Cum vor putea firmele sa transmita si sa primeasca pe internet documente de la ANAF

Firmele si alte persoane juridice vor putea sa transmita si sa primeasca on-line diverse documente in relatia cu Fiscul, prin intermediul Spatiului Privat Virtual (SPV), potrivit unui ordin de ministru care va intra in vigoare de la 1 iunie 2017. Ordinul detaliaza procedura prin care se vor desfasura aceste operatii, printre care si necesitatea ca firmele sa aiba certificat de semnatura electronica.

Spatiul Privat Virtual (SPV), disponibil in prezent persoanelor fizice, va putea fi folosit si de catre firme, potrivit ordinului ministrului Finantelor privind „aprobarea Procedurii de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanta intre Ministerul Finantelor Publice/ organul fiscal central si persoanele fizice, persoanele juridice si alte entitati fara personalitate juridica”.

SPV consta in punerea la dispozitia persoanelor fizice, persoanelor juridice si altor entitati fara personalitate juridica a unui spatiu virtual, aflat pe serverele Ministerului Finantelor Publice/ Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, prin intermediul caruia se efectueaza comunicarea electronica a informatiilor si inscrisurilor intre Ministerul Finantelor Publice/ organul fiscal central si persoana fizica, persoana juridica sau alta entitate fara personalitate juridica in legatura cu situatia financiara sau fiscala proprie a acesteia.

Spatiul privat virtual este un serviciu de distributie electronica inregistrata care permite transmiterea de date intre terti prin mijloace electronice si furnizeaza dovezi referitoare la manipularea datelor transmise, inclusiv dovezi privind trimiterea si primirea datelor, asigurand protejarea datelor transmise impotriva riscului de pierdere, furt, deteriorare sau orice modificare neautorizata – se mai arata in actul normativ.

Persoanele fizice vor putea folosi SPV in continuare, ca si pana acum, cu autentificare, insa firmele vor avea nevoie de certificat de semnatura electronica.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

Cele mai curate si cele mai murdare orase din Romania

Braşov, Oradea şi Sfântul Gheorghe sunt considerate cele mai curate oraşe din România, conform unei analize realizate de platforma de imobiliare Storia.ro.

Studiul, realizat în colaborare cu agenția de cercetare D&D Research, a analizat percepția cetățenilor asupra nivelului de curățenie din orașele și cartierele în care locuiesc.

Clasamentul continuă cu orașele Cluj-Napoca, Slobozia, Miercurea Ciuc, Pitești, Târgu-Jiu, Drobeta Turnu-Serverin și Târgu Mureș.

Capitala ocupă poziția 23 în clasamentul național general. Ultimele locuri sunt ocupate de orașele Reșița, Călărași și Brăila.

Printre orașele ce au primit cele mai slabe notări din partea locuitorilor lor la capitolul curățenie se mai numără și Satu Mare, Focșani, Galați și Alexandria, Zalău, Suceava și Bacău.

La nivel de regiuni istorice, Transilvania a fost desemnată de 42.969 de români ca fiind zona cu cel mai ridicat nivel al curățeniei, pe când Moldova ocupă ultima poziție.

Cartierele desemnate de români ca fiind cele mai curate sunt din Brașov, cu Avantgarden, Răcădău și Centrul Civic ocupând primele trei poziții. Topul este completat de cartierele Gruia și Grigorescu (Cluj-Napoca), Aviației și Nicolae Grigorescu (București), Andrei Mureșanu (Cluj-Napoca) și Pajura (București).

La polul opus, zona cu cel mai scăzut nivel de curățenie este Florești din Cluj-Napoca. Topul continuă cu Moldoveni (Călărași), 3 Insule (Arad), Calea Caransebeșului (Reșița) și Ferentari (București). Breștei (Craiova), Bereasca (Ploiești) și CET (Constanța) se numără și ele printre zonele urbane desemnate de locuitori ca având un nivel scăzut al curațeniei.

”Curățenia unui oraș este influențată de mai mulți factori, de la prezența sistemelor de colectare a deșeurilor, la proiecte de urbanism care să ofere locuitorilor mai multe posibilități de a avea și păstra un oraș cât mai curat. Avem orașe și cartiere ce au fost taxate de către locuitorii lor din cauza lipsei containelor pentru colectarea selectivă a deșeurilor, a numărului mare de gunoaie, PET-uri sau resturi menajere aruncate pe stradă. Această realitate cere ca, pe lângă responsabilitatea personală a fiecăruia dintre noi, atât dezvoltatorii, cât și autoritățile locale să aloce o importanță sporită subiectului și să vină cu soluții tehnice pentru orașe și cartiere cât mai salubre.”, menționează Sorin Bălan, Head of Storia.ro și OLX Imobiliare.

București, la mijlocul clasamentului

Conform percepției cetățenilor din Capitală, București ocupă poziția 23 în topul orașelor din România la capitolul curățenie. Peste 35.000 de bucureșteni și-au evaluat cartierele în care locuiesc, primele poziții din punct de vedere al nivelului de curățenie fiind reprezentate de Aviației, Nicolae Grigorescu și Pajura.

Cartierele Titan, Dămăroaia, Domenii, Băneasa și București Noi sunt și ele în top zece printre cele mai curate cartiere din Capitală.

Printre cartierele de la coada clasamentului se numără Ferentari, Sălaj, Rahova și Gara de Nord.

Ghencea, Drumul Taberei, Moșilor sau Crângași sunt o parte dintre cartierele ce se regăsesc la jumătatea clasamentului realizat de locuitorii Capitalei.

Pentru orașul Cluj-Napoca, cartierele desemnate de locuitorii lor ca fiind cele mai curate sunt Gruia, Grigorescu și Andrei Mureșanu. Florești, Aeroport și Gară se regăsesc la coada clasamentului. Constănțenii găsesc cartierele Poarta 6, Faleza Nord și Dacia ca fiind cele mai curate, pe când CET, Aurel Vlaicu și Balada ocupă ultimele poziții.

Pentru cei peste 7.000 de brașoveni care și-au evaluat cartierul în care locuiesc, Avantgarden, Răcădău și Centrul Civic au primit cele mai mari note la capitolul curățenie. La polul opus, cartierele desemnate de locuitori ca având cel mai scăzut nivel de curățenie sunt Stupini, Aurel Vlaicu și 13 Decembrie.

În Oradea, cartierele votate de către locuitorii lor ca fiind cele mai curate sunt Cantemir, Iosia și Dacia. Pe ultimele poziții se clasează Episcopia Bihorului, Centura și Calea Clujului.

Reșițenii au notat cartierele Centrul Civic și Lunca ca fiind cele mai curate, iar Calea Caransebeșului și Govandari sunt la coada clasamentului.

Pentru locuitorii orașului Călărași, cartierele din fruntea topului sunt Centrul Vechi și Orizont. Pe ultimele poziții se află cartierele 2 Moldoveni și Mircea Vodă.

Peste 3.000 de brăileni au notat cartierele Călărași 4, Bariera și zona Călărași ca fiind cele mai curate din oraș. Zonele cu cel mai scăzut grad al curățeniei sunt Brăilița, Viziru 3 și Chercea.

Locuitorii din orașul Sfântul Gheorghe au notat cartierele Simeria și Semicentral cu cele mai ridicate note la capitolul curățenie, în timp ce Gării ocupă ultima poziție.

Sursa dailybusiness.ro

/0 Comentarii/de