Start Up Nation 2017. În urma evaluării automate a planurilor de afaceri depuse până pe 14 iulie, peste 8.600 de firme ar urma să primească banii de la stat. Mai departe însă este nevoie ca personalul din subordinea Minsterului pentru Mediul de Afaceri să efectueze o evaluare pe conținut a aplicațiilor din program.

Această evaluare ar trebui să se finalizeze până pe 27 septembrie. ”Este un volum mare de lucru. O să fac tot ceea ce ține de mine să fie semnate toate contractele de finanțare până pe data de 27 septembrie 2017”, declara ministrul pentru Mediul de Afaceri, Ilan Laufer, în iulie.

Termenul de semnare a acordurilor de finanțare este 29 septembrie din anul în care planul de afaceri a fost acceptat, de principiu, la finanțare – prevede procedura de derulare a programului.

Situația evaluărilor START-UP NATION la zi

Surse guvernamentale au descris, pentru StartupCafe.ro, următoarea situație la zi a programului Start-up Nation, până luni, 4 septembrie:

  • Într-o lună și jumătate, Agențiile Teritoriale pentru IMM-uri au putut evalua în jur de 4.400 de firme, dintre care:

– aprox. 3.300 admise pe locurile bugetate,
– 530 respinse,
– 570 în clarificări suplimentare.

  • Agențiile teritoriale se vor opri cu evaluarea la primele 11.000 – 12.000 de firme din lista RUE, pentru a se asigura că vor rămâne peste 8.600 de aplicații valide, care să poată semna contractele de finanțare.
  • Prin urmare, putem spune că agențiile teritoriale trebuie să muncească la verificarea a măcar 10.000 de firme, ca număr rotund, până pe 27 septembrie 2017.
  • Așadar, într-o lună și jumătate nu au verificat nici jumătate din țintă, iar pentru restul mai au la dispoziție vreo 3 săptămâni.

Reamintim că, în 16 august, ministrul Laufer declara: ”Suntem undeva la jumătatea drumului din punctul de vedere al evaluării. În clipa în care se evaluează aceste dosare, sunt cazuri în care se cer clarificări și lucrul ăsta ne face să ducem o procedură pe fiecare doar până la capăt.

Rata de respingere este de aproximativ 8%. Își pot face calculul cei care au aplicat. Dacă facem un calcul simplu, 8% din circa 8.700 de firme sunt aproximativ 700 de dosare care probabil vor intra de sub linie”.

Funcționari puțini la evaluarea candidaților

Potrivit surselor guvernamentale chestionate de StartupCafe.ro, instituțiile din subordinea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, care se ocupă de evaluarea dosarelor Start Up Nation, sunt în număr insuficient pentru volumul mare de muncă.

Numărul firmelor care trebuie evaluate și finanțate în programele naționale de sprijin pentru IMM-uri a crescut de 11 ori față de anul trecut, însă numărul funcționarilor a rămas relativ același.

Potrivit celor mai recente informații obținute de StartupCafe.ro, în cele 8 agenții teritoriale pentru IMM-uri (foste oficii pentru IMM – OTIMMC) sunt 89 de posturi, din care 76 sunt ocupate.

Așadar, o medie de 9 oameni pe oficiu, dar sunt oficii și cu 8 oameni sau 6 oameni la evaluare, din câte spun surse din teritoriu. Iar necesarul de personal ar fi de până la 26 de oameni pe agenție teritorială, au mai arătat acestea.

Alți 20 de oameni mai sunt la București, la  Directia de Antreprenoriat si Programe pentru IMM din subordinea ministerului, structura centrală care are subordonate oficiile teritoriale pentru IMM-uri. Potrivit surselor, cei de la București trebuie, însă, să se ocupe de celelalte programe naționale în derulare, mai ales Internaționalizare, Comerț și programul Microindustrializare.

Instituțiile se confruntă însă cu restricții la angajare, din partea Guvernului. Ordonanța nr. 3/2017 privind unele măsuri pentru administrația publică centrală, intrată în vigoare din 20 iulie, condiționează concursurile de angajare de un memorandum aprobat de Guvern.

Art. 7 al OG 3/2017 prevede:

(1) De la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe până la data de 31 decembrie 2017 se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, inclusiv procedurile demarate în vederea ocupării posturilor vacante, din autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 1 alin. (1).

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), prin memorandum aprobat în ședința Guvernului, se poate aproba organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor, cu justificarea necesității și cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate cu această destinație în buget.

Situația din Oficiile teritoariale pentru IMM (actualele agenții) a fost semnalată încă din primăvară de ministrul de atunci al Mediului de Afaceri, Alexandru Petrescu, care spera că astfel va evita grevele din sistem, după experiențele din anii trecuți.

În urma demersurilor, în iunie 2017, Guvernul a aprobat Ordonața de urgență 43/2017, pentru înființarea, organizarea și funcționarea agențiilor pentru întreprinderi mici și mijlocii, atragere de investiții și promovare a exportului.

Noile agenții, în locul Oficiilor teritoriale pentru IMM, trebuie să aibă câte 26 de oameni fiecare, în loc de 8-9 câți sunt în prezent, pe structura moștenită de la oficiile teritoriale.

Deși ordonanța de urgență pentru înființarea agențiilor a fost publicată în Monitorul oficial încă din 30 iunie, nu s-a schimbat mare lucru în privința personalului și, practic, și oficiile teritoriale au rămas de fapt cam aceleași, ne-au mai spus sursele.

Motivul: mai este nevoie ca Guvernul să adopte o nouă Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 23/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Un astfel de proiect a fost pus pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din 18 august, dar nu a fost încă aprobat de către Executiv. Aici, în Anexa 2 la proiect, sunt prevăzute câte 26 de posturi la fiecare dintre cele 9 Agenții (inclusiv București) care înlocuiesc cele 8 oficii teritoriale.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

Termenele până la care firmele trebuie să treacă la noile case de marcat

Calendarul introducerii caselor de marcat echipate cu jurnal electronic în locul aparatelor dotate cu role jurnal pe suport hârtie se modifică pentru firmele mijlocii și companiile mari, a decis miercuri Guvernul, printr-o ordonanță.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, teremenele pentru trecerea la casele de marcat cu jurnal electronic vor fi:

  • Pentru utilizarea exclusivă a caselor de marcat cu jurnal electronic se introduce un termen comun, 1 iunie 2018, atât pentru firmele mari, cât și pentru cele mijlocii. Până acum se prevedea ca de la 1 ianuarie 2018 firmele mari să treacă la case de marcat cu jurnal electronic, iar de la 1 aprilie 2018, firmele mijlocii.
  • Se menține termenul de 1 august 2018 pentru firmele mici, să treacă și ele la casele de marcat cu jurnal electronic.
  • 1 august 2018  este și  termenul final de implementare pentru dotarea tuturor operatorilor economici cu aparate de marcat noi. Data la care se va interzice comercializarea aparatelor de marcat electronice fiscale dotate cu rolă pe suport de hârtie va coincide cu data limită la care utilizatorii au obligația să se doteze cu noile aparate de marcat, respectiv 1 august 2018, comparativ cu 1 octombrie 2017, termen prevăzut de legislația în vigoare.

Dotarea operatorilor economici cu case de marcat cu jurnal electronic și conectarea la sistemul informatic al ANAF contribuie la reducerea evaziunii fiscale, precum și la creșterea nivelului de fiscalizare și îmbunătățirea execuției veniturilor bugetare – consideră Gvernul.

Obligativitatea utilizării de aparate de marcat cu jurnal electronic de către operatorii economici şi eliminarea treptată a aparatelor de marcat cu rolă jurnal a fost introdusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014, însă termenele inițiale au fost modificate ulterior. Situațiile în care contribuabilii au obligativitatea introducerii caselor de marcat electronic fiscale sunt specificate explicit de lege.

Conform OUG nr.28/1999 actualizată toți operatorii economici care încasează, integral sau parţial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/ debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum şi a prestărilor de servicii efectuate direct către populaţie sunt obligaţi să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale. Reiese astfel că, operatorii economici care vând bunuri cu amănuntul sau prestează servicii direct către populație, au  obligația de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

De la această obligație sunt exceptate încasările realizate din următoarele activități ( art 2 din OUG nr. 28/1999):

  • a) comerţul ocazional cu produse agricole din producţie proprie efectuat de către producătorii agricoli individuali, autorizaţi în condiţiile legii, în pieţe, târguri, oboare sau în alte locuri publice autorizate;
  • b) vânzarea de ziare şi reviste prin distribuitori specializaţi;
  • c) transportul public de călători în interiorul unei localităţi pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii, precum şi cu metroul;
  • d) activităţile pentru care încasările se realizează pe bază de bonuri cu valoare fixă tipărite conform legii – bilete de acces la spectacole, muzee, expoziţii, târguri şi oboare, grădini zoologice şi grădini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc şi altele similare;
  • e) activităţile de asigurări şi ale caselor de pensii, precum şi activităţile de intermedieri financiare, inclusiv activităţile auxiliare acestora. Nu sunt exceptate activităţile de schimb valutar cu numerar şi substitute de numerar pentru persoane fizice, altele decât operaţiunile efectuate de punctele de schimb valutar din incinta instituţiilor de credit, aparţinând acestor instituţii;
  • f) activităţile desfăşurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implică crearea unei societăţi comerciale;
  • g) vânzarea obiectelor de cult şi serviciile religioase prestate de instituţiile de cult;
  • h) comerţul cu amănuntul prin comis-voiajori, precum şi prin corespondenţă, cu excepţia livrărilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine şi unităţile de alimentaţie publică, pe bază de comandă;
  • i) serviciile de instalaţii, reparaţii şi întreţinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;
  • j) vânzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de către agenţiile de turism, definite potrivit legii;
  • k) încasarea contravalorii energiei electrice şi termice, a gazelor naturale, a apei şi canalizării, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobilă, de poştă şi curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de internet
  • l) efectuarea lucrărilor de construcţii, reparaţii, amenajări şi întreţinere de locuinţe;
  • m) serviciile de transport feroviar public de călători în trafic intern şi internaţional, prestate de societăţi comerciale persoane juridice române, pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii;
  • n) activităţile de jocuri de noroc desfăşurate cu mijloace tehnice de joc ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
  • o) serviciile de parcări auto a căror contravaloare se încasează prin automate ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
  • p) livrările de bunuri sau serviciile efectuate prin automatele comerciale ce funcţionează pe bază de acceptatoare de bancnote sau monede şi conţin un sistem de contorizare electronic şi/sau mecanic, ca parte integrată constructivă din automat, care să permită înregistrarea, evidenţierea şi controlul sumelor încasate, cu excepţia livrărilor de produse energetice, astfel cum sunt definite în titlul VII din Legea nr. 571/2003*) privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
  •  q) comerţul de tip cash and carry desfăşurat de comercianţii care vând mărfuri prin sistemul de autoservire către persoane fizice înregistrate în baza de date a vânzătorului, în scopul utilizării acestora ca produse consumabile.

De asemenea, prin Ordonanța adoptată de Guvern miercuri vor fi revizuite sancțiunile contravenționale prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, inclusiv prin stabilirea acestora pe un interval valoric și nu în cuantum fix, așa cum prevede legislația în vigoare, luându-se în considerare principiul proporționalității dintre faptă și sancțiune, promovat și de legea prevenției, precum și de practica judiciară în domeniu.

Sancțiunile revizuite intră în vigoare în  zece zile de la data publicării Ordonanței de Guvern în Monitorul Oficial al României.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

TVA Split: Cont gratuit pentru firmele private – promite statul

Firmele private care vor fi obligate să-și deschidă cont separat pentru TVA vor putea beneficia de conturi deschise gratuit la Trezoreria Statului, în lei, pentru procedura de plată defalcată a taxei pe valoare adăugată, au promis, miercuri, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice.

Într-o întâlnire informală cu presa, reprezentanți ai MFP au declarat că aceste conturi gratuite vor putea fi deschise de la 1 ianuarie 2018, dată de la care urmează să se aplice obligatoriu mecanismul „split VAT” pentru firmele plătitoare de TVA – relatează HotNews.

Potrivit surselor citate, acest cont va fi gratuit neexistand comisioane.

În perioada octombrie-decembrie 2017 mecanismul TVA split va fi optional, iar de la 1 ianuarie 2018, obligatoriu.

Platitorii de TVA pot deschide aceste conturi si la bancile comerciale (contra cost), dar ele vor fi deschise in mod automat la unitatile Trezoreriei.

Aceste conturi deschise la Trezorerie vor fi administrate gratuit, fara perceperea de comisioane pentru plati sau alte costuri.

La banci vor fi deschie conturi de TVA pentru operatiunile in valuta. In cazul bancilor, acestea pot deschide si ele conturi automat, dar daca nu vor fi folosite timp de 90 de zile acestea vor fi automat inchise.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

55.000 Euro de la stat pentru firme: Se fac înscrieri în programul Comerț 2017

Firme mici și mijlocii din România se pot înscrie în programul Comerț 2017, prin care ar putea obține fonduri nerambrsabile în valoare de maximum 250.000 de lei (circa 55.000 euro) de la bugetul de stat, în anumite condiții.

În perioada 16.08.2017 ora 10.00 până la 29.08.2017, ora 20.00, în aplicația online deschisă AICI , pe site-ul aippimm.ro, firmele pot depune planurile de investiții și celelalte documente necesare în Programul de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă (Comerț și Servicii).

  • Se completează FĂRĂ diacritice.
  • Nu se acceptă modificari ulterioare trimiterii formularelor catre operatori.
  • Dacă la verificarea dosarului se va constata ca punctajul nu este identic cu cel calculat, dosarul respectiv va fi respins.
  • Pentru programele nationale implementate de catre Directia de Antreprenoriat si Programe pentru IMM datele de contact sunt urmatoarele: Tel: 021 40 10 528; 021 40 10 529; email: directia.imm@imm.gov.ro

Programul este gestionat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, prin Direcția de Antreprenoriat și Programe pentru IMM (DAPIMM) și Agențiile pentru IMM, Atragere de Investiții și Promovarea Exportului (AIMMAIPE) din teritoriu.Descarcă de AICI procedura de implementare, modelul de plan de investiții, lista cordurilor CAEN eligibile și celelalte documente necesare în programul Comerț 2017.Vezi AICI și grila de evaluare, după care va fi stabilit punctajul. Pentru a avea șanse la finanțare, o firmă trebuie să obțină cel puțin 50 de puncte.PROGRAMUL COMERȚ 2017- banii și condițiile

Prin Programul de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă, beneficiarii eligibili vor primi un ajutor financiar nerambursabil de maximum 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile efectuate (fără TVA), dar nu mai mult de 250.000 lei pentru fiecare beneficiar.Aceasta înseamnă că la final beneficiarul va trebui să suporte restul de minimum 10% din valoarea investiției eligibile, plus întreaga TVA (deductibilă pentru firmele cu cod de TVA).Partea de ajutor nerambursabil, de maximum 250.000 de lei va fi decontată de stat după ce antreprenorul efectuează cheltuielile din resursele sale.

”Decontarea se face într-o singură tranşă pentru toate activităţile pentru care s-a făcut dovada achitarii integrale a acestora” – prevede proiectul de procedură emis pe 1 august de Ministerul pentru Mediul de Afaceri.
Statul NU va plăti ajutorul financiar nerambursabil parţial sau în avans. Bugetul total estimativ alocat schemei de minimis pentru perioada de implementare 2017-2020 este de 199.796.000 lei. Bugetul alocat schemei de minimis pentru anul 2017 este de 49.949.000 lei.Prin implementarea programului în perioada 2017-2020 Guvernul estimează acordarea de ajutor de minimis unui număr de maxim 800 de beneficiari, din care 200 de beneficiari în anul 2017.Potrivit reprezentanților Ministerului pentru Mediul de Afaceri, programul Comerț se va lansa pe data de 16 august 2017.

Antreprenorii interesați vor putea depune cererile de finanțare și planurile de investiții în program într-o aplicație elctronică ce se va deschide pe site-ul Direcției de Antreprenoriat și Programe pentru IMM (DAPIMM) din subordinea ministerului, aippimm.ro.Schema de minimis se aplică pe întreg teritoriul României, în toate cele 8 regiuni de dezvoltare, inclusiv în București și județul Ilfov, conform celei mai recente variante a proiectului de procedură de implementare a programului.PROGRAMUL COMERȚ: Cine va putea lua banii de la stat

Conform proiectului de procedură, vor putea beneficia de alocație financiară nerambursabilă microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) care îndeplinesc cumulativ la data solicitării o serie întreagă de criterii de eligibilitate, printre care:

  • au cel puţin 1 an calendaristic de la înfiinţare la data deschiderii aplicaţiei electronice de înscriere a planului de investiţii şi codul CAEN pentru care solicită finanţare este autorizat conform art. 15 din Legea 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare, cu cel puţin 3 luni anterior datei deschiderii aplicaţiei electronice de înscriere a planului de investiţii;
  • au capital social integral privat;
  • nu au beneficiat de alocaţie financiară nerambursabilă în cadrul Programului în ultimii 3 ani şi nu au asociaţi sau acţionari care deţin sau au deţinut calitatea de  asociaţi/acţionari ai altor societăţi  care au beneficiat de alocaţie financiară nerambursabilă în cadrul Programului în ultimii 3 ani (2014, 2015, 2016). Asociaţii sau acţionarii care deţin mai multe societăţi nu pot beneficia de AFN în cadrul prezentului program decât cu o singură societate, pentru care se verifică statutul de întreprindere unică.
  • nu au datorii la bugetul general consolidat şi la bugetele locale, atât pentru sediul social, cât şi pentru toate punctele de lucru; solicitanţii care au datorii eşalonate, nu sunt eligibili pentru a accesa Programul.
  • au obţinut cel puţin 50 puncte în urma completării on-line a planului de investiţii, conform modelului şi criteriilor prevăzute în anexa nr. 3 la prezenta procedură;
  • și altele

PROGRAMUL COMERȚ: Tipuri de cheltuieli eligibile

Programul Comerț 2017 va oferi finanțare pentru o serie întreagă de investiții eligibile, cum ar fi:

  • achiziţionarea de echipamente IT tehnică de calcul (tip PC, format din: unitate centrală, server, monitor, imprimantă/copiator/multifuncţională, inclusiv sisteme portabile, licenţe necesare desfăşurării activităţii) conform Hotărârii Guvernului nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, cu modificările şi completările ulterioare sau obiecte de inventar asimilate acestora.
  • achiziţionarea de cititoare pentru cod de bare;
  • achiziţionarea de cântare electronice cu/fără printer pentru etichetare;
  • achiziţionarea de aparate de marcat electronice fiscale;
  • achiziţionarea de echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru-inclusiv software-ul aferent, aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare necesare desfăşurării activităţilor pentru care a solicitat finanţare, conform Hotărârii Guvernului nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, cu modificările şi completările ulterioare sau obiecte de inventar asimilate acestora, cu excepţia jocurilor de noroc mecanice, electrice, electronice, meselor de biliard şi automatelor muzicale;
  • achiziţionarea de electro şi motostivuitoare conform grupa 2.3.6.8.1 din HG 2139/2004;
  • investiţiile în active necorporale referitoare la brevete de inventie, mărci de produse si servicii (etichetare ecologica, licente), software pentru comerţul on-line, software-uri necesare desfăşurării activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă;
  • achiziţionarea de bunuri prevăzute la subgrupele 3.1 mobilier, 3.2 Aparatură birotică şi 3.3 sisteme de protecţie a valorilor umane şi materiale (ex. sisteme de supraveghere video, sisteme de alarmă). conform Hotărârii Guvernului nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, cu modificările şi completările ulterioare sau obiecte de inventar asimilate acestora;
  • achiziţionarea de autoutilitare din categoria N1, N2, N3, cu excepţia vehiculelor de teren simbol G conform Ordinului MLPTL 211/2003 cu modificările şi completările ulterioare, respectiv cu excepţia  vehiculelor de transport rutier de mărfuri în contul terţilor sau contra cost, solicitate de întreprinderile care efectuează transport rutier de mărfuri în contul terţilor sau contra cost.
  • certificarea unui sistem de management al calităţii/mediului/sănătăţii şi securităţii ocupaţionale/siguranţei alimentelor, în conformitate cu unul din standardele: SR-EN-ISO 9001:2008(sistem de management al calităţii); SR-EN-ISO 14001:2005 (sistem de management de  mediu); SR-EN-ISO 22000:2005 (sistem de management al siguranţei alimentelor); OHSAS 18001: 2007 (sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaționale), simplu sau integrat;
  • realizarea unei pagini web pentru prezentarea activităţii solicitantului şi a produselor sau serviciilor promovate (inclusiv cheltuieli înregistrare domeniu, fără hosting), pentru operatorii economici care nu deţin altă pagină web şi care trebuie să fie funcţională la data depunerii cererii de eliberare a ajutorului nerambursabil si pe toata perioada de monitorizare;
  • achiziţionarea de instalaţii/echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii de energie, precum şi sisteme care utilizează surse regenerabile/alternative de energie pentru eficientizarea activităţilor pentru care a solicitat finanţare.
/0 Comentarii/de