Articole

Comerț și Microindustrializare: două noi programe destinate firmelor, vor fi lansate în august de Ministerul pentru Mediul de Afaceri

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMCCA) va lansa, la jumătatea lunii august, două noi programe destinate mediului de afaceri, a declarat, luni, într-o conferință de presă, Ilan Laufer, ministrul de resort.

„În luna august, vom mai lansa două noi programe, respectiv Comerț și Microindustrializare. Astfel, primul program va fi lansat în 16 august, în timp ce al doilea la cinci zile distanță. Pe 16 august, vom avea lansarea programului pentru Comerț, cu un buget de 49,95 milioane de lei, și cu un grant maxim acordat de 250.000 de lei pentru fiecare beneficiar. Estimăm că vom avea minimum 200 de beneficiari cuprinși în program vor fi create 400 de noi locuri de muncă. Beneficiari vor fi IMM-urile cu minimum un an vechime”, a spus Laufer.

De asemenea, potrivit ministrului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, în data de 21 august va fi lansat programul de Microindustrializare, ce va avea o alocare bugetară de 74,36 milioane de lei, iar grantul maxim acordat per beneficiar se va ridica la 450.000 de lei. În plus, beneficiari vor fi IMM-urile cu vechime mai mare de un an în sectorul industrial.

Potrivit datelor prezentate de către Laufer, în cadrul noului program, se urmărește finanțarea între 165 de beneficiari și maximum 250, și se vor crea cel puțin 330 de noi locuri de muncă.

Cel mai nou program de antreprenoriat lansat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat este cel destinat internaționalizării companiilor. Acesta a debutat luni, 31 iulie, la ora 10:00, și se va încheia vineri, 4 august, la ora 20:00.

Ținta ministerului pentru Programul de internaționalizare din acest an este finanțarea între 100 și 150 de companii, pe baza unui buget de 5 milioane de lei, în funcție de grantul pe care îl vor solicita, dar și pe baza principiului „Primul venit, primul servit”. Suma maximă pe care o poate accesa o firmă este 50.000 de lei. De asemenea, există o contribuție proprie de 10% a celor care aplică, deci grantul este nerambursabil în proporție de 90%.

Bugetul maxim eligibil este de 30.000 de lei pentru participări individuale la târguri și expoziții internaționale, 15.000 de lei maxim pentru participări individuale la misiuni economice în străinătate, 10.000 de lei pentru crearea identității vizuale a companiei, marcă, siglă, 10.000 de lei pentru site și aplicații pe mobil, 10.000 de lei pentru cursuri pentru angajații lor, 10.000 de lei pentru analiză de piață și studii și 10.000 pentru alte activități.

Programul are un buget total de 71 de milioane de lei pentru perioada 2017-2020. Pentru acest an, bugetul este de 5 milioane de lei, sumă care va crește la 20 de milioane în 2018, la 22 de milioane în 2019 și la 24 de milioane în 2020.

După lansarea înscrierilor, va urma o perioadă de maximum cinci zile lucrătoare pentru înscriere, după care o perioadă de 15 zile pentru evaluare, așa că firmele pot începe să facă cheltuieli eligibile cel mai târziu în luna septembrie.

Sursa sfin.ro

/0 Comentarii/de

Studiu: 45% din firmele din România, cu 700.000 de angajaţi, au capitaluri negative şi n-ar trebui să supravieţuiască

Circa 45% din firmele din România, cu peste 700.000 de angajaţi, au capitaluri negative şi în mod normal nu ar trebui să supravieţuiască, însă ele reuşesc să rămână active deoarece se finanţează în principal prin întârzierea plăţilor către furnizori sau stat, potrivit unui studiu de impact transmis marţi de Iancu Guda, preşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) şi lector al Institutului Bancar Român (IBR).

O firmă are capital negativ atunci când nivelul datoriilor sau obligaţiilor de plată depăşeşte nivelul activelor sau resurselor de care dispune societatea.

„Este ca şi cum o gospodărie are cheltuieli lunare de 1.000 de lei, dar venituri lunare totale de 800 de lei. Cum supravieţuieşte? Simplu – nu plăteşte la termen datoriile respective. În mod similar supravieţuiesc aproape jumătate din companiile active în România”, a explicat Guda, citat de News.ro.

Ultima variantă a programului de guvernare a alianţei PSD-ALDE, votată odată cu guvernul Tudose, propune înăsprirea legislaţiei privind firmele, astfel că, până la 31 decembrie 2019, firmele cu capital negativ vor fi obligate să-şi reîntregească capitalul, iar o persoană nu va mai putea înfiinţa o societate un anumit număr de ani după două insolvenţe.

Programul de guvernare prevede şi alte măsuri noi faţă de programul iniţial de guvernare, din ianuarie.

„Intenţionăm constituirea unei direcţii în cadrul ANAF (şi cooperare cu Registrul Comerţului) pe tematica firmelor cu pierderi continue (peste 3 ani la rând), companiilor care au cifra de afaceri nulă şi a creditelor acordate de acţionarii privaţi propriilor firme cu pierderi precum şi consolidarea Direcţiei de Preţuri de Transfer din aceeaşi instituţie”, arată documentul.

Însă analistul financiar consideră că tratamentul aplicat acestor companii trebuie cântarit cu mare atenţie, pentru a nu genera efecte economice sau fiscale negative.

„Vorbim despre capitaluri proprii negative în valoare cumulată de aproximativ 153 miliarde lei (nu sunt uşor de găsit până la 31 decembrie 2019) şi aproape 711.000 de salariaţi care lucrează la aceste companii şi plătesc contribuţii, respectiv 18% din totalul angajaţilor din mediul de afaceri”, a precizat Guda.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

Fonduri pentru firme 2017: LISTA domeniilor în care se vor putea lua 55.000 Euro de la stat, în programul Comerț

Firmele mici și mijlocii (IMM) din toată țara, cu vechime de cel puțin un an, vor putea obține fonduri nerabursabile de maximum 250.000 de lei (circa 55.000 euro) de la stat, pentru o serie întreagă de activități CAEN, în programul Comerț 2017, conform celor mai recente proiecte, emise marți, 1 august, de Ministerul pentru Mediul de Afaceri. Anterior, ministerul anunțase că programul Comerț 2017 va fi lansat pe data 16 august.

Prin Programul de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă, beneficiarii eligibili vor primi un ajutor financiar nerambursabil de maximum 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile efectuate (fără TVA), dar nu mai mult de 250.000 lei pentru fiecare beneficiar.

Aceasta înseamnă că la final beneficiarul va trebui să suporte restul de minimum 10% din valoarea investiției eligibile, plus întreaga TVA (deductibilă pentru firmele cu cod de TVA).

Partea de ajutor nerambursabil, de maximum 250.000 de lei va fi decontată de stat după ce antreprenorul efectează cheltuielile din resursele sale.

”Decontarea se face într-o singură tranşă pentru toate activităţile pentru care s-a facut dovada achitarii integrale a acestora” – prevede proiectul de procedură emis pe 1 august de Ministerul pentru Mediul de Afaceri.

Statul NU va plăti ajutorul financiar nerambursabil parţial sau în avans.

Bugetul total estimativ alocat schemei de minimis pentru perioada de implementare 2017-2020 este de 199.796.000 lei. Bugetul alocat schemei de minimis pentru anul 2017 este de 49.949.000 lei.

Prin implementarea programului în perioada 2017-2020 Guvernul estimează acordarea de ajutor de minimis unui număr de maxim 800 de beneficiari, din care 200 de beneficiari în anul 2017.

Potrivit reprezentanților Ministerului pentru Mediul de Afaceri, programul Comerț se va lasa pe data de 16 august 2017. Antreprenorii interesați vor putea depune cererile de finanțare și planurile de investiții în program într-o aplicație elctronică ce se va deschide pe site-ul Direcției de Antreprenoriat și Programe pentru IMM (DAPIMM) din subordinea ministerului, aippimm.ro.

Schema de minimis se aplică pe întreg teritoriul României, în toate cele 8 regiuni de dezvoltare, inclusiv în București și județul Ilfov, conform celei mai recente variante a proiectului de procedură de implementare a programului.

Descarcă de AICI proiectul de procedură, modelul de plan de investiții și celelalt documente necesare în programul Comerț 2017.

PROGRAMUL COMERȚ: Cine va putea lua banii de la stat

Conform proiectului de procedură, vor putea beneficia de alocație financiară nerambursabilă microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) care îndeplinesc cumulativ la data solicitării o serie întreagă de criterii de eligibilitate, printre care:

  • au cel puţin 1 an calendaristic de la înfiinţare la data deschiderii aplicaţiei electronice de înscriere a planului de investiţii şi codul CAEN pentru care solicită finanţare este autorizat conform art. 15 din Legea 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare, cu cel puţin 3 luni anterior datei deschiderii aplicaţiei electronice de înscriere a planului de investiţii;
  • au capital social integral privat;
  • nu au beneficiat de alocaţie financiară nerambursabilă în cadrul Programului în ultimii 3 ani şi nu au asociaţi sau acţionari care deţin sau au deţinut calitatea de  asociaţi/acţionari ai altor societăţi  care au beneficiat de alocaţie financiară nerambursabilă în cadrul Programului în ultimii 3 ani (2014, 2015, 2016). Asociaţii sau acţionarii care deţin mai multe societăţi nu pot beneficia de AFN în cadrul prezentului program decât cu o singură societate, pentru care se verifică statutul de întreprindere unică.
  • nu au datorii la bugetul general consolidat şi la bugetele locale, atât pentru sediul social, cât şi pentru toate punctele de lucru; solicitanţii care au datorii eşalonate, nu sunt eligibili pentru a accesa Programul.
  • au obţinut cel puţin 50 puncte în urma completării on-line a planului de investiţii, conform modelului şi criteriilor prevăzute în anexa nr. 3 la prezenta procedură;
  • și altele

PROGRAMUL COMERȚ 2017 – codurile CAEN eligibile

Proiectul de procedură de implementare are anexată o listă lungă de coduri CAEN aferente activităţilor care sunt eligibile la finanţare în Programul Comerț 2017, de la Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, Lucrări de tâmplărie şi dulgherie, până la comerț cu diverse bunuri, de la software până la alimente sau animale vii. Sunt însă excluse tutunul, băurile alcoolice, armele, munițiile, combustibilii, bunurile în leasing.

Lista activităților CAEN eligibile la finanțare:

PROGRAMUL COMERȚ: Tipuri de cheltuieli eligibile

Programul Comerț 2017 va oferi finanțare pentru o serie întreagă de investiții eligibile, cum ar fi:

  • achiziţionarea de echipamente IT tehnică de calcul (tip PC, format din: unitate centrală, server, monitor, imprimantă/copiator/multifuncţională, inclusiv sisteme portabile, licenţe necesare desfăşurării activităţii) conform Hotărârii Guvernului nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, cu modificările şi completările ulterioare sau obiecte de inventar asimilate acestora.
  • achiziţionarea de cititoare pentru cod de bare;
  • achiziţionarea de cântare electronice cu/fără printer pentru etichetare;
  • achiziţionarea de aparate de marcat electronice fiscale;
  • achiziţionarea de echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru-inclusiv software-ul aferent, aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare necesare desfăşurării activităţilor pentru care a solicitat finanţare, conform Hotărârii Guvernului nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, cu modificările şi completările ulterioare sau obiecte de inventar asimilate acestora, cu excepţia jocurilor de noroc mecanice, electrice, electronice, meselor de biliard şi automatelor muzicale;
  • achiziţionarea de electro şi motostivuitoare conform grupa 2.3.6.8.1 din HG 2139/2004;
  • investiţiile în active necorporale referitoare la brevete de inventie, mărci de produse si servicii (etichetare ecologica, licente), software pentru comerţul on-line, software-uri necesare desfăşurării activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă;
  • achiziţionarea de bunuri prevăzute la subgrupele 3.1 mobilier, 3.2 Aparatură birotică şi 3.3 sisteme de protecţie a valorilor umane şi materiale (ex. sisteme de supraveghere video, sisteme de alarmă). conform Hotărârii Guvernului nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, cu modificările şi completările ulterioare sau obiecte de inventar asimilate acestora;
  • achiziţionarea de autoutilitare din categoria N1, N2, N3, cu excepţia vehiculelor de teren simbol G conform Ordinului MLPTL 211/2003 cu modificările şi completările ulterioare, respectiv cu excepţia  vehiculelor de transport rutier de mărfuri în contul terţilor sau contra cost, solicitate de întreprinderile care efectuează transport rutier de mărfuri în contul terţilor sau contra cost.
  • certificarea unui sistem de management al calităţii/mediului/sănătăţii şi securităţii ocupaţionale/siguranţei alimentelor, în conformitate cu unul din standardele: SR-EN-ISO 9001:2008(sistem de management al calităţii); SR-EN-ISO 14001:2005 (sistem de management de  mediu); SR-EN-ISO 22000:2005 (sistem de management al siguranţei alimentelor); OHSAS 18001: 2007 (sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaționale), simplu sau integrat;
  • realizarea unei pagini web pentru prezentarea activităţii solicitantului şi a produselor sau serviciilor promovate (inclusiv cheltuieli înregistrare domeniu, fără hosting), pentru operatorii economici care nu deţin altă pagină web şi care trebuie să fie funcţională la data depunerii cererii de eliberare a ajutorului nerambursabil si pe toata perioada de monitorizare;
  • achiziţionarea de instalaţii/echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii de energie, precum şi sisteme care utilizează surse regenerabile/alternative de energie pentru eficientizarea activităţilor pentru care a solicitat finanţare.

Lista completă a cheltuielilor eligibile în Prograul Comerț 2017:

Componenta de credit și termenele din programul Comerț

În programul Comerț 2017 , beneficiarii vor trebui să facă cheltuielile din banii proprii, pentru ca apoi să li se deconteze costurile eligibile din ajutorul financiar nerambursabil – reiese din proiectul de procedură, în care se vorbește despre decont.

În plus, aplicantul trebuie să asigure aportul propriu de minimum 10% din cheltuielile eligibile.

Termenul limită de semnare a contractelor de finanțare care se implementează fără componentă de credit este 29 noiembrie 2017.

Programul va avea și o componentă de credit bancar. Aplicanții vor putea solicita înlocuirea componentei de aport propriu cu componentă de credit.

Prin credit bancar, beneficiarii admiși ar putea acoperi cheltuielile din planul de afaceri, pe care le vor putea apoi deconta din ajutorul financiar nerambursabil.

Printre cheltuielile eligibile care vor fi decontate de stat figurează comisionul de garantare aferent anului acordării garanţiei, datorate instituțiilor financiare care emit garanții pentru credite, în cazul garanţiilor acordate pentru creditele contractate de beneficiari în vederea realizării planurilor de investiţii acceptate in cadrul Programului, pentru solicitanţii care utilizează credit pentru implementarea proiectului.

Aplicanţii ale căror planuri de afaceri se implementează cu componentă de credit şi care au fost înştiinţaţi cu privire la acceptarea de principiu la finanţare în urma verificărilor efectuate vor avea obligaţia de a se prezenta în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii Scrisorii de acceptare de principiu în limita bugetului la instituţia de credit parteneră în vederea deschiderii contului şi depunerii documentelor necesare obţinerii creditului.

În termen de maxim 15 zile lucrătoare de la depunerea la instituţia de credit de către aplicant a  documentelor necesare obţinerii creditului, instituţia de credit va avea obligaţia (conform convenţiei de colaborare semnate cu ministerul) să transmită ministerului și Agenției pentru IMM-uri din subordinea Ministerului pentru Mediul de Afaceri de care aparține copia hotărârii de aprobare a creditului/ contractului de credit/ scrisorii de respingere.

Termenul pentru semnarea contractelor de credit este 29 noiembrie 2017.

Termenul de semnare a contractelor de finanțare care se implementează cu componentă de credit este 11 decembrie 2017, se mai arată în proiectul de procedură.

În maxim 60 de zile lucrătoare de la semnarea contractului, dar nu mai târziu de  31 mai 2018, beneficiarul va fi obligat să efectueze cheltuielile şi să depună documentaţia de decont la sediul agenției entru IMM de care aparține.

Decontarea se face într-o singură tranşă pentru toate activităţile pentru care s-a facut dovada achitarii integrale a acestora.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

55.000 Euro – 100.000 Euro de la stat: S-a anunțat când încep programele Comerț și Microindustrializare

Firmele mici și mijlocii din România vor putea obține, în anumite condiții, fonduri nerambursabile de la stat de maximum 250.000 de lei (aprox. 55.000 de euro), respectiv 450.000 de lei (aprox. 100.000 euro) în anul 2017, prin programele Comerț și Microindustrializare, pentru care s-au anunțat deja datele la care vor fi lansate.

Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Ilan Laufer, a anuntat luni următoarele lansări:

  • Programul Comerț – va fi lansat în 16 august 2017
  • Programul Microindustrializare – va fi lansat pe 21 august 2017.

Potrivit lui Laufer va fi relaxată una dintre condițiile de participare: firmele vor trebui să aibă o vechime de cel puțin 1 an, în loc de 2 ani, cum era până în prezent.

”Pentru cele două programe pe care urmează să le lansăm vom reduce perioada care era de 2 ani, respectiv 3 ani, pentru că se crea o gaură între aceste firme și cei care voiau să aplice pentru Startup Nation (care sunt firme foarte noi  n.r.). Vom reduce această perioadă la 1 an, ca să avem o continuitate între firmele nou-înființate și cele care depășesc un an” – a explicat Laufer.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

Aproximativ 80.000 de firme au fost înfiinţate în prima jumătate a anului, 15.000 în luna iunie

În primele şase luni ale anului 2017 au fost înfiinţate 79.251 de firme noi, cu 31,23% mai multe spre deosebire de aceeaşi perioadă a anului precedent, din care peste 15.000 în luna iunie, conform Agerpres.

Aşadar, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, un număr de 15.877 de firme au fost înfiinţate în luna iunie, lună în care au fost demarate înscrierile în programul Start-Up Nation.

Cele mai multe firme sunt SRL-uri -12.809, PFA-uri – 1.847 şi întreprinderi individuale – 972.

Primele cinci judeţe în care s-au înfiinţat cele mai multe firme au fost: Bucureşti – 11.472 noi firme, cu 19,34% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016; Cluj – 5.145 noi firme, cu 62,71% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016; Timiş – 3.588 noi firme, cu 26,83% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016; Bihor – 3.291 de înregistrări, cu 49,18% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016; lfov – 3.169 noi firme, cu 32,15% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016.

În ceea ce priveşte domeniile cu cel mai ridicat număr de înregistrări, acestea au fost reprezentate de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (15.543 firme), agricultură, silvicultură şi pescuit (10.605) şi industria prelucrătoare (8.117).

Cele mai puţine firme au fost înregistrate în domeniul administraţiei publice şi apărării, asigurări sociale din sistemul public, respectiv doar 12 firme în primele 6 luni ale anului.

„Atunci când am iniţiat ‘Start-Up Nation’, unul dintre principalele obiective a fost acela de a creşte numărul de firme nou înfiinţate. Rezultatele din luna iunie arată o creştere fără precedent a acestora, ceea ce confirmă apetitul antreprenorial al ţării noastre. România are nevoie şi de alte programe de acest gen pentru a dezvolta ecosistemul antreprenorial naţional”, a declarat Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR, fost ministrul pentru IMM-uri, citat în comunicat.

Înscrierile în programul Start-Up Nation au avut loc în perioada 15 iunie – 14 iulie, iar principala condiţie pentru participare a fost înfiinţarea unui IMM după 31 ianuarie 2017.

Sursa capital.ro

/0 Comentarii/de

LISTA ANAF: Declarațiile pe care firmele vor fi obligate să le depună online

Firmele vor fi obligate să depună online principalele declarații fiscale, potrivit unui proiect de ordin al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), care conține lista acestor documente.

Ordinul propune introducerea obligației depunerii prin intermediul internetului, pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a principalelor declarații fiscale, de către toate categoriile de contribuabili. Obligația declarării pe internet ar urma să se aplice începând cu declarațiile privind obligațiile fiscale aferente lunii ianuarie 2018.

Vor face excepție de la obligația transmiterii prin mijloace electronice declarațiile de impunere depuse de către persoanele fizice și utilizate în procesul de stabilire a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii.

Conform propunerii de ordin ANAF, următoarele declaraţii fiscale se vor transmite obligatoriu electronic, pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală:

  • a) 100 „Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat”, cod 14.13.01.99/bs;
  • b) 101 „Declaraţie privind impozitul pe profit”, cod 14.13.01.04;
  • c) 120 „Decont privind accizele”, cod14.13.01.03;
  • d) 205 „Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă, veniturile din jocuri de noroc şi câştigurile/pierderile din investiții, pe beneficiari de venit”, cod 14.13.01.13/I;
  • e) 207 „Declaraţie informativă privind impozitul reținut la sursă/veniturile scutite, pe beneficiari de venit nerezidenți”, cod 14.13.01.13/v.n;
  • f) 208 „Declaraţie informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal”, cod 14.13.01.13/10i;
  • g) 300 „Decont de taxă pe valoarea adăugată”, cod 14.13.01.02;
  • h) 301 „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”, cod 14.13.01.02/s;
  • i) 307 „Declaraţie privind sumele rezultate din ajustarea/corecţia ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”, cod 14.13.01.02/t.a;
  • j) 311 „Declaraţie privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”, cod:14.13.01.02/c.a.
  • k) 390 VIES „Declaraţie recapitulativă privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare” cod 14.13.01.02/r;
  • l) 394 “Declaraţie informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA” cod 14.13.01.02/f;
  • m) 710 „Declaraţie rectificativă”, cod 14.13.01.00/r.

Reamintim că Fiscul a inclus și firmele la utilizarea Spațiului Privat Virtual, pentru transmiterea online a declarațiilor fiscale.

Sursa startupcafe.ro
/0 Comentarii/de

Ce spun antreprenorii despre impozitul pe cifra de afaceri

În noul Programul de Guvernare 2017-2020 este menționată înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri: „Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România, (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 01 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit și va avea 2 sau 3 trepte de impozitare”.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a realizat în perioada 10.07.2017-13.07.2017 un sondaj privind înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri, la care au răspuns 385 de antreprenori care, din punctul de vedere al formei de organizare au prezentat următoarele caracteristici: microîntreprindere 52.4%, întreprindere mică 19.5%, întreprindere mijlocie: 19.5%, întreprindere mare 2.4%, ONG (asociaţie, fundaţie) 0.1%, altă formă juridică (patronat, etc.) 6.1%.

Întrebaţi dacă sunt de acord cu înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri pentru toate companiile din România începând cu 1 ianuarie 2018, 65.9% au răspuns “Nu”, 28% au răspuns “Da”, iar 6.1% au oferit alt răspuns. La întrebarea “În cazul în care se va înlocui impozitul pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri pentru toate companiile, ce cotă de impozit consideraţi că ar trebui avută în vedere?”, 78.3% au răspuns că aceasta ar trebui să fie de 1%,  12,5%, au considerat că aceasta să fie de 2%, iar restul de 9.2% au considerat că trebuie să fie de 3%.

De asemenea, respondenţii au considerat că, în cazul în care se va înlocui impozitul pe cifra de afaceri, cele mai afectate întreprinderi vor fi cele din sectoarele care înregistrează tradiţional rulaje mari şi margini de profit mai scăzute (75.3%), întreprinderile care trebuie să îşi modernizeze dotările şi să facă  investiţii (48.1%), întreprinderile care exportă, majorarea de impozit regăsindu-se în preţurile produsului final şi afectând competitivitatea lor (35.8%) sau întreprinderile nou înfiinţate (22.2%).

În ceea ce priveşte sectoarele cele mai afectate de înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri, sectorul distribuţiei şi al vânzărilor cu amănuntul (75.6%) va avea cel mai mult de suferit confirm antreprenorilor intervievaţi, urmat de sectorul transporturilor (28.2%) şi sectorul turismului (23.1%). În plus, sectorul sănătate şi asistenţă socială (34.9%) şi cel al tranzacţiilor imobilare (34.9%) vor înregistra reduceri ale poverii fiscale din inlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri.

Conform răspunsurilor antreprenorilor, în domeniul fiscal, aceştia consideră strict necesar pentru ei şi pentru mediul de afaceri din România, asigurarea următoarelor:

 –    Predictibilitatea impunerii, stabilitatea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor obligatorii,  pentru o perioadă de timp de cel puţin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe şi contribuţii obligatorii”: 74.1%;

–    Reducerea fiscalităţii: 70.4%;

–    Asigurarea informării din timp a contribuabililor, cu modificarea/completarea codurilor “prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I”: 35.8%.

Poziţia CNIPMMR

CNIPMMR consideră că este imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri privind înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări ample şi dezbateri cu toate părţile interesate. Aplicarea unei cote diferenţiale de impozit pe cifra de afaceri generează dificultăţi majore pentru întreprinderile noi şi pentru cele care investesc, blochează înfiinţarea şi dezvoltarea societăţilor comerciale, poate crea discrepanţe concurenţiale importante pentru întreprinzătorii români comparativ cu întreprinzătorii din celelate state membre ale U.E., afectând direct volumul exporturilor.

CNIPMMR solicită ca pentru reformele fiscale să fie respectate principiile fiscalităţii,   respectiv asigurarea informării contribuabililor, cu modificarea/ completarea codurilor “prin lege, care intră în vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”,  precum şi predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie să se asigure “stabilitatea impozitelor, taxelor şi contributiilor obligatorii”,  “pentru o perioadă de timp de cel puţin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe şi contribuţii obligatorii”. Principiile stabilităţii legislative şi predictibilităţii sunt foarte importante, investitorii pentru realizarea unei investiţi luând măsuri vizând veniturile şi cheltuielile pe cel puţin 3 – 5 ani şi luând în calcul toate elementele, inclusiv fiscale.

 Pentru reformele fiscale este necesară consultarea confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare: dispoziţiile art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicată, care prevede “consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social”, coroborate cu dispoziţiile art. 9 alin. (5) din Legea 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările ulterioare: “Este obligatorie consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii privind conţinutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact şi a Testului IMM, cu valorificarea în mod corespunzător a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificării poziţiei lor, documente ce vor însoţi proiectul de act normativ până la adoptare”.
“Deşi înainte de a lansa orice propunere de modificare legislativă cu impact asupra mediului de afaceri, guvernul ar trebui să realizeze Testul IMM, acest lucru nu se întâmplă. Astfel, CNIPMMR, tratând profesionist şi responsabil acest subiect, a decis să realizeze un test IMM sub forma unui studiu care să reflecte percepţia antreprenorilor din România cu privire la această modificare. Rezultatele sondajului au reflectat faptul că, cvasitotalitatea antreprenorilor intervievaţi se opun introducerii impozitului pe cifra de afaceri”, spune Florin JIANU, preşedinte CNIPMMR.
Sursa capital.ro
/0 Comentarii/de

7 afaceri care eşuat cu toate că au obţinut finanţări de 1,5 miliarde de dolari

De obicei startup-urile care au succes şi care obţin finanţări mari ţin paginile publicaţiilor din întreaga lume, dar pentru fiecare unicorn (companie evaluată la 1 miliard de dolari) există multe alte startup-uri care eşuează.

În ultimele luni mai mult start-up-uri din SUA, care au beneficiat de finanţări mari, s-au închis. Business Insider a pregătit o listă cu 7 startup-uri care împreună au strâns aproape 1,5 miliarde de dolari şi cu toate acestea s-au închis.

1. Beepi: 2013- februarie 2017

Finanţare: 150 de milioane de dolari
Evaluare: 560 milioane de dolari

Beepi facilita legătură dintre vânzătorii de maşini second hand şi cumpărători. Atât fair.com, cât şi DGDG au luat în considerare o achiziţie a startup-ului, dar s-au răzgândit. Beepi a rămas fără bani.

2. Quixey 2009 – februarie 2017

Finanţare: 133 milioane de dolari
Evaluare: 600 de mililioane de dolari

Quixey era un motor de căutare capabil să caute informaţia în diferite aplicaţii din smartphone. Se pare că Quixey nu şi-a găsit o sursă de venituri stabilă.

3. Yik Yak 2013 – aprilie 2017

Finanţare: 73 milioane de dolari
Evaluare: 400 milioane de dolari

Reţeaua de socializare Yik Yak şi-a închis porţile pe 28 aprilie după ce s-a chinuit să-şi păstreze utilizatorii pe platformă.
Compania de efectuări de plăţi Square a cumpărat echipa de ingineri a Yik Yak pentru 3 milioane de dolari cu câteva zile înainte de închidere

4. Maple 2014- mai 2017

Finanţare: 29 milioane de dolari
Evaluare: 115 milioane de dolari

Serviciul de livrare de mâncare din New York s-a închis pe 8 mai. O parte din echipă a fost cumpărată de Deliveroo, serviciu de livrare din Marea Britanie.

5. Sprig 2013 – mai 2017

Finanţare: 57 milioane de dolari
Evaluare: 110 milioane de dolari

Sprig a fost un startup din San Francisco ce livra mâncăruri cu o calitate ridicată. Ultima livrare a fost făcută pe 26 mai. Startup-ul livra în 15 minute mâncăruri gata preparate produse local. Modelul de business s-a dovedit a nu fi sustenabil

6. Hello 2012 – iunie 2017

Finanţare: 40 de milioane de dolari
Evaluare: 300 de milioane de dolari

Hello a fost compania din spatele senzorului de somn numit Sense. Senzorul era plasat în cameră şi nu pe încheietura purtătorului. S-a închis în iunie din cauza faptului că nu a găsit un cumpărător.

7. Jawbone 1997 – iulie 2017

Finanţare: 1 miliard de dolari
Evaluare: 3 miliarde de dolari

Jawbone a fost un pionier în domeniul dispozitivelor purtabile. Compania a confirmat că-şi vinde bunurile pentru a-şi plăti furnizorii. CEO-ul Hosain Rahman a fondat o nouă companie numită Jawbone Health Hub.

Sursa businessmagazin.ro

/0 Comentarii/de

7 din 10 oameni de afaceri nu vad beneficiile brandului personal

Antreprenorul britanic Richard Branson este sursa de inspirație pentru cei mai mulți oameni de afaceri prin felul în care își construiește brandul personal, spun reprezentanţii Valoria, care au lansat studiul „Puterea brandului personal 2017”.

„Prin prezentul studiu, ne-am propus să aflăm modul în care este percepută importanța brandului personal în mediul de afaceri din România. Am vrut să aflăm câți respondenți își construiesc consecvent și proactiv brandul personal, care sunt principalele canale de comunicare ale brandului personal, care consideră respondenții că sunt beneficiile asociate construirii brandului personal, ce personalități sunt nominalizate ca modele de pe scena internațională. Din câte știm, este prima inițiativă de acest gen din România pe care o vom consolida prin noi studii și continut de calitate despre acest subiect de importanță vitală”, spune Elena Badea, Managing Partner Valoria, co-autoarea studiului.

Câți își construiesc consecvent brandul personal?

Numai 32% dintre respondenți spun că au un demers consecvent și proactiv de construire a brandului personal. Restul de 68% îi adună pe cei care au abordări punctuale, oportuniste sau, dimpotrivă, nu își gestionează în nici un fel brandul; 65% dintre aceștia nici nu consideră că este probabil să înceapă să facă acest lucru în următoarele 6-12 luni.   

Cei care nu au ales până acum să își construiască brandul personal spun ca principalul motiv este faptul că nu au timp pentru această activitate (25%), nu este o prioritate pentru ei (19%) sau nu s-au gândit la acest aspect (14%). Pe de altă parte, numai 26% dintre respondenții care deja își construiesc brandul personal spun că fac acest demers de peste 10 ani. Cei mai mulți dintre aceștia (38%) lucrează la brandul personal de 1-3 ani, iar 21% își construiesc brandul personal de 4-7 ani. 

Cum își construiesc brandul personal?

56% dintre respondenți pun pe primul plan comunicarrea experienței lor de afaceri și a competențelor relevante pentru a-și construi brandul personal, dar 54% consideră comunicare propriilor valori drept partea cea mai importantă a acestui demers. Este important că 40% dintre respondenți spun că nu au o strategie de dezvoltare a brandului personal, dar vor să își facă o astfel de strategie. Dintre respondenți 10% au o strategie dar nu o aplică, 4% nu au și nici nu își vor face una, iar 9% spun că nu este cazul. Canalele folosite pentru comunicarea publică a brandului personal sunt dominate de LinkedIn (59%) și Facebook (53%). Pe locul trei sunt evenimentele care dau ocazia de a vorbi în public (38%). Blogul personal apare pe ultimul loc cu numai 12%.

Ce domenii abordează pentru diferențierea brandului personal?

Principalele 5 domenii majore, pe lângă cel al profesiei, care sunt alese pentru a comunica brandul personal sunt: domeniul social (52%), educația (50%), antreprenoriatul (49%), cultura (24%) și inovația (22%). Chiar dacă 27% dintre respondenți spun că au un proces care să le faciliteze identificarea temelor relevante pentru dezvoltarea brandului personal, din care 7% nu îl aplică încă, restul de 73% nu au un astfel de proces și din aceștia numai 36% lucrează la asta.

Ce beneficii și indicatori atașează brandului personal?

Cele mai importante trei beneficii aduse de brandul personal sunt: recunoașterea și vizibilitatea pe care le aduce (pentru 67% dintre respondenți), faptul că dezvoltarea acestuia face parte din strategia de evoluție profesională (pentru 66% dintre respondenți), dar și creșterea angajabilității pe piața muncii (pentru 41% dintre respondenți). Dintre indicatorii de performanță folosiți pentru a urmări / măsura progresul în construirea brandului personal vedem că numărul de menționări în presă este utilizat numai de 16% dintre respondenți, pe locul unu aflându-se numărul de contacte noi de business, care este, de altfel, un indicator de networking dar care, indirect, este folosit ca să indice puterea brandului personal.

Cu cine lucrează la brandul personal?

Numai 18% dintre respondenți au locat un buget lunar pentru activități care să conducă la construirea brandului personal. Cei mai mulți respondenți (37%) care alocă un astfel de buget sunt cei de 34-49 ani, ceea ce corespunde cu o etapă foarte activă din viața profesională, la fel ca și în cazul celor de 25-33 de ani care răspund pozitiv în procent de 36%.

Cei mai mulți respondenți (47%) spun că ar colabora cu un consultant specializat pentru dezvoltarea brandului personal 35% s-ar consulta cu prieteni mai avansați în procesul acesta, iar 33% ar apela la un executive coach sau un life coach. Doar 24% spun că ar dori să primească acest tip de consultanța de la un profesionist în marketing.

Din păcate, 49% dintre respondenți nu au participat la nici un training cu tema brandului personal în ultimii trei ani (2013-2016). Doar 18% spun că au participat la un astfel de training în acest interval de timp, 14% au participat la două, 10% la 3, iar 9 % la peste 3 traininguri.

„Brandul personal este ce, cât și în ce fel comunicăm cine suntem. Este managementul percepției celorlalți despre tine, după ce ai comunicat cine ești. Brandul personal influențează relațiile cu ceilalți și facilitează aderența la valorile pe care le susții prin opiniile și proiectele tale. Este un instrument care cere pricepere, dacă vrei ca scopul pe care ți-l propui să fie atins. Este despre cum te porți cu ceilalți, cum vorbești, cum te îmbraci, ce postezi pe LinkedIn sau la ce dai like pe Facebook. Prin studiul de față am vrut să aflam care este nivelul de conștientizare din România asupra importanței tuturor acestor aspecte ce țin de brandul personal. Am încredere că prin acest demers subliniem nu numai importanța subiectului, ci punem în circulație și un conținut de valoare”, Constantin Măgdălina, Expert Tendințe și Tehnologii Emergente, co-autor al studiului.

Sursa dailybusiness.ro

/0 Comentarii/de

Noi credite de 50.000 euro pentru mici afaceri: Ce avantaje va oferi instrumentul micro-mezanin

Firmele mici și mijlocii (IMM) românești care au până la un an de funcționare vor putea obține credite de 50.000 de euro, fără să pună garanții, printr-un nou instrument de tip micro-mezanin finanțat din fonduri europene, a declarat, vineri, un oficial guvernamental.

Pe scurt, instrumentul micro-mezanin este o combinație între credit și equity, prin care managerul de fond va putea să intre cu părți sociale în firele finanțate.

Mihaela Toader, directoare în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, a explicat, la o conferință a Consiliului Național al IMM-urilor, cum va funcționa viitorul instrument financiar pregătit în România:

  • IMM-urile care vor avea până la un an de funcționare (startupuri) vor putea obține credit de 50.000 de euro, iar întreprinderile sociale (indiferent de vechime) vor putea lua până la 500.000 de euro, cu împrumut.
  • Firma beneficiară nu va fi obligată să vină cu garanții proprii, ca în cazul celorlalte tipuri de credite, de pe piața liberă.
  • Perioada de creditare va fi de 5, 7 sau 10 ani, în funcție de cum se va decide. Micile afaceri beneficiare vor putea avea o perioadă de grație, de două treimi din perioada de creditare. În cadrul unui credit pe 10 ani, aceasta înseamnă că beneficiarii vor plăti în prima fază doar un comision pentru managementul de fond, iar apoi vor începe să plătească rate abia după 7 ani.
  • Dacă firma nu-și va mai putea achita creditul, fondul de management va prelua datoria și va lua părți sociale în firmă, deveind acționar (asociat).

”În caz de default – este un caz inerent pentru instrumentele financiare, trebuie să ni-l asumăm cu toții – intrarea fondului de management ca silent partner nu poate aduce decât lucruri bune, pentru că de regulă aceste fonduri au exprtiză și pot să imprime un anuit ritm de dezvoltare a afacerii”.

  • Managerul de fond va acorda obligatoriu consultanță firmei beneficiare, pentru realizrea planului de afaceri și întocmirea documentelor privind accesarea instrumentuui financiar.

De unde și cum vor veni banii pentru creditul mezanin

Viitorul instrument mezanin va fi finanțat din Fondul Social European – banii alocați, de Uniunea Europeană, României.

Ca mecanism, cea mai probabilă variantă este ca banii europeni să fie gestionați de Fondul European de Investiții (FEI), ca fond al fondurilor, care, la rândul său, va încheia acorduri cu parteneri din România.

Acești parteneri vor fi bănci cu istoric în instrumente equity sau companii de finanțări equity. Practic, aceștia vor gestiona toată activitatea de creditare și de consultanță în relația directă cu clienții (firmele beneficiare).

”Ne dorim ca acest nou instrument să lase mai multă flexibilitate la nivel regional. Deci fondurile de manager care gestionează fiecare regiune sau două regiuni la un loc să decidă în ce măsură acordă mai mult sprijin IMM-urilor sau întreprindeirlor de economie socială” – a spus Mihaela Toader.

Calendar de implementare- micro-mezanin

Guvernanții speră ca noul instrument de micro-mezanin să poată fi accesat de către IMM-urile românești din prima jumătate a anului 2018.

”Noi sperăm ca până la sfârșitul anului 2017 să avem notificată evaluarea ex-ante, proceduri de consultare după care să începem discuțiile cu instituțiile financiare să vedem care ar fi cea mai practică modalitate de încredințare – probabil încredințarea către FEI ca fond al fondurlor și apoi FEI să selecteze fondurile de management – este cea mai scurtă ca timp” – a mai spus Mihaela Toader.

Amînuntele legate de dobânzi și comisioane nu au fost încă stabilite, a menționat ea.

Potrivit diectoarei de la Fonduri Europene, acest instrument a fost folosit o singură dată în Europa, în Germania, în exercițiul financiar 2007-2013. Bugetul total al instrumentului financiar în Germania a fost de 83 milioane euro.

Sursa stratupcafe.ro

/0 Comentarii/de