Ministerul Mediului anunță mâine lansarea programelor Rabla Clasic și Rabla Plus

Ministerul Mediului a anunțat că mâine, joi, 11 mai 2017, Grațiela Leocadia Gavrilescu va susține o conferință de presă cu ocazia lansării programelor: Rabla Clasic și Rabla Plus.
Conform Ministerului Mediului în acest an prima de casare prevăzută în programul Rabla Clasic pentru autoturisme mai vechi de 8 ani este de 6.500 lei şi se acordă pentru achiziţionarea unui autovehicul nou, care generează maximum 130 g CO2/km. La aceasta se pot adăuga un ecobonus de 1.700 lei, dacă autovehiculul nou este hibrid, şi un ecobonus de 1.000 lei, dacă autovehiculul nou generează maximum 98 de gr. CO2/km.

În cazul Rabla Plus, participarea la program nu este condiţionată de casarea şi radierea unei maşini uzate. Astfel, cei care vor să-şi achiziţioneze un autoturism electric pur pot beneficia de un ecotichet în valoare de 45.000 de lei, iar cei care optează pentru unul electric hibrid de un ecotichet cu valoare de 20.000 de lei.

O menţiune importantă, cele două programe pot fi cumulate, astfel încât o persoană poate beneficia atât de ecotichetul acordat pentru achiziţia unui autovehicul electric pur/electric hibrid, cât şi de prima de casare acordată prin Rabla Clasic, doar în situaţia în care beneficiarul casează şi radiază un autoturism mai vechi de 8 ani.

Sursa capital.ro

/0 Comentarii/de

Start la bani de la Stat

NOUTATE Antreprenorii vor primi finanţare prin programul Start-up Nation începând cu luna iunie, iar proiectele vor fi evaluate online. Mai mult, noua formă a programului, votată de Parlament, este o variantă îmbunătăţită, consideră Alexandru Petrescu, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Programul Start-up Nation, prin care IMM-urile nou-înfiinţate urmează să primească de la stat ajutor nerambursabil de până la 200.000 de lei, a fost aprobat de Parlament. Totuşi, acesta a suferit mai multe modificări faţă de varianta iniţială propusă de Guvern.

„Forma actuală a  programului Start-up Nation are la baza o consultare extinsă cu mediul de afaceri din care au rezultat multe mecanisme  şi beneficii  noi faţă de forma iniţială a proiectului, care vin în sprijinul beneficiarilor“, susţine Alexandru Petrescu, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

În primul rând, s-a redus numărul de locuri de muncă pe care un anteprenor trebuie să le creeze, de la două la unul singur, iar perioada în care acesta va fi obligatoriu angajat a scăzut de la trei la doi ani. Măsura a fost explicată în Comisia de industrii şi servicii prin efortul pe care antreprenorii ar fi trebuit să-l facă cu plata salariilor.

„Având în vedere strategia Guvernului de creştere a salariului minim anual 2017 -2020, menţinerea prin proiect a două locuri de muncă, la nivelul salariului minim, pentru o perioadă de trei ani, ar costa antreprenorul 159.600 lei, ceea ce ar însemna o diminuare drastică a fondului de investiţii aferent proiectului. Astfel, reducerea obligativităţii la un loc de muncă menţinut pentru doi ani înseamnă si reducerea cheltuielilor salariale la 49.800 lei, ceea ce conduce la alocarea unui fond pentru investiţiile de capital de 150.200 lei din valoarea proiectului“, scrie în motivaţia amendamentului propus de parlamentari.

O altă noutate este că nu vor primi bani antreprenorii care au mai fost acţionari, în anul precedent sau în anul în care aplică, într-o firmă care activează în acelaşi domeniu cu cea pentru care solicită finanţare. Cheltuielile şi domeniile eligibile urmează să apară într-un ordin al ministrului pentru Mediul de Afaceri, prin care se va institui schema de ajutor de minimis. Până atunci, Start-upcafe.ro a publicat răspuns ministerului de resort la o interpelare a deputatei Roxana Mînzatu.

„Salariile vor fi eligibile, însă numai pentru primele şase luni“,potrivit acestuia.

Suma se va plafona la salariul mediu pe economie şi va acoperi toate contribuţiile şi impozitul, aşa cum a arătat, conform aceleiaşi publicaţii, secretarul de stat Ilan Laufer. În afară de aceste noutăţi, la care se mai adaugă o restrângere a domeniilor care pot primi finanţare, varianta votată de Parlament nu se deosebeşte foarte mult de proiectul iniţial. Nici nu avea cum altfel, în contextul în care modelul a preluat experienţa unor state precum Israel, Marea Britanie sau Statele Unite ale Americii, unde deja s-a dovedit de real succes. Şi acolo, antreprenorii pot primi bani de la stat pentru a-i investi în echipamente sau în promovare.

Sursa capital.ro

/0 Comentarii/de

Floarea soarelui ar putea rămâne cultura vedetă a României. România creşte cantităţile procesate care ajung la export

România şi-ar putea menţine anul acesta poziţia de lider printre producătorii europeni de floarea-soarelui, condiţiile meteorologice fiind favorabile unei producţii similare cu cea de anul trecut. Fermierii renunţă însă treptată la soiurile speciale, precum cele cu supliment de Omega 9.

Floarea-soarelui, cultura care a dus România pe primul loc printre producătorii europeni, ar putea aduce în acest an agricol producţii similare celor de anul trecut, dar şi exporturi mai mari de produse procesate din această plante, se arată în ultimul raport al Departamentului pentru Agricultură la SUA (USDA).

Specialiştii USDA estimează astfel pentru anul de marketing 2017-2018 (care se termină la 31 mai) o producţie de 1,95 de milioane de tone, bazându-se pe o suprafaţă uşor mai mare faţă de anul anterior, dar şi pe condiţii meteorologice favorabile acestei culturi. Totodată, mizează pe exporturi de florea-soarelui de 1,2 milioane de tone, o cantitate similară cu cea de anul anterior. În schimb, atrag atenţia că o parte dintre fermieri au renunţat la a mai planta floarea soarelui cu conţinut mare de acid oleic (este un acid nesaturat care se găsește natural în diverse grăsimi și uleiuri vegetale și animale, cunoscut şi ca Omega 9) urmare a preţurilor la seminţe. Conform surselor consultate de USDA, fermierii vor reduce suprafaţa cultivată cu aceşti hibrizi va scădea de la 130.000-140.000 de hectare anul trecut la mai puţin de 100.000 de hectare.
„Interesul pentru hibrizii de floarea-soarelui cu un conţinut oleic mare a scăzut. În momentul de faţă, industria plăteşte aproximativ 20 de dolari pe tona de seminţe, ceea ce nu compensează cu randamentele mai mici”, explică specialiştii USDA.
Anul trecut, din datele INS, România a avut o producţie de 1,95 milioane de tone de pe o suprafaţă cultivată de aproximativ 1 milion de hectare.
Mai multă procesare în România
Analiştii USDA estimează, de asemenea, că România va procesa o cantitate cu 10% mai mare de plante pentru a extrage seminţele, ceea ce va duce la exporturi de seminţe de floarea-soarelui cu 7% mai mari faţă de anul trecut. Cele mai mari cantităţi de seminţe vor ajunge în Franţa (128.000 de tone), Olanda (90.000 de tone), Spania (65.000 de tone) şi Portugalia (30.000 de tone). Din afara UE, cel mai mare importator este Pakistan (29.500 de tone). Importurile de seminţe de floarea soarelui sunt nesemnificative.
Totodată, prognoza USDA indică un plus de 4% al producţiei de preparate din floarea-soarelui (folosite în hrana animalelor), dar şi a uleiului.
” Se estimează că utilizarea pe plan intern va crește ușor comparativ cu anul precedent, datorită creșterii competitivității produselor din floarea-soarelui și a perspectivelor pozitive pentru producția de  animale”, explică USDA.
Mai mult, producția României este mai mare decât cererea, astfel încât excedentul de 50% de produse de floarea-soarelui este exportat în mod egal în țările UE și din afara UE. Se vor exporta în jur de 210.000 de tone de astfel de produse, o cantitate similară cu cea din anul anterior, principalele poeţe de destinaţie fiind Araboa Saudită (25.590 de tone), Israel (32.251 de tone), Maroc (21.143 de tone) şi Turcia (9.500 de tone). Dintre statele membre, cea mai multă marfă ajunge în Franţa, Ungaria şi Spania.
În ceea ce priveşte uleiul de floarea-soarelui produs in România, aproximativ 50% din producţie este folosit pentru a satisface piaţa locală, în timp ce restul ajunge la export. USDA prognozează pentru anul calendaristic 2017/2018 o producţie de 338.000 de tone, în uşoară creştere comparativ cu anul trecut.
„În anul de marketing 2016/2017 profiturile foarte scăzute au făcut din uleiul un produs puţin profitabil, urmare a competiţiei venite din zona Mării Negre, astfel că seminţele au fost exportate în loc să fie procesate la nivel local. Urmare a acestei situaţii din piaţă, prognoza referitoare la exportul de ulei a fost ajustată în minus până la 125.000 de tone. În anul agricol 2015-2016, exporturile de ulei de floarea-soarelui s-au diminuat cu 51%, după un record de 220.000 de tone în anul precedent”.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de