Articole

Senat: Patronii și asociații vor putea scoate dividende din firme trimestrial, 100% din profit

Patronii și asociații vor putea scoate trimestrial dividende din firme, la valoarea lor întreagă pe perioada respectivă, potrivit unei inițiative legislative care a fost aprobată de Senat, cu amendamente, și trimisă la Camera Deputaților.

Propunerea legislativă a unui grup de 34 de parlamentari de la Putere a fost prezentată pe larg de StartupCafe când a fost depusă la Senat. Aceasta prevedea posibilitatea retragerii de dividende din firme, trimestrial, nu o dată pe an, cum se face în prezent. Propunerea legislativă ar fi permis scoaterea de dividende din jumătate din profitul realizat, pe trimestru.

În Comisia Economică a Senatului a fost introdus însă un amendament prin care s-a extins posibilitatea distribuirii trimestriale de dividende pe valoarea întreagă a profitului realizat de firmă pe perioada respectivă din an.

Prin acest amendament, propus de senatorul PNL Florin Cîțu, Legea 82/1991 a contabilitatii ar urma sa se modifice la art. 19, alineatul 3:

„Repartizarea profitului se înregisrează în contabilitate pe destinații, trimestrial și după aprobarea situatiilor financiare anuale astfel:
(…) În cursul exercițiului financiar opțional până la 100% din profitul contabil net realizat trimestrial, din care se scad orice pierderi raportate și sume depuse în rezerve în conformitate cu cerințele legale sau statutare, respectiv pe baza balanței de verificare. Această repartizare a profitului se efectuează pe baza aprobării Adunării generale a Acționarilor sau Asociaților, după caz (…)”.

Inițiativa legislativă, cu tot cu amendamente, a fost adoptată de Senat cu 101 voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere.
Pentru a deveni lege, are nevoie să treacă și de Camera Deputaților , promulgată de șeful statului și publicată în Monitorul Oficial.

Reamintim că în luna martie 2017, 34 de senatori si deputati PSD au inregistrat la Senat propunerea legislativa pentru modificarea si completarea Legii nr.82/1991 a contabilitatii si modificarea si completarea Legii nr.31/1990 a societatilor comerciale, modificarea si completarea Legii nr.1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei.

Pe scurt, initiativa legislativa vrea sa ofere patronilor si asociatilor posibilitatea sa isi scoata din firme dividende, trimestrial, in cursul anului in care se realizeaza, in plus fata de prevederile legale actuale in care se pot distribui dividende in anul urmator realizarii profitului, la profiturile intregi. Practic, in prezent, un om de afaceri isi poate lua dividendele o data pe an, iar propunerea legislativa ar da posibilitatea firmelor sa faca si distribuiri in timpul anului.

Ce ar castiga oamenii de afaceri din aceasta propunere de lege

Beneficiul pe care l-ar aduce o astfel de propunere legislativa oamenilor de afaceri consta in faptul ca vor putea sa retraga mai des dividende din firma.

In prezent, dividendele se pot distribui in anul urmator realizarii profitului, dupa incheierea situatiilor financiare, in ianuarie. Dividendele pot fi incasate efectiv dupa depunerea bilantului.

Din aceasta cauza, unii dintre oamenii de afaceri se angajeaza in propriile firme, pentru a obtine venituri salariale, pentru a avea si o sursa de venit o data pe luna.

Daca propunerea legislativa va ajunge lege, acesti oameni de afaceri ar putea sa-si diminueze salariul lunar, pentru ca vor putea scoate bani din firma, sub forma dividendelor, mai des decat pana acum.

Avantajul veniturilor din dividende este impozitare mai redusa decat la salarii.

In anul 2017, impozitul pe dividende este de 5%, in timp ce la salariu este de 16%.

De asemenea, la dividende se plateste contributie la sanatate (CASS) de 5,5% in anumite conditii:

  • o persoana fizica datoreaza CASS daca obtine venituri exclusiv din dividende sau daca obtine, in paralel, si venituri din drepturi de proprietate intelectuala. Pentru veniturile din dividende, CASS se calculeaza la venitul brut in bani sau in natura realizat in cursul anului fiscal precedent, raportat la cele 12 luni ale anului, fara plafonarea la cinci salarii medii brute lunar. Practic, plafonul a fost in vigoare doar in luna ianuarie 2017. Prin urmare, CASS se va datora in acest an raportat la veniturile obtinute din dividende in 2016.
  • daca aceeasi persoana are concomitent venituri din drepturi de proprietate intelectuala va achita CASS si pentru acestea, dar plafonat pana la suma echivalenta cu cinci salarii medii brute lunare (in 2017, este de 15.700 lei)
  • o persoana care are, pe langa venituri din dividende, si alte tipuri de venituri supuse CASS (salarii si asimilate salariilor, activitati independente, pensii, chirii, arenda, asocierea cu o persoana juridica, activitati agricole, silvicultura si piscicultura) nu va datora, de la 1 februarie 2017, CASS situatie similar celei din 2016.

La salarii, se platesc contributii la asigurarile sociale de stat, 26,3%, pentru conditii normale de munca, din care 10,5% pentru contributia individuala si 15,8% pentru contributia datorata de angajator.

Acestora li se adauga CASS 5,5% pentru contributia individuala si inca 5,2% pentru contributia datorata de angajator.

Sursa startupcafe.ro
/0 Comentarii/de

Insolventa firmelor: noile norme UE la procedura transfrontalieră

Procedurile transfrontaliere de insolvență pentru firme, aplicabile în Uniunea Europeană, inclusiv în România,  s-au modificat prin noi norme care au intrat în vigoare de luni.

Noile norme fuseseră propuse de Comisia Europeană în 2012 și adoptate de legiuitorii UE în 2015, a precizat executivul european, într-un comunicat remis StartupCafe.ro .

Potrivit sursei citate, obiectivul noilor norme este de a facilita recuperarea datoriilor în procedurile transfrontaliere de insolvență.

Normele vor permite întreprinderilor să se restructureze și creditorilor să își recupereze banii cu mai mare ușurință, prin garantarea eficacității și eficienței procedurilor colective de recuperare transfrontalieră a creanțelor, sustine CE.

Regulamentul se concentrează pe soluționarea conflictelor de competență și de legi în procedurile transfrontaliere de insolvență.
Aceasta asigură, de asemenea, recunoașterea hotărârilor în materie de insolvență în întreaga UE.

Principalele caracteristici ale noilor norme

  • Domeniu de aplicare mai larg: noile norme se aplică unei game mai largi de proceduri naționale de restructurare. Anumite tipuri de proceduri naționale de restructurare moderne și eficiente nu erau reglementate de vechile norme, ceea ce înseamnă că acestea nu puteau fi folosite în litigiile transfrontaliere. Acum va exista posibilitatea de a utiliza procedurile naționale de restructurare moderne pentru salvarea întreprinderilor sau recuperarea sumelor de bani de la debitorii din alte țări ale UE.
  • O mai mare securitate juridică și garanții împotriva „turismului de faliment”: în cazul în care un debitor se mută cu puțin timp înainte de inițierea procedurii de insolvență, instanța va trebui să analizeze cu atenție toate circumstanțele cazului pentru a stabili dacă mutarea este autentică și nu are loc pentru a permite debitorului să profite de norme mai favorabile privind falimentul. Instanța va trebui să verifice dacă debitorul nu acționează ca un „turist în scopul falimentului”.
  • Șanse sporite de a salva o societate: noile norme conduc la evitarea „procedurilor secundare” (proceduri inițiate de instanțe dintr-o altă țară a UE decât cea în care se află sediul social al societății). Acest lucru va facilita restructurarea societăților într-un context transfrontalier. În același timp, normele prevăd, de asemenea, garanții privind interesele creditorilor locali.
  • Proceduri de insolvență ale unui grup de firme: noile norme introduc un cadru privind procedurile de insolvență ale unui grup de societăți. Aceste norme vor spori eficiența procedurilor de insolvență care implică diferiți membri ai unui grup de societăți. La rândul său, acest lucru va spori șansele de salvare a grupului în ansamblul său.
  • Conectarea registrelor de insolvență: până în vara anului 2019 va exista o interconectare la nivelul UE a registrelor naționale electronice de insolvență. Acest lucru va facilita obținerea de informații cu privire la procedurile de insolvență din alte țări ale UE.

În 2012, Comisia Europeană a prezentat o propunere de actualizare a regulamentului din 2000 pentru îmbunătățirea punerii în aplicare a unora dintre dispozițiile acestuia, în scopul de a perfecționa administrarea efectivă a procedurilor transfrontaliere de insolvență. Propunerea a fost adoptată de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene la 20 mai 2015 și intră în vigoare astăzi.

În 2014, Comisia a emis, de asemenea, o recomandare privind restructurarea și cea de a doua șansă. Cu ocazia revizuirii de către Comisie a punerii în aplicare a recomandării de către statele membre, a devenit evident faptul că normele sunt încă divergente și rămân ineficiente în unele țări.

Acesta este motivul pentru care, în noiembrie 2016, Comisia Europeană a propus o directivă privind insolvența întreprinderilor, care se axează pe facilitarea restructurării timpurii și pe acordarea unei a doua șanse.

Aceste două instrumente juridice – noul Regulament privind insolvența și propunerea de directivă – vor crea un cadru coerent de sprijinire a creșterii și a întreprinzătorilor.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

Cheltuieli pentru firme. Antreprenori: Guvernul să limiteze obligația analizei de risc

Guvernul ar trebui să rescrie complet legislația care obligă firmele din România să cheltuie bani pe analize de risc la securitatea fizică, astfel încât numai companiile cu risc mai ridicat să aibă această obligație, iar restul firmelor să-și decidă singure măsurile de protecție – cer antreprenorii și managerii membri ai asociației Romanian Business Leaders.

”RBL cere noului guvern să rescrie complet legea astfel încât să fie aplicată în zonele cu risc mai ridicat și demonstrate statistic, iar restul companiilor să poată decide singure măsurile de protecție la risc aplicabile angajaților lor” – se arată într-un comunicat RBL remis StartupCafe.ro.

Ei contestă Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

”Săptămâna aceasta, Guvernul urmează să proroge cu un an – până la 1 iulie 2018 – intrarea în vigoare a obligației ca toate organizațiile înmatriculate ca persoane juridice – companii, ONG-uri, instituții publice – să plătească servicii de analiză de risc de securitate fizică, indiferent de mărime și de specificul activității. Vorbim de aproape 1 milion de noi analize de risc obligatorii – o piață de peste 100 mil. euro care ar fi creată artificial, fără nuanțe și de care ar beneficia 1.500+ evaluatori” – spun antreprenorii și managerii RBL.

RBL este a doua importantă organizație anterprenorială care denunță obligația instituită de stat pentru firme de a-și face analize de risc la securitatea fizică, după ce, cu două săptămâni în urmă, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a cerut Guvernului să aborge definitiv HG 301/2012 și să elimine astfel obligativitatea privind analizele.

Ce firme sunt afectate și cine ar beneficia temporar de amânarea analizei de risc la securitatea fizică

Obligația analizei de risc la securitatea fizică este prevăzută să se aplice persoanelor juridice din România, inclusiv firmelor private de toate felurile, însă pentru societățile care erau înființate până în 16 iunie 2012 obligația s-a tot amânat succesiv de către guvern.

Această amânare urmează să expire pe 1 iulie 2017, însă Minsterul Afacerilor Interne a pregătit un proiect de hotărâre de guvern pentru prorogarea acestui termen de grație, pentru firmele menționate, cu încă un an.

Practic, statul nu vrea să renunțe la analiza de risc la securitate fizică impusa firmelor, contra cost, însă intenționează să mai amâne încă un an această obligație pentru societățile înființate până în iunie 2012, conform  proiectului de hotarâre de guvern prezentat pe larg de StartupCafe.ro, săptămâna trecută.

Această cheltuială vizează circa 1,5 milioane de firme, instituții si alte astfel de entități juridice.

Analiza de risc la securitatea fizică se face de catre experti în domeniu, contra cost, fiind o cheltuială în plus reclamată mai ales de antreprenorii cu întreprinderi mici și mijlocii, care s-au plâns că ar putea ajunge si la mii de euro.

Mai mult, patronii IMM s-au plâns și de amenzile de 10.000 de lei – 20.000 de lei pe care le riscă firmele care nu își vor îndeplini această obligație, Poliția fiind autoritatea de control aici.

„Termenul prevăzut la art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 335 din 17 mai 2012, cu modificările și completările ulterioare, privind obligaţia elaborării analizei de risc la securitate fizică de către unităţile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înfiinţate până la data de 16 iunie 2012, se prorogă până la data de 1 iulie 2018” – prevede proiectul de HG de la MAI.

În schimb, firmele înființate după 16 iunie 2012 sunt și vor fi în continuare sub incidența obligației de a-și face analiza de risc, indiferent de prorogarea pregătită la guvern, după cum a avertizat, acum două săptămâni, fostul ministru pentru Mediul de Afaceri, Florin Jianu, reprezentant al Consiliului National al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România (CNIPMMR).

Sursa stratupcafe.ro

/0 Comentarii/de

Noi cheltuieli pentru firme: Analiza de risc la securitate si amenzi de pana la 20.000 RON. Patron revoltat: Le mai dam o chiftea ofiterilor iesiti la pensie

Toate firmele din Romania, inclusiv cele infiintate inainte de 16 iunie 2012, ar urma sa fie obligate sa-si asigure paza si in plus sa-si faca si o analiza de risc la securitate, contra cost, printr-o hotarare de guvern care va intra in vigoare de la 1 iulie 2017 – atrage atentia principala organizatie a patronilor cu afaceri mici si mijlocii din Romania. Depistate  fara analiza de risc, firmele ar risca sa plateasca amenzi de 10.000 – 20.000 de lei. Consiliul National al IMM-urilor cere Guvernului sa aborge hotararea privind normele de aplicare a Legii 333/2003 privind paza obiectivelor, micii patroni acuzand totodata ca fostii ofiteri care au firme de specialitate sunt singurii care vor profita de pe urma acestora.

Nota: Juristul Consiliului National al IMM a venit cu precizari si clarificari dupa comunicatul organizatiei patronale.

Antreprenorii IMM sunt nemultumiti de Hotararea de guvern 301/2012, privind normele de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

Aceste norme sunt deja invigoare de aproape 5 ani pentru firmele infiintate dupa data de 16 iunie 2012.

In schimb, pentru societatile care erau infiintate pana in 16 iunie 2012 intrarea in vigoare a obligatiilor s-a prorogat mai intai pana in 1 ianuarie 2015, iar aproi a fost prorogata din nou de guvernele de pana acum, la cererea antreprenorilor cu firme mici. Pana in acest moment, insa, nu a mai fost decisa nicio prorogare, iar legea si normele sale de aplicare urmeaza se se aplice de la 1 iulie 2017 si pentru firmele mai vechi de 16 iunie 2012, dupa cum a precizat pentru StartupCafe juristul Dan Vieru, de la Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).

Reprezentantii Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania  se plang ca de la 1 iulie 2017 practic toate firmele din tara  (inclusiv cele infiinate inainte de 16 iunie 2012) vor fi obligate sa cumpere servicii de analiza de risc de securitate, despre care spun ca ar putea ajunge si la mii de euro. Patronii IMM se tem ca legea si normele li se vor aplica inclusiv firmelor care nu desfasoara activitate la sediul social, cum sunt cele de consultanta, care au activitate la sediul clientului.

„Se aplica tuturor firmelor, indiferent daca ai sau nu activitate la sediul social. Daca esti firma de consultanta si ai activitate la sediul clientului,  daca ai sediul social acasa sau intr-un hub, trebuie sa-ti faci analiza de risc la securitate. Si asta chiar daca si-a facut si hubul acela sau mall-ul in care ai magazinul„, a spus, intr-o conferinta, Florin Jianu (foto), reprezentant al Consiliului IMM, fost ministru pentru Mediul de Afaceri.

La randul sau, liderul organizatiei patronale IMM de la Galati membra a Consiliului National IMM, Marian Filimon, a acuzat ca legea si normele de implementare ar avea scopul de a oferi venituri suplimentare ofiterilor din insitutiile de ordine publica din Romania,  iesiti acum la pensie, si care detin sau conduc fie companii de paza, fie firme care se ocupa de certificare sau analize de risc in domeniu.

„Este o bataie de joc inimaginabila, este o gaselnita de a se mai pune inca o taxa. Se vrea sa se dea inca o halca pentru cei care oricum sunt scosi la pensie inainte de vreme din sistemul de ordine publica al statului roman, firmele de paza sunt conduse de fosti ofiteri. Si le mai dau cate o chiftea acum sa se ocupe sa mai faca dosare de analiza de risc. Un astfel de dosar va costa mii de euro si indestulam o astfel de cohorta care nu este multumita nici la pensie” – s-a plans liderul patronal IMM din judetul Galati.

Legea pazei si normele sale de aplicare – Ce pot pati firmele de la 1 iulie 2017

Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată prevede la art. 2 alin. 1 ca „ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice”, dar si „societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990,  indiferent de natura capitalului social, precum şi alte organizaţii care deţin bunuri ori valori cu orice titlu, sunt obligate să asigure paza acestora”.

Normele metodologice de aplicare a acestei legi, emise de guvern in anul 2012 mai adauga ceva. Potrivit patronatului IMM, HG 301/2012 prevede la art. 2 alin. 1 că „adoptarea măsurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prevăzute de lege se realizează pe baza unei analize de risc la securitate fizică”.

Elaborarea analizei de risc la securitate fizică se face potrivit instrucţiunilor emise de ministrul de interne, care se publică în Monitorul Oficial.

Astfel, patronii IMM accepta ca firmele romanesti  (reglementate de Legea nr. 31/1990) sa isi asigure paza bunurilor ori valorilor deținute cu orice titlu, conform Legii nr. 333/2003. In schimb ei reclama ca normele de aplicare le impun in plus sa-si si elaboreze analiza de risc la securitate fizică, cheltuieli suplimentare cu care nu sunt de acord.

Din analiza HG nr.877/2014 şi HG nr. 1002/2015 reise că doar unitățile înființate pana la data  de 16 iunie 2012 NU au in prezent, pana pe 1 iulie 2017, obligația elaborării analizei de risc la securitate fizică.

„Rezultă că untatile infiintate dupa 16 iunie 2012 au obligația elaborării analizei de risc la securitate fizică  (potrivit art. 4 alin. 1 lit. d din HG nr. 301/2012, constituie contravenţie încălcarea prevederilor referitoare la efectuarea analizei de risc la securitate fizică şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei)” – reclama patronii IMM.

In aceste conditii, CNIPMMR cere Guvernului sa aborge HG nr. 301/2012 privind aprobarea normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată.

Astfel , ar trebui aborgata implicit si Instrucțiunea nr. 9/2013 a ministrului afacerilor interne privind elaborarea analizei de risc, având ca efect eliminarea obligativităţii realizării analizei de risc la securitate fizică  de către toti agentii economici.

In schimb, firmele care intra sub incidenta legii ar ramane mai departe sa fie obligate să asigure paza bunurilor şi valorilor deţinute, conform Legii nr. 333/2004. Micii patroni ar fi totusi multumiti ca nu s-ar mai impune concret anumite masuri de securitate, nivelul acestora ramanand practic la latitudinea sau posibiliatile lor (alarme, sisteme antiefractie etc.).

Analiza de risc la securitate si aplicarea ei

Dan Vieru, juristul Consiliului IMM-urilor, a venit astfel cu precizari si clarificari la comunicatul initial al organizatiei patronale, la solicitarea StartupCafe.ro.

El a aratat astfel ca de aproape 5 ani firmele infiintate dupa data de 16 iunie 2012 au obligatia de a-si face analiza de risc la securitate, contractand servicii specifice ale unor experti evaluatori in domeniu (persoane fizice autorizate, firme). Politia este autoritatea care ar trebui sa verifice firele care si-au facut analiza de risc la securitate.

Hotararea de Guvern 301/2012, care a introdus aceasta analiza de risc, nu s-a aplicat efectiv, mai ales ca urmare a lipsei de experti evaluatori in domeniu. Obligatia ramane insa in vigoare pentru firmele infiintate dupa 16 iunie 2012 si, de la 1 iulie 2017, se extinde si la firmele infiintate pana in 16 iunie 2012, din cate explica Vieru.

NOTA: Din comuncatul initial al CNIPMMR reiesea ca doar firmele infiintate dupa data de 16 iunie 2012 vor avea obligatia de a-si face analiza la risc de securitate, insa aceasta obligatie va fi valabila pentru TOATE firmele, de la 1 iulie 2017, conform explicatiilor juristului Consiliului.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

Propunere de modificare a Codului fiscal: Reducere substantiala a taxei pe munca pentru micile afaceri care angajeaza someri tineri si mai in varsta

​Firmele mici si mijlocii (IMM) ar urma sa beneficieze de reduceri substantiale ale contributiilor sociale pe partea angajatorului daca vor angaja tineri absolventi sau someri mai in varsta, potrivit unei propuneri de lege initate de parlamentari liberali.

Conform propunerii legislative de modificare a Codului fiscal, microintreprinderile si firmele mici si mijlocii (IMM) vor putea beneficia de o derogare de la taxarea actuala a muncii, „in functie de numarul de persoane angajate in ultimul an fiscal din categoriile someri, tineri absolventi intre 15 si 35 de ani, ori persoane intre 55 si 65 de ani care nu lucreaza de minimum 3 luni, dupa cum urmeaza:

In conditii normale de munca, o crestere a numarului de angajati in cadrul societatii intre 20%-49% ar reduce contributia datorata de angajator de la 15,8% la 10%, iar cresterea numarului de angajati intre 50% – 100% ar presupune reducerea contribuiei la 5,8%.

In condiii speciale de munca, o crestere a numarului de angajati din categoriile mai sus mentionate in cadrul societatii intre 20-49% ar reduce contributia datorata de angajator de la 20,8% la 15,8% iar cresterea numarului de angajati cu 50%-100% ar presupune reducerea contributiei la 10,8%.

Initiativa legislativa este semnata de 4 deputati PNL (opozitie) care sustin ca masura propusa de ei ar fi „un factor de sustinere a capitalului romanesc, reprezentat mai ales de sectorul IMM, tot acest sector economic, conform datelor ANAF,  fiind un real bun platnic in comparatie cu alti competitori externi”.

Ei mai arata ca, desi reducerea propuse pune presiune pe bugetul asigurarilor sociale, pana la urma statul va putea recupera acest „prejudiciu” prin faptul ca va creste ocuparea in randul somerilor si a tinerilor absolventi, cu doua efecte directe: reduceri la cheltuielile cu somajul si cu asistenta sociala si cresterea numarului contribuabililor la asigurarile sociale.

Depusa la Senat, zilele trecute, initiativa legislativa are un drum lung de parcurs pentru a ajunge lege, Camera Deputatilor fiind for decizional. De asemenea, fiind initiatia de parlamentari din opozitie, propunerea are sanse reduse de a strange o majoritate la votul din plen.

Sursa stratupcafe.ro

/0 Comentarii/de

Cum vor putea firmele sa transmita si sa primeasca pe internet documente de la ANAF

Firmele si alte persoane juridice vor putea sa transmita si sa primeasca on-line diverse documente in relatia cu Fiscul, prin intermediul Spatiului Privat Virtual (SPV), potrivit unui ordin de ministru care va intra in vigoare de la 1 iunie 2017. Ordinul detaliaza procedura prin care se vor desfasura aceste operatii, printre care si necesitatea ca firmele sa aiba certificat de semnatura electronica.

Spatiul Privat Virtual (SPV), disponibil in prezent persoanelor fizice, va putea fi folosit si de catre firme, potrivit ordinului ministrului Finantelor privind „aprobarea Procedurii de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanta intre Ministerul Finantelor Publice/ organul fiscal central si persoanele fizice, persoanele juridice si alte entitati fara personalitate juridica”.

SPV consta in punerea la dispozitia persoanelor fizice, persoanelor juridice si altor entitati fara personalitate juridica a unui spatiu virtual, aflat pe serverele Ministerului Finantelor Publice/ Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, prin intermediul caruia se efectueaza comunicarea electronica a informatiilor si inscrisurilor intre Ministerul Finantelor Publice/ organul fiscal central si persoana fizica, persoana juridica sau alta entitate fara personalitate juridica in legatura cu situatia financiara sau fiscala proprie a acesteia.

Spatiul privat virtual este un serviciu de distributie electronica inregistrata care permite transmiterea de date intre terti prin mijloace electronice si furnizeaza dovezi referitoare la manipularea datelor transmise, inclusiv dovezi privind trimiterea si primirea datelor, asigurand protejarea datelor transmise impotriva riscului de pierdere, furt, deteriorare sau orice modificare neautorizata – se mai arata in actul normativ.

Persoanele fizice vor putea folosi SPV in continuare, ca si pana acum, cu autentificare, insa firmele vor avea nevoie de certificat de semnatura electronica.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

Rata de supravieţuire a unei afaceri în România este de 52,7%

Iniţiativa antreprenorială din România se manifestă cel mai intens în special în trimestrul unu al anului, atât în ceea ce priveşte înfiinţările de firme (SRL), cât şi în cazul persoanelor fizice autorizate (PFA), iar rata de supravieţuire a unei afaceri este de 52,7%, potrivit unui studiu, REGnet.ro, realizat pe baza datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Din perspectiva anotimpului, primăvara este momentul anului în care se înfiinţează cele mai multe SRL şi PFA. Din perspectiva evoluţiilor anuale, afacerile nou înfiinţate (cumulat SRL şi PFA) manifestă o tendinţă de scădere. În România au fost înfiinţate 2,8 milioane de afaceri din decembrie 1990 şi până în februarie 2017, dintre care 1,32 milioane au fost radiate între timp. Astfel, rata de supravieţuire a unei afaceri în România este de 52,7%.

Aproximativ una din două afaceri reuşesc să rămână în picioare în România, arată calculele REGnet.ro realizate pe baza datelor ONRC din ultimii 25 de ani.

O analiză asupra sezonalităţii înfiinţărilor de SRL şi PFA din România, realizată pe ultimii cinci ani, relevă faptul că primăvara este anotimpul în care iniţiativa antreprenorială cunoaşte cel mai mare avânt.

În aceşti ultimi cinci ani vârful maxim a fost atins în primăvara anului 2016 pentru SRL (20.747 înfiinţări), respectiv în primăvara lui 2012 pentru PFA (17.083 înfiinţări). Cifrele detaliate se găsesc în Anexa 1 şi Anexa 2 din acest comunicat.

În mod tradiţional (cu câteva excepţii), trimestrul unu (T1) este trimestrul în care sunt înfiinţate cele mai multe SRL şi PFA în România (în decursul unui an).

Tendinţa în ceea ce priveşte înfiinţările de SRL este în creştere la nivel de ţară, reiese din datele anuale ONRC pe ultimii cinci ani, interpretate de REGnet.ro. Pe de altă parte, înfiinţări de PFA manifestă o puternică tendinţă de scădere, având în vedere acelaşi interval analizat. Este de aşteptat ca interesul pentru înfiinţările de PFA să scadă şi mai mult în 2017, date fiind modificările preconizate în ceea ce priveşte contribuţiile.

Cumulat, înfiinţările de SRL şi PFA din România – deci iniţiativa antreprenorială – se află în acest moment într-un moment de regres puternic. Un total de 105.982 SRL şi PFA au fost înfiinţate în 2016. În istoria recentă a României doar anul 2014 a fost mai slab (101.627 înfiinţări), iar anul de maxim a fost 2005, cu 159.464 înfiinţări de SRL şi PFA. Şi în anii 2006, 2007 şi 2008 cifrele au fost sus, iar apoi a venit criza economică, potrivit datelor ONRC.

Se observă o tendinţă de stabilizare anuală în jurul valorii de 100.000 SRL şi PFA nou înfiinţate.

În ceea ce priveşte modificările de SRL şi PFA, tendinţa este de creştere în ultimii ani. Primăvara (lunile martie, aprilie, mai) sunt modificate cele mai multe SRL şi PFA în România, aşa cum se întâmplă şi cu înfiinţările de SRL şi PFA. De asemenea, T1 este, de regulă, trimestrul cu cele mai multe operaţiuni.

REGnet.ro este o firmă specializată în înfiinţarea şi modificarea online a societăţilor comerciale (SRL) şi persoanelor fizice autorizate (PFA).

Fiindcă totul se face online, proprietarii şi administratorii de afaceri economisesc timp şi bani apelând la REGnet.ro. În acelaşi timp firmele şi angajaţii lor se pot concentra mai bine pe activitatea firmei, evitând demersurile consumatoare de resurse pe care le presupune modificarea unei firme sau înfiinţarea unei companii.

Înfiinţată în 2013, REGnet.ro este prima companie din România prin intermediul căreia persoanele pot realiza online modificări ale firmei, nefiind necesară deplasarea la sediul REGnet.ro sau la sediul Registrului Comerţului. Până acum peste 700 de firme au apelat la serviciile REGnet.ro

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

Articole de portofoliu