Luna mai vine cu schimbări majore pentru toți șoferii. Cea mai mare surpriză vine de la RCA

La jumătatea lunii viitoare, dacă Guvernul nu cedează iar la presiunile transportatorilor, expiră perioada de șase luni în care prețurile pentru RCA au avut un nivel maxim fixat prin lege. Nu este, însă, nici pe departe singura schimbare majoră din domeniul asigurărilor auto pentru că noua lege RCA a intrat deja pe ultima sută de metri în comisiile din Camera Deputaților, după ce a fost adoptată de Senat.

Tarife mai mari şi fluctuante, preţuri speciale pentru şoferii cu multe daune la activ, tarif de referinţă, limite mai mari de despăgubire. Acestea sunt doar câteva dintre schimbările majore care vor afecta cei aproximativ 5,5 milioane de şoferi din România. Cel mai probabil, toate aceste modificări vor intra în vigoare pe parcursul lunii viitoare.

Pe 19 mai, dacă Guvernul nu decide altfel, la presiunea or­ga­nizaţiilor trasportatorilor pro­fe­sionişti, expiră perioada cu tarife maxime la RCA, stabilite prin lege. Cu această ocazie, aproape toţi actorii pieţei, de la firme de asigurare şi brokeri, la Autoritatea de Supraveghere Financiară şi unele organizaţii ale transportatorilor şi ale service-urilor, sunt de acord că Ordonanţa de Urgenţă nr. 54/2016, care reglementează astăzi piaţa RCA, trebuie înlocuită cu o lege ordinară.

Această lege există deja şi a fost votată de Senat încă de anul trecut. Recent, au fost reluate discuţiile şi în comisiile care se vor ocupa de actul normativ în Camera Deputaţilor: Comisia de Buget Finanţe, Comisia de Transporturi, Comisia de Industrii. Amendamentele parlamentarilor precum şi cele ale organizaţiilor şi actorilor din piaţă au fost deja incluse într-un document de peste 300 de pagini care a fost distribuit aleşilor. Cel mai probabil, până la finele lunii mai, vom avea şi o nouă lege RCA, ne-au explicat mai mulţi deputaţi din comisiile de specialitate.

Tarif de referinţă în loc de tarif maxim impus prin lege

Unele dintre articolele actului normativ şi amendamentele cu şanse de a fi acceptate nu fac decât să repare greşelile comise în OUG nr. 54/2016 (cum ar fi posibilitatea de a suspenda RCA sau aceea de a cumpăra RCA pe orice perioadă de la o lună – la un), însă cele mai multe prevederi aduc schimbări importante pentru şoferi.

În primul rând, dispare tariful maxim pentru RCA şi apare tariful de referinţă, care va fi calculat de Biroul Asigurătorilor Auto din România (BAAR), cunoscut şi ca Biroul Carte Verde, şi el un organism cu sarcini mult sporite în noul context legislativ. În jurul acestui tarif există, în prezent, mai multe discuţii. Firmele de asigurare ar vrea ca el să funcţioneze ca un reper, pe modelul dobânzii de referinţă a BNR, şi să fie calculat doar ca primă de risc. Mai concret, asigurătorii consideră că tariful de referinţă trebuie să arate cât trebuie să fie prima în aşa fel încât să poată fi acoperite eventualele daune. Fără costuri administrative şi de altă natură.

Pe de altă parte, organizaţiile service-urilor, o parte a brokerilor precum şi oameni din ASF consideră că BAAR ar trebui să calculeze un nivel mediu de primă pentru fiecare segment de şoferi, iar acea primă să fie un tarif comercial, cu toate costurile incluse. În acest sens, Patronatul Brokerilor din România (PRBAR) a propus şi un amendament în care vine cu o formulă de calcul. În această formulă sunt fixate niveluri clare atât pentru cheltuielile firmelor de asigurare cât şi pentru profitul pe care ei îl pot obţine din vânzarea de RCA. Mai mult, la nivelul ASF există inclusiv un curent de opinie care susţine că tariful de referinţă nu ar trebui să aibă doar un rol strict orientativ. Astfel, firmele de asigurarea ar urma să fie obligate să se mute cu preţurile în jurul acestui tarif şi în cadrul unui interval procentual impus prin normă. De exemplu, ASF ar putea spune că tariful pentru RCA al fiecărei companii nu poate depăşi cu mai mult de 20% tariful de referinţă.

Totuşi, această ultimă variantă este mai puţin probabil să devină literă de lege. Se va merge, cel mai probabil, pe varianta unui tarif comercial orientativ care să funcţioneze ca reper al pieţei.

Tarife speciale pentru şoferii „răi“

Într-un mod special vor fi trataţi şoferii cu multe daune, care sunt refuzaţi de asigurători sau care ar trebui să achite sume prohibitive pentru RCA. Tariful lor va fi calculat tot de BAAR, însă pe alte criterii. Practic, clienţii cu multe daune la activ vor fi repartizaţi către toţi jucătorii din piaţa RCA, în funcţie de cota de piaţă a fiecărui jucător.

Diferenţa între ce se doreşte să fie în România şi ceea ce există în alte ţări este că la noi nu se discută despre clienţi neasigurabili (ca în Austria, Belgia, Norvegia sau Statele Unite), ci despre clienţi cu grad ridicat de risc, având în vedere că legea locală nu permite firmelor de asigurare să refuze clienţi. Această diferenţă este şi motivul pentru care, la noi, o astfel de formulă va fi mai greu de aplicat. În celelalte ţări se produce doar repartizarea către asigurători a clienţilor neasigurabili. Tariful plătit de acest clienţi este stabilit de fiecare asigurător în parte.

În România, acest tarif va fi, într-o formă sau alta prestabilit, deci tot plafonat. Prim vicepreşedintele ASF, Cornel Coca Constantinescu, a explicat cum va funcţiona sistemul.

„Dacă un asigurător are 10% din clienţii cu risc scăzut şi mediu este normal să aibă şi 10% din clienţii cu risc ridicat, de aceea am propus distribuţia clienţilor cu risc ridicat în funcţie de cota de piaţă a asigurătorilor pe RCA“, spune Constantinescu.

Potrivit acestuia, în momentul în care un asigurat primeşte de la o companie de asigurări o ofertă de preţ mai mare decât un prag tarifar stabilit de BAAR, respectivul asigurat va merge şi va solicita o ofertă de la alţi doi asigurători, iar dacă şi cei doi vor oferta un preţ peste pragul calculat de Biroul Asigurătorilor Auto, va merge la Biroul cu solicitarea de a determina un tarif în funcţie de risc.

„În mod categoric tariful stabilit de BAAR va fi mult mai mic decât ofertele primite de la cei trei asiguratori. Dupa ce va stabili tariful RCA pentru clientul respectiv BAAR-ul va repartiza clientul in functie de cota de piata pe RCA a asiguratorilor“, a explicat oficialul ASF în faţa comisiei de bget din Camera Deputaţilor.

După cum a mai arătat Capital, singura categorie de şoferi care va avea de profitat în urma eliminării tarifelor maxime pentru RCA este cea cu vârsta de peste 60 de ani. După revenirea la piaţa liberă, preţurile pentru ei vor fi, cel mai probabil mai mici. Astăzi, de exemplu, un şofer cu vârsta de 34 de ani, din Bucureşti, care conduce un automobil cu o capacitate cilndrică de 1,6 litri, plăteşte minimum 712 lei pe an şi maximum 784 de lei, după cum arată calculatorele brokerilor. Acelaşi şofer plătea, înainte de plafonare, în jur de 1.100 de lei, situaţie la care este foarte probabil să revină şi după expirarea perioadei cu tarife plafonate.

În cazul tinerilor sub 27 de ani, situaţia este chiar mai clară. Înainte de plafonare, ei plăteau până la 2.200 de lei, în cazul unui automobil cu cilindree de 1.600 cm cubi, iar astăzi plătesc maximum 1.166 lei.

Sursa capital.ro

/0 Comentarii/de

Mai bine să declari preţul real decât să te caute Fiscul la tranzacţiile imobiliare

Mulţi dintre noi am vândut sau cumpărat o proprietate în ultimii ani şi ne-am lovit de grila notarială în momentul în care s-a bătut palma cu partenerul de tranzacţie. Această grilă sau expertiză a notarilor era un fel de document-cerber pe masa notarilor, care nu de puţine ori a influenţat preţul din contracte al tranzacţiilor.

Care a fost, de fapt, scopul introducerii acestui document?

Cu ani în urmă, când statul a constatat că prețurile declarate în contractele de vânzare-cumpărare sunt mai mici decât cele reale, iar nivelul impozitelor colectate lăsa de dorit, s-a decis realizarea unui asemenea document, iar prevederea a fost inclusă în Codul fiscal. Odată ce el a fost realizat, practic, impozitul pe tranzacție se plătea la cel mai mare preț dintre cât era declarat în contractul de vânzare-cumpărare și cât era în această expertiză. Evident că o urmare a fost faptul că multe dintre contractele de vânzare-cumpărare s-au aliniat într-un fel la aceste grile.

Totuși, trebuie subliniat faptul că nu toate valorile din expertizele notariale puteau reprezenta valori de piață, pentru simplul motiv că este imposibil să evaluezi într-un singur raport realizat, de regulă, la sfârșitul anului, cu valabilitate începând de la 1 ianuarie a anului următor, toate proprietățile dintr-o unitate administrativ-teritorială (sector, județ).

Destul de periculos e faptul că ulterior, acest document a proliferat și a fost utilizat în exproprieri ori în diverse analize pe care le-au făcut autoritățile statului. Aceasta a fost situația până în 2016, an în care s-a schimbat atât denumirea, cât și utilizarea acestei grile, astfel încât astăzi se numește studiu de piață. Cei care au făcut tranzacții începând de anul trecut au fost impozitați la nivelul prețului din contract.

Și atunci, la ce mai folosesc grilele?

Ei bine, acestea sunt utilizate pentru comparație, iar în momentul în care prețul din contractul pe care îl semnați e sub nivelul minim din grilă, notarii raportează această tranzacție la Fisc. Pare simplu: ești corect, nu ai probleme, și totuși… Poți ajunge să încalci legea fără să vrei, dacă ai ghinionul ca prețul la care închei tranzacția, așadar prețul pieței, să fie mai mic decât cel din studiul de piață.

În concluzie, în primul rând, în momentul în care încheiați un contract de vânzare-cumpărare care e sub nivelul grilei, riscați să fiți raportat la Fisc și investigați din această perspectivă. De aceea, recomandăm vânzătorilor și mai ales cumpărătorilor, să nu înregistreze în contractele de vânzare-cumpărare alte sume decât cea pe care o plătesc efectiv.

În al doilea rând, autoritățile ar trebui să ia act de acest impact al noului studiu și poate să regândească un pic structura impozitelor pe tranzacții, astfel încât să se apropie cât mai mult prețurile din contractele de vânzare-cumpărare de prețurile reale. Cumpărătorii vor fi mai protejați, iar toți ceilalți actori de pe piața imobiliară vor fi corect informați, astfel încât acest folclor, până la urmă, legat de faptul că ceea ce este înregistrat în contractul de vânzare-cumpărare nu reflectă realitatea, să fie cât mai mult redus. Adică să nu mai avem asemenea diferențe între prețurile care sunt plătite efectiv și prețurile care sunt înregistrate în documentele de vânzare-cumpărare. Dacă acest lucru se va întâmpla, se va putea reduce importanța studiului de piață și vor apărea soluțiile alternative la acesta.

Astfel:

  • pentru tranzacțiile care implică un transfer de bani între părți, să se utilizeze pentru taxare prețurile înregistrate în contractele de vânzare- cumpărare.
  • pentru tranzacțiile de tipul donațiilor sau altele care nu implică transfer de bani, impozitarea să se realizeze pe baza unui raport de evaluare realizat de către un evaluator autorizat, pentru fiecare tranzacție în parte. Acesta ar ține seama de toate particularitățile bunului supus tranzacției și nu de încadrări, realizate deseori cu dificultate, într-un studiu de piață general.

Adrian Vascu este consultant financiar şi are o experienţă de peste 20 de ani în domeniul evaluărilor. A ocupat funcţia de Senior Director KPMG Valuation Services şi a lucrat la Darian DRS. De asemenea a fost preşedinte ANEVAR în perioada 2008-2009 și 2014-2015. Este Senior Partner şi membru în Consiliul Director la Veridio.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

În 2041, un angajat va susţine 2,5 pensionari. Salariaţi vor fi sub 3 milioane, iar pensionarii aproape 7 milioane

Un studiu al Asociaţiei Pensiilor Administrate Privat din România (APAPR) arată că în următorii 15 ani România se va confrunta cu o problemă demografică uriaşă, numărul angajaţilor fiind în permanentă scădere, iar cel al pensionarilor în creştere. APAPR atrage astfel atenţia că investiţiile în fondurile de pensii ar putea fi o soluţie la această problemă viitoare. În plus, fondurile de pensii au un rol activ în creşterea investiţiilor pe Bursa de Valori, cu deţineri 25% din noile listări şi 10% din titlurile de stat.

În România există la ora actuală circa 4,3 milioane de salariaţi şi circa 5,2 milioane de pensionari, ceea ce face ca raportul angajaţi pensionari să fie de un salariat la 1,3 pensionari, conform studiului APAPR. Raportul se va menţine în uşoară creştere până în 2031, după care va creşte abrupt, ajungând în 2041 la un raport de un angajat la 2,5 pensionari. Astfel de previziuni au determinat de altfel reforma pensiilor şi apariţia celor trei piloni, de stat, de stat administrat privat şi privat propriu zis.

Potrivit datelor prezentate de șeful Allianz-Țiriac Pensii, Iulius Postolache, Pilonul II numără 6,88 milioane de contributori în 7 fonduri cu active nete de 33,95 miliarde de lei (7,46 miliarde de euro). În schimb, Pilonul III, unde salariații contribuie voluntar din mai 2007, are active de 1,6 miliarde de lei (353 milioane de euro) în 10 fonduri de profil. Numărul participanților a atins 422.000 la 31 martie.

„Creșterea raportului salariați-pensionari va fi o povară pentru toată lumea, salariați, angajatori și bugetul de stat”, a spus Postolache.

Corina Cucoli, director general Certinvest Pensii a declarat la rândul său că la Pilonul III, contribuţia medie este în jur de 133 de lei pe lună, chiar dacă deductibilitatea fiscală de 400 de euro pe an ar permite plata unei contribuţii lunare de 150 de lei pe lună.

În privinţa plasamentelor, fondurile de pensii au investite pe Bursa de Valori peste 1,3 miliarde de euro, fiind cei mai mari investitori instituţionali locali. În acest context, ele asigură 10% din lichiditatea BVB şi au jucat un rol important în privatizările prin listare pe bursă, cu achiziţii de 20% din acestea. De asemenea, fondurile de pensii deţin 25% din recentele IPO şi SPO (ultimele mari listări pe BVB). În plus, fondurile de pensii deţin peste 10% din titlurile de stat ale României, fiind după bănci, cei mai mari deţinători de datorie publică.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

România se bazează pe 11.000 de firme. Top cinci cele mai profitabile domenii

Potrivit unui studiu al Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR), din totalul de 640.000 de companii înregistrate la Registrul Comerţului, 19.564 au active de peste un milion de euro. Dintre acestea însă, doar 11.062 sunt companii finanţabile, fără probleme sau grad prea mare de îndatorare. Industria prelucrătoare, comerţul, transport şi logistică, construcţiile şi IT-ul sunt domeniile în care aceste companii înregistrează cel mai mare profit.

„Din punctul de vedere al investițiilor, România este probabil cea mai atractivă țară din Europa Centrală și de Est, alături de Polonia. Însă tranzacțiile sunt foarte puține. Când e vorba să facă tranzacții, nu se găsesc oportunități concrete. Investitorii se uită de regulă la companii sănătoase cu active de peste 10 milioane euro. Suntem față în față cu o economie performantă, care stă pe o bază îngustă, iar când baza e îngustă, apar problemele de stabilitate”, a declarat directorul general al CIT Resources, Rudolf Vizental, la prezentarea studiului.

Numărul societăților de impact este în scădere, de la 23.384 în 2013 până la 19.564 în anul 2015. Deși cele 19.564 de companii de impact la sfârșitul lui 2015, cu active de peste 1 milion euro, reprezintă doar 3% din totalul societăților din România, ele generează 68% din cifra de afaceri cumulată la nivel național și angajează 41% din forța de muncă existentă în România. Numărul angajaților din aceste 19.564 de companii a scăzut între 2013 și 2015 cu circa 19.000.

Studiul arată că, din 3% din companiile din România cu impact asupra economiei 50% sunt în dificultate, 5.433 fiind companii restructurabile, cu datorii mnari şi ceva probleme dar care îşi pot reveni, iar alte 3.069 sunt companii insolvabile, datorii foarte mari şi pierderi anuale. În acest caz este probabil doar o problemă de timp până ce ele vor intra într-adevăr în insolvenţă.

În aceste condiţii, cele 11.062 de companii rămase sunt singurele finanţabile, companii care în 2015 au cumulat o cifră de afaceri de 111,7 miliarde de euro şi un profit net de 8,7 miliarde de euro şi 1.238.688 salariaţi.

Industria prelucrătoare cea mai profitabilă activitate. IT-ul este pe locul doi

Dacă analizăm rata profiturilor, vom constata că cele mai profitabile companii, cu rata profitului de 35%, sunt cele din industria prelucrătoare, aici intrând şi producătorii de piese auto şi confecţii metalice, industria adunând circa 4.000 de societăţi comerciale cu un profit net de 2,1 miliarde de lei. Acelaşi profit este înregistrat şi de cele 5.284 de firme din comerţul cu ridicata şi amănuntul, dar cu o rată a profitului de 34%.

Următoarele domenii de activitate profitabilă sunt cele 1.164 de societăţi de transport-depozitare cu un profit net cumulat de 500 de milioane de euro şi o rată a profitului de 8%. Aceiaşi indicatori în materie de profit sunt înregistraţi şi de cele 2.306 firme care activează în domeniul construcţiilor.

Surprinzător sau nu, jucătorii din IT strâng doar 300 de milioane de euro profit, o rată a profitului de 5%, dar aplicabilă unui număr mult mai mic de companii: 579, adică o medie de 518.000 de euro profit net anual. Faţă de media din industria prelucrătoare, de 522.500 euro, diferenţa nu este prea mare, iar comparativ cu media profitului din ramura societăţilor de comerţ, unde avem doar 397.426 euro, vom constata că firmele de IT sunt mai profitabile. Din acest punct de vedere, topul celor mai profitabile industrii ar arăta cam aşa: industria prelucrătoare (în special piese auto), producţie IT, transport (cu o medie de 429.553 euro), comerţ şi construcţii (cu o medie 216.825).

Studiul a analizat companiile de impact din România, în intervalul 2013 – 2015. Acestea au fost analizate luând în calcul raportările financiare de sfârşit de an. În studiu au fost incluse companii care au active totale de peste un milion de euro şi nu se află în insolvenţă. Analiza include şi companii deţinute de stat, însă exclude organizaţii neguvernamentale, bănci, societăţi de asigurări, societăţi de brokeraj şi fonduri de pensii, ale căror situaţii financiare sunt diferite de celelalte companii.

„Pentru perioada 2013 – 2015, studiul indică o concentrare spre vârf a companiilor din economia României. Numărul companiilor de impact a scăzut, însă generează mai mult, sunt mai profitabile şi folosesc mai puţini angajaţi. Cu alte cuvinte, piramida economiei româneşti este mai înaltă, vârful mai ascuţit, iar la bază pot apărea mişcări seismice capabile să distrugă întregul sistem. Anual, peste 1.000 dintre companiile importante din România îşi pierd din relevanţă, deoarece devin mai mici – activele lor scad sub un milion de euro. În acest ritm, la finele anului viitor vom avea doar 15.000 companii relevante, adică mai puţin de una la mia de locuitori. Această diminuare nu trebuie privită ca un fenomen izolat. Implicaţiile colaterale sunt similare efectului de domino şi pot afecta întreaga economie”, a explicat Rudolf Vizental, CEO al CIT Resources.

CITR Group asistă companiile în procesul lor de recuperare prin furnizarea soluţiilor de reorganizare, restructurare şi investiţii. Grupul are resurse pentru gestionarea tuturor domeniilor de business, atât în, cât şi în afara procedurilor judiciare. Fondat în 2014, misiunea acestuia este anticiparea nevoilor antreprenorilor şi îmbunătăţirea continuă a serviciilor oferite companiilor, astfel încât orice impas economic să fie transformat într-o oportunitate de business. Sub umbrela CITR Group funcţionează societăţile CITR, CIT Restructuring si CIT Resources.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

Fonduri europene de 15.000 – 2.500.000 Euro pentru antreprenori, fermieri si grupuri de producatori. S-a anuntat cand se fac inscrierile in 2017

Antreprenorii, fermierii si grupurile de producatori vor putea obtine fonduri europene intre 15.000 euro si 2,5 milioane euro, in 14 linii de finantare cu un buget total alocat de 680 milioane euro, pentru care s-a stabilit data de insceriere. Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale a facut miercuri anuntul privind deschiderea submasurilor pentru anul 2017 din Programul National de Dezvoltare Rurala.

Astfel, in perioada 03 mai – 31 iulie 2017 se va deschide prima sesiune din anul 2017 depunere a Cererilor de finanţare pentru:

  • submăsura 4.1,
  • submăsura 4.1 Investiții Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD),
  • submăsura 4.1 A,
  • submăsura 4.1 A Investiții Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD),
  • submăsura 6.1,
  • submăsura 6.2,
  • submăsura 6.2 Investiții Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD),
  • submăsura 6.3, submăsura 6.3 Investiții Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD),
  • submăsura 6.4,
  • submăsura 6.4 Investiții Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD),
  • submăsura 9.1,
  • submăsura 9.1A

De asemenea, in perioada 03 mai – 31 octombrie 2017 se va deschide prima sesiune din 2017 de depunere a Cererilor de finanţare pentru:

  • Schema de minimis aferentă Schemei de ajutor de stat GBER pentru submăsura 4.2.

Inscrierile se vor face on-line, pe site-ul AFIR.

Sa le luam la rand, asa cum sunt prezentate de catre AFIR:

  • Submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri

Bugetul alocat acestei submasuri este de 170.000.000 euro.

SCOPUL investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este de sprijinire a stabilirii pentru prima dată a tinerilor fermieri ca șefi/ conducători unici ai unei exploatații agricole.

OBIECTIVE:

  • Creşterea numărului de tineri fermieri care încep pentru prima dată o activitate agricolă ca şefi/conducători de exploataţie, fiind încurajați să devină competitivi, să se asocieze, să participe la lanţurile alimentare integrate;
  • Îmbunătăţirea managementului, creşterea competitivităţii sectorului agricol şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerinţele pentru protecţia mediului, igienă şi bunăstarea animalelor și siguranţa la locul de muncă;
  • Crearea posibilității tinerilor fermieri rezidenți, cu un minim de cunoștinte de bază, în vederea instalării ca şefi/ conducători ai exploatației agricole.

Încurajarea tinerilor și a familiilor din mediul rural de a se stabili în mediul rural, ceea ce va crea un efect pozitiv asupra economiei naționale în general.

BENEFICIARII:

  • Tinerii fermieri în conformitate cu definiția prevăzută la art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013, care se instalează ca unic șef al exploatației agricole
  • Persoanele juridice în care un tânăr fermier în sensul art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013 care se instalează împreună cu alți tineri fermieri și care exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, beneficii și riscuri financiare în cadrul exploatației respective

SPRIJINUL NERAMBURSABIL de maximum 50.000 Euro.
Va fi acordat sub formă de primă în două tranșe, astfel:

–  75% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finanțare
–  25% din cuantumul sprijinului în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanțare;

Descarca de AICI Ghidul solicitantului.

  • Submăsura 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici

Fondurile disponibile sunt de 100.000.000 euro.

SCOPUL investițiilor sprijinite în cadrul acestei sub- măsuri este sprijinirea investițiilor pentru creșterea competitivității exploataților agricole prin dotarea cu utilaje și echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum și investițiile pentru modernizarea fermei (în special cele de dimensiuni medii și asocieri de ferme mici și medii) și îmbunătățirea calității activelor fixe.

OBIECTIVE:

  • Îmbunătățirea managementului exploatației agricole;
  • Orientarea spre piață a exploatațiilor agricole de mici dimensiuni;

BENEFICIARII:

  • Fermierii, care dețin în proprietate sau folosință o exploatație agricolă încadrată în categoria de fermă mică. Dimensiunea unei ferme mici este cuprinsă între 8.000 – 11.999 SO (valoarea producției standard).

SPRIJINUL NERAMBURSABIL de maximum 15.000 Euro.
Se acordă în două tranșe astfel:

– 75% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finanțare;
– 25% din cuantumul sprijinului în maximum 3 ani de la primirea deciziei de finanțare;

Se va acorda pe o perioadă de 3 sau 5 ani (perioada de 5 ani se aplică doar pentru sectorul pomicol)

Descarca de AICI Ghidul solicitantului.

  • Submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole

 Fondurile disponibile pentru submăsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole” sunt de 185.000.000 euro din care:

  • 79.000.000 euro pentru componenta vegetal.
  • 60.000.000 euro pentru componenta zootehnic,
  • 14.000.000 euro pentru componenta zona montană,
  • 32.000.000 euro pentru componenta ferma de familie.

Fondurile disponibile pentru submăsura 4.1 – ITI DD (Investitii teritoriale integrate in zona Delta Dunarii) „Investiții în exploatații agricole” sunt de 33.000.000 euro din care:

  • 16.500.000 euro pentru componenta vegetal,
  • 16.500.000 euro pentru componenta zootehnic.

SCOPUL investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este sprijinirea investițiilor pentru creșterea competitivității exploataților agricole prin dotarea cu utilaje și echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum și investițiile pentru modernizarea fermei (în special cele de dimensiuni medii și asocieri de ferme mici și medii) și îmbunătățirea calității activelor fixe.

OBIECTIVE:

  • Îmbunătățirea performanțelor generale ale exploatațiilor agricole prin creșterea competitivității activității agricole, a diversificării producției agricole și a calități produselor obținute;
  • Restructurarea exploatațiilor de dimensiuni mici și medii și transformarea acestora în exploatații comerciale;
  • Respectarea standardelor comunitare aplicabile tuturor tipurilor de investiții;
  • Creșterea valorii adăugate a produselor agricole prin procesarea produselor la nivelul fermei și comercializarea directă a acestora în vederea creării și promovării lanțurilor alimentare integrate.

BENEFICIARII:

  • Fermierii, cu excepția persoanelor fizice neautorizate;
  • Cooperativele (cooperativele agricole și societățile cooperative agricole), grupuri de producători, constituite în baza legislației naționale în vigoare care deservesc interesele membrilor;

SPRIJINUL NERAMBURSABIL:

În cazul fermelor având dimensiunea economică până la 500.000 SO (valoare producție standard) sprijinul public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși:

  • · pentru proiectele care prevăd achiziții simple:

– maximum 500.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru fermele mici;

  • · pentru proiectele care prevăd construcții-montaj:

– maximum 1.000.000 euro pentru sectorul vegetal, respectiv 200.000 euro pentru fermele mici din sectorul vegetal;
– maximum 1.500.000 euro pentru legume în spații protejate (sere) și sectorul zootehnic, respectiv 300.000 euro pentru fermele mici din sectorul zootehnic;
· pentru proiectele care prevăd crearea de lanțuri alimentare integrate:
– maximum 2.000.000 euro, respectiv 400.000 euro pentru fermele mici;

În cazul fermelor având dimensiunea economică peste 500.000 SO sprijinul public nerambursabil va fi de 30% și nu va depăși:

  • · pentru proiectele care prevăd achiziții simple:

 – maximum 500.000 euro;

  • · pentru proiectele care prevăd construcții- montaj:

 – maximum 1.000.000 euro pentru sectorul vegetal, respectiv maximum 1.500.000 euro pentru legume în spații protejate (sere) și sectorul zootehnic;

  • · pentru proiectele care prevăd crearea de lanțuri alimentare integrate:

– maximum 2.000.000 euro;

În cazul cooperativelor și a grupurilor de producători sprijinul va fi 50% fără a depăși maximum 2.000.000 euro indiferent de tipul investiției.

Descarca de AICI Ghidul solicitantului.

  • Submăsura 4.1a – Investiții în exploatații pomicole

Fondurile disponibile pentru submăsura 4.1A „Investiții în exploatații pomicole” sunt de 100.000.000 euro din care:

  • 95.000.000 euro pentru componenta investiții în exploatații pomicole,
  • 5.000.000 euro pentru componenta investiții în exploatații pomicole (pepiniere).

Fondurile disponibile pentru submăsura 4.1A – ITI DD (Delta Dunarii) „Investiții în exploatații pomicole” sunt de 5.000.000 euro.

SCOPUL investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este creșterea competitivității exploatațiilor pomicole prin dotarea cu utilaje și echipamente, înfiinţarea, modernizarea și/ sau extinderea unităţilor de procesare, înființarea de plantații pomicole, reconversia plantațiilor existente și creșterea suprafețelor ocupate de pepinierele pomicole.

OBIECTIVELE submăsurii 4.1a:

  • Creșterea competitivității, diversificarea producției, creșterea calității produselor obținute și îmbunătățirea performanței generale a exploatațiilor pomicole;
  • Creșterea valorii adăugate a produselor prin sprijinirea procesării fructelor la nivel fermă și a comercializării directe a produselor obținute;
  • Dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare;
  • Eficientizarea costurilor de producție prin promovarea producerii și utilizării energiei din surse regenerabile în cadrul fermei și prin reducerea consumului de energie

BENEFICIARII:

  • Fermieri, cu exceptia persoanelor fizice neautorizate;
  • Grupurile de producători și cooperative (societăților cooperative agricole și cooperativelor agricole, constituite în baza legislației naționale în vigoare) prezentată în secțiunea Trimiteri la alte acte legislative), care activează în sectorul pomicol, cu condiția ca investițiile realizate să deservească interesele propriilor membri.

SPRIJINUL NERAMBURSABIL se va acorda după cum urmează:

Ferme mici, medii și obținere de material de înmulțire și material de plantare fructifer

• Ferme mici:

intensitatea sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși:

– 100.000 euro pentru achiziții simple;

– 300.000 euro în cazul investițiilor în activitatea de producție (utilaje, înființare, reconversie etc.);

– 450.000 euro pentru investiţiile care conduc la un lant alimentar integrat, la nivelul  exploatației agricole* (producție, procesare, comercializare).

• Ferme medii :

– intensitatea sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși:

– 200.000 euro pentru investițiile care presupun achiziții simple;

– 600.000 euro în cazul investițiilor în activitatea de producție (utilaje, înființare, reconversie etc.);

– 900.000 euro pentru investiţiile care conduc la un lant alimentar integrat, la nivelul exploatației agricole* (producție, procesare, comercializare).

Obținere material de înmulțire și material de plantare fructifer

– intensitatea sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși:

– 600.000 euro în cazul investițiilor în activitatea de producție (utilaje, înființare).

• Ferme mari:

– intensitatea sprijinului este de 50 % din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși:

– 250.000 euro pentru investițiile care presupun achiziții simple;

– 750.000 euro în cazul investițiilor în activitatea de producție (utilaje, înființare,reconversie);

-1.050.000 euro pentru investiţiile care conduc la un lant alimentar integrat, la nivelul exploatației agricole* (producție, procesare, comercializare).

• Forme asociative :

– intensitatea sprijinului este de 50 % din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși:

– 350.000  euro pentru investițiile care presupun achiziții simple;

– 600.000 euro pentru obținere material de înmulțire și material de plantare fructifer

– 750.000 euro în cazul investițiilor în activitatea de producție (utilaje, înființare,reconversie;

– 1.050.000 euro pentru investiţiile care conduc la un lant alimentar integrat, la nivelul exploatației agricole* (producție, procesare, comercializare).

Descarca de AICI Ghidul solicitantului.

  • Submasura 4.2 GBER (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare)

Fondurile disponibile pentru schema de minimis „Sprijin pentru servicii de consultanță în vederea implementării proiectelor de investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole”, aferentă Schemei de ajutor de stat GBER pentru submăsura 4.2, sunt de 12.000.000 euro.  

SCOPUL:

Scopul schemei de ajutor de stat GBER vizează îmbunătăţirea nivelului general de performanţă al întreprinderilor, prin creşterea competitivităţii întreprinderilor care realizeză investiţii în domeniile de intervenţii eligibile menţionate în prezentul Ghid.

Scopul acordării sprijinului de minimis este de a crește competitivitatea întreprinderilor prin realizarea de produse noi, cu valoare adăugată, fără a afecta însă concurenţa pe piaţa internă şi comerţul intracomunitar într-o măsură contrară interesului comun.

OBIECTIVELE:

1. Introducerea de noi tehnologii şi procedee pentru obţinerea de noi produse neagricole sau de o calitate superioară;

2. Creşterea calităţii produselor obţinute, a siguranţei alimentare şi obţinerea de noi produse competitive, cu impact economic asupra procesării ulterioare în întreprinderi, cu asigurarea  standardelor veterinare şi de siguranţă alimentară;

3. Creșterea numărului de locuri de muncă

BENEFICIARII:

  • Întreprinderile definite conform legislației naționale în vigoare;
  • Cooperativele, grupurile de producători constituite în baza legislației naționale în vigoare

SPRIJINUL NERAMBURSABIL :

Valoarea maximă a ajutorului acordat în cadrul prezentei scheme aferenta sM 4.2 nu poate depăşi  plafonul maxim/ proiect după cum urmează:

i.  1.000.000 Euro/ proiect pentru IMM în cazul proiectelor care nu presupun investiţii care conduc la un lant alimentar integrat;

ii.  1.500.000 Euro/ proiect pentru alte întreprinderi pentru proiectele care nu presupun investiţii care conduc la un lant alimentar integrat;

iii.  2.500.000 Euro/ proiect pentru investițiile care conduc la un lanț alimentar integrat (indiferent de tipul de solicitant), precum și pentru forme asociative, în cazul proiectelor care nu presupun investiţii care conduc la un lanț alimentar integrat.

În cazul în care beneficiarul solicită sprijin prin schema de minimis (dar nu mai mare de 200.000 Euro) pentru costuri generale proiect, plafoanele maxime pe proiect prevăzute anterior se reduc cu o valoare echivalentă unei intensități de până la 10% din însumarea cheltuielilor eligibile din bugetul GBER, respectiv cu max.  10% din (1.2+1.3+cap.2+cap.4) pentru proiectele care prevăd construcții ‐ montaj, respectiv cu max. 5% din (1.2+1.3+cap.2+cap.4) pentru proiectele care prevăd investiţii în achiziţii simple (fără construcții ‐ montaj).

Descarca de AICI Ghidul solicitantului.

  • Submăsura 9.1 – Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol

Fondurile disponibile pentru submăsura 9.1 „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol” sunt de 5.000.000 euro.

SCOPUL investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este încurajarea înființării și funcționării administrative a grupurilor de producători, recunoscute în conformitate cu prevederile legislației naționale.

OBIECTIVELE submăsurii 9.1:

  • Adaptarea producției și a produselor producătorilor care sunt membri ai acestor grupuri la cerințele pieței
  • Introducerea în comun a produselor pe piață, inclusiv pregătirea pentru vânzare, centralizarea vânzărilor și aprovizionarea cumpărătorilor en gros;
  • Stabilirea unor norme comune privind informarea asupra producției, acordând o atenție deosebită recoltării și disponibilității;
  • Realizarea unor activități care pot fi desfășurate de către grupurile de producători, cum ar fi dezvoltarea competențelor în materie de exploatare și de comercializare, precum și organizarea și facilitarea proceselor de inovare și pentru protejarea mediului.

BENEFICIARII:

  • grupurile de producători care se încadrează în definiția IMM-urilor și care sunt recunoscute conform legislației naționale în vigoare, pentru următoarele sectoare:

– culturi de câmp;
– horticultură (exceptând grupurile sprijinite prin subprogramul pomicol);
– creșterea animalelor și păsărilor, mixte;

SPRIJINUL NERAMBURSABIL va fi de 100%, dar nu va depăși:

–  anual 10% din valoarea producției comercializate
–  100.000 euro/ an

Sprijinul nerambursabil se va acorda ca procent din producția comercializată prin intermediul grupului astfel:

· Anul I – 10%;
· Anul II – 8%;
· Anul III – 6%;
· Anul IV – 5%;
· Anul IV – 4%;

Sprijinul nerambursabil se va plăti  sub forma unui ajutor forfetar degresiv, în tranșe anuale, pe o perioadă care nu poate depăși cinci ani de la data la care grupul de producători a fost recunoscut.

Descarca de AICI Ghidul solicitantului.

  • Submăsura 9.1a – Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol

Fondurile disponibile pentru submăsura 9.1A „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol” sunt de 2.000.000 euro.

SCOPUL investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este de înființare a grupurilor de producători în sectorul pomicol.
OBIECTIVELE submăsurii 9.1a

  • Îmbunătățirea performanțelor generale ale exploatațiilor pomicole;
  • O mai bună integrare pe piață a producătorilor primari;
  • Creșterea veniturilor producătorilor prin comercializarea în comun a producției;
  • Crearea și promovarea lanțurilor scurte;
  • Respectarea standardelor comunitare de mediu si climă, siguranță alimentară etc.

BENEFICIARII:

  • Grupurile de producători din sectorul pomicol care se încadrează în definiția IMM-urilor și care au fost recunoscute oficial de către autoritatea competentă după 1 ianuarie 2014 și înainte de solicitarea sprijinului;

Valoarea SPRIJINULUI NERAMBURSABIL acordat este 100% public și nu poate să depășească anual 10% din valoarea producției comercializate și 100.000 euro/an.

Sprijinul  nerambursabil se plătește sub forma unui ajutor forfetar degresiv, în tranșe anuale, pe o perioadă care nu poate depăși cinci ani de la data la care grupul de producători a fost recunoscut.

Sprijinul nerambursabil se calculează pe baza producției comercializate anual prin intermediul grupului. În primul an, se poate plăti grupului de producători un sprijin calculat pe baza valorii medii anuale a producției comercializate de membrii acestuia, în ultimii trei ani înainte de aderarea la grup.

Sprijinul nerambursabil se va acorda ca procent din producția comercializată prin intermediul grupului astfel:

• anul I – 10%
• anul II – 8%
• anul III – 6%
• anul IV – 5%
• anul V – 4%.

Descarca de AICI Ghidul solicitantului.

  • Submăsura 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale

Fondurile disponibile pentru submăsura 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” sunt de 18.300.000 euro.

Fondurile disponibile pentru submăsura 6.2 – ITI DD (Delta Dunarii) „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” sunt de 3.500.000 euro.

SCOPUL investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este sprijinirea facilitării diversificării prin înființarea și dezvoltarea de microîntreprinderi și întreprinderi mici în sectorul non-agricol din zonele rurale, în vederea unei dezvoltări economice durabile, creării de locuri de muncă și reducerii sărăciei în spațiul rural.

OBIECTIVELE submăsurii 6.2:

  • Crearea de noi activități neagricole, în special, pentru fermierii de mici dimensiuni sau membrii familiilor lor și în general, pentru micii întreprinzători din mediul rural;
  • Diversificarea economiei rurale prin creșterea numărului de microîntreprinderi și întreprinderi mici în sectorul non-agricol, dezvoltarea serviciilor și crearea de locuri de muncă în spațiul rural;
  • Încurajarea menținerii și dezvoltării activităților tradiționale.;

BENEFICIARII:

  • Fermierii sau membrii unei gospodarii agricole din spațiul rural, care își diversifică activitatea prin înființarea unei activități non-agricole pentru prima dată;
  • Persoanele fizice neautorizate nu sunt eligibile;
  • Micro-întreprinderi și întreprinderile mici din spațiul rural, care își propun activități non-agricole, pe care nu le-au mai efectuat până la data aplicării sprijinului
  • Micro-întreprinderi și întreprinderi mici noi, înființate în anul depunerii Cererii de finanțare sau cu o vechime de maxim 3 ani fiscali, care nu au desfășurat activități până în momentul depunerii proiectului(start-ups)

SPRIJINUL NERAMBURSABIL:

· va fi acordat sub formă de primă în două tranșe astfel:

– 70% din cuantumul sprijinului după semnarea Contractului de finanțare;
– 30% din cuantumul sprijinului se va acorda cu condiția implementării corecte a Planului de afaceri fără a depăși 5 ani de la data semnării Contractuluide finanțare.

· va fi în valoare de:

– 70.000 Euro/ proiect în cazul activităților de productie, servicii medicale, sanitar-veterinare și de agroturism
– 50.000 Euro/ proiect în cazul altor activități;

Descarca de AICI Ghidul solicitantului.

  • Submăsura 6.4 – Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole

Fondurile disponibile pentru submăsura 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole” sunt de 35.000.000 euro.

Fondurile disponibile pentru submăsura 6.4 – ITI DD „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole” sunt de 7.000.000 euro.

SCOPUL investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este de sprijin pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici din mediul rural, care își creează sau dezvoltă activități non-agricole în zonele rurale.

OBIECTIVELE submăsurii 6.4.

  • Stimularea mediului de afaceri din rural, contribuind la creșterea numărului de activități non-agricole desfășurate în zonele rurale;
  • Dezvoltarea activităților non-agricole existente; crearea de locuri de muncă, creșterea veniturilor populației rurale și diminuarea disparităților dintre rural și urban;

BENEFICIARII:

  • Micro-întreprinderile și întreprinderile mici existente, din spațiul rural;
  • Micro-întreprinderile și întreprinderile mici nou-înființate, din spațiul rural, care fac dovada cofinanțării;
  • Fermierii sau membrii unor gospodării agricole care își diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unei activități non-agricole în cadrul întreprinderii deja existente încadrabile în microîntreprinderi și întreprinderi mici;

Valoarea SPRIJINULUI NERAMBURSABIL va fi de maxim 90% din costul total al proiectului

• nu va depăși 200.000 Euro/ beneficiar pe 3 ani fiscali si va respecta prevederile Regulamentului 1407/2013 cu privire la sprijinul de minimis.

Descarca de AICI Ghidul solicitantului

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

Rata de supravieţuire a unei afaceri în România este de 52,7%

Iniţiativa antreprenorială din România se manifestă cel mai intens în special în trimestrul unu al anului, atât în ceea ce priveşte înfiinţările de firme (SRL), cât şi în cazul persoanelor fizice autorizate (PFA), iar rata de supravieţuire a unei afaceri este de 52,7%, potrivit unui studiu, REGnet.ro, realizat pe baza datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Din perspectiva anotimpului, primăvara este momentul anului în care se înfiinţează cele mai multe SRL şi PFA. Din perspectiva evoluţiilor anuale, afacerile nou înfiinţate (cumulat SRL şi PFA) manifestă o tendinţă de scădere. În România au fost înfiinţate 2,8 milioane de afaceri din decembrie 1990 şi până în februarie 2017, dintre care 1,32 milioane au fost radiate între timp. Astfel, rata de supravieţuire a unei afaceri în România este de 52,7%.

Aproximativ una din două afaceri reuşesc să rămână în picioare în România, arată calculele REGnet.ro realizate pe baza datelor ONRC din ultimii 25 de ani.

O analiză asupra sezonalităţii înfiinţărilor de SRL şi PFA din România, realizată pe ultimii cinci ani, relevă faptul că primăvara este anotimpul în care iniţiativa antreprenorială cunoaşte cel mai mare avânt.

În aceşti ultimi cinci ani vârful maxim a fost atins în primăvara anului 2016 pentru SRL (20.747 înfiinţări), respectiv în primăvara lui 2012 pentru PFA (17.083 înfiinţări). Cifrele detaliate se găsesc în Anexa 1 şi Anexa 2 din acest comunicat.

În mod tradiţional (cu câteva excepţii), trimestrul unu (T1) este trimestrul în care sunt înfiinţate cele mai multe SRL şi PFA în România (în decursul unui an).

Tendinţa în ceea ce priveşte înfiinţările de SRL este în creştere la nivel de ţară, reiese din datele anuale ONRC pe ultimii cinci ani, interpretate de REGnet.ro. Pe de altă parte, înfiinţări de PFA manifestă o puternică tendinţă de scădere, având în vedere acelaşi interval analizat. Este de aşteptat ca interesul pentru înfiinţările de PFA să scadă şi mai mult în 2017, date fiind modificările preconizate în ceea ce priveşte contribuţiile.

Cumulat, înfiinţările de SRL şi PFA din România – deci iniţiativa antreprenorială – se află în acest moment într-un moment de regres puternic. Un total de 105.982 SRL şi PFA au fost înfiinţate în 2016. În istoria recentă a României doar anul 2014 a fost mai slab (101.627 înfiinţări), iar anul de maxim a fost 2005, cu 159.464 înfiinţări de SRL şi PFA. Şi în anii 2006, 2007 şi 2008 cifrele au fost sus, iar apoi a venit criza economică, potrivit datelor ONRC.

Se observă o tendinţă de stabilizare anuală în jurul valorii de 100.000 SRL şi PFA nou înfiinţate.

În ceea ce priveşte modificările de SRL şi PFA, tendinţa este de creştere în ultimii ani. Primăvara (lunile martie, aprilie, mai) sunt modificate cele mai multe SRL şi PFA în România, aşa cum se întâmplă şi cu înfiinţările de SRL şi PFA. De asemenea, T1 este, de regulă, trimestrul cu cele mai multe operaţiuni.

REGnet.ro este o firmă specializată în înfiinţarea şi modificarea online a societăţilor comerciale (SRL) şi persoanelor fizice autorizate (PFA).

Fiindcă totul se face online, proprietarii şi administratorii de afaceri economisesc timp şi bani apelând la REGnet.ro. În acelaşi timp firmele şi angajaţii lor se pot concentra mai bine pe activitatea firmei, evitând demersurile consumatoare de resurse pe care le presupune modificarea unei firme sau înfiinţarea unei companii.

Înfiinţată în 2013, REGnet.ro este prima companie din România prin intermediul căreia persoanele pot realiza online modificări ale firmei, nefiind necesară deplasarea la sediul REGnet.ro sau la sediul Registrului Comerţului. Până acum peste 700 de firme au apelat la serviciile REGnet.ro

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

Comunicare ANAF despre esalonarea de plata

Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi informează contribuabilii că pe site-ul ANAF, secţiunea Asistenţă contribuabili/ Legislaţie/ Ghiduri curente, a fost publicată

  • Broşura “Eşalonarea la plată – Ce este şi cum poţi beneficia de această facilitate fiscală“ – publicată în data de 20.04.2017

Totodată, reamintim contribuabililor că, la aceeaşi adresă, sunt publicate diverse ghiduri şi broşuri privind obligaţiile persoanelor fizice şi ale persoanelor juridice, cum ar fi:

  • Broşura privind modalităţile de efectuare a plăţilor către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – publicată în data de 01.03.2017
  • Ghid privind actele justificative necesare eliberării diverselor categorii de documente/emiterii autorizaţiilor solicitate de contribuabili – persoane fizice
  • Ghid privind actele justificative necesare eliberării diverselor categorii de documente/emiterii autorizaţiilor solicitate de contribuabili – persoane juridice
  • Ghid fiscal al contribuabililor care realizează venituri din activităţi comerciale din România – actualizat în data de 04.04.2016
  • Ghid fiscal al contribuabililor care realizează venituri din profesii libere din România – actualizat în data de 04.04.2016
  • Ghid fiscal al persoanelor fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor  – actualizat în data de 23.03.2016
  • Ghid fiscal al contribuabililor persoane fizice care realizează venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură – publicat în data de 18.05.2016
  • Ghid privind impozitarea veniturilor realizate din ARENDAREA bunurilor agricole din patrimoniul personal – actualizat în data de 17.03.2016
  • Ghid de completare a declaraţiei informative privind livrările de bunuri/prestările de servicii şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional – formular 394 – Versiunea 2 – actualizat în data de 29.11.2016
  • Ghid fiscal al persoanelor juridice române plătitoare de impozit pe profit – publicat în data de 21.04.2016
  • Ghid privind recuperarea TVA achitată în alt stat membru al Uniunii Europene
  • Ghid al obligaţiilor fiscale ale asociaţiilor de proprietari – actualizat în data de 01.03.2016
  • Ghid privind contribuţiile sociale datorate de către persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente şi alte venituri, precum şi de către persoanele fizice care nu realizează venituri – actualizat în data de 17.03.2016

Ghidurile se adresează atât contribuabililor, cât şi unităţilor fiscale, în vederea îndrumării acestora şi aplicării unitare a prevederilor legislaţiei în vigoare şi cuprind documentaţia necesară în vederea soluţionării celor mai frecvente solicitări ale contribuabililor.

Informaţii detaliate se pot obţine accesând adresa de internet: https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/asistenta_contribuabili/persoane_fizice/ghiduri_curente

Sursa ANAF

/0 Comentarii/de

Ministrul Turismului: Masterplanul pentru investiţii în turism va fi gata la 1 iulie, peste 1.000 de proiecte depuse

Masterplanul pentru investiţii în turism va fi gata la 1 iulie, iar până în prezent au fost depuse peste 1.000 de proiecte de către consilii judeţene, primării şi Unităţile Administrativ Teritoriale (UAT), a declarat miercuri ministrul Turismului, Mircea Titus Dobre, la Conferinţa Naţională a Industriei Ospitalităţii.

”Au fost depuse 1.040 de proiecte, de consiliile judeţene, de UAT-uri în general, de primării care au în subordine staţiuni de interes naţional sau staţiuni de interes local şi au depus proiecte pentru realizarea masterplanului pentru investiţii. Aceste proiecte se vor mapa, se vor aşeza pe harta României şi se vor legifera printr-o Hotărâre de Guvern, în aşa fel încât să avem şi noi, pentru prima oară în istoria României, un masterplan de investiţii în turism”, a afirmat Dobre.

Potrivit ministrului, pentru a aduce mai mulţi turişti străini în România este necesară organizarea unor vizite plătite din bani publici pentru jurnaliştii şi bloggerii străini şi pentru agenţiile de turism din afara ţării. În prezent, Ministerul Turismului lucrează la o strategie de promovare a ţării, împreună cu operatorii privaţi.

”În primul rând, trebuie să ne intereseze foarte clar să atragem cât mai mulţi touroperatori din afara României. Trebuie să organizăm foarte multe info-trip-uri. Eu cred că este mai corect ca cel care vine să viziteze să simtă, să palpeze, să vadă exact ce servicii oferim. Pentru că sunt convins că oferim nişte servicii foarte bune. (…) Infrastructura turistică în România s-a dezvoltat foarte mult şi s-a modernizat foarte mult”, a spus Dobre.

Info-trip-urile vor fi finanţate de Ministerul Turismului, prin bugetul de promovare externă. Bugetul total pentru promovare externă se ridică la 5 milioane euro, din care se plătesc inlusiv participările la târgurile internaţionale de turism.

În prezent, investiţiile în turism şi alimentaţie publică sunt în proporţie de 99% din surse private, afirmă ministrul. În ceea ce priveşte Legea turismului, aceasta va fi în dezbatere publică până la 1 iulie 2017, urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018. Ministrul speră ca în trei-patru ani ponderea turismului în produsul intern brut (PIB) al României să se dubleze.

”Vorbim despre o dublare a procentului din PIB în ceea ce priveşte această industrie. Eu spun că, în trei-patru ani de zile, putem să discutăm de o dublare de la 1,5% la 3%, poate chiar şi mai mult”, a spus Dobre.

Una dintre problemele din sector este evaziunea fiscală generalizată.

„Trebuie să ne întrebăm, în primul rând, dacă este vorba despre 1,5%. Descopăr pe parcurs tot felul de entităţi private care nu sunt fiscalizate, înregistrate, certificate, licenţiate şi nu sunt de acord cu concurenţa neloială. Trebuie să avem entităţi care să-şi plătească impozitele şi taxele, să nu spună: lasă că merge şi aşa!”, a menţionat ministrul.

Legat de partea de pachete de servicii turistice, România este acum în procedură de preinfringement.

”Este vorba despre două directive, una din 1999, alta din 2015, care trebuiau transpuse în legislaţia românească, lucru care nu s-a întâmplat. Nu e niciun fel de problemă, o vom rezolva şi pe aceasta. Până la 31 decembrie 2017 trebuie să rezolvăm aceste probleme”, a mai spus Dobre.

Ministrul va merge joi pe litoral, dar şi pe 12 mai, unde va întâlniri cu hotelierii şi cu patronii de restaurante, pentru discuţii privind sezonul estival şi problemele cu care aceştia se confruntă.

Sursa adevarul.ro

/0 Comentarii/de

Cum îți aperi culturile agricole de dăunătorii protejați prin lege

Cu toții am auzit expresia: „agricultura este un risc asumat”. Pe lângă verile secetoase, inundații, grindina și alte fenomene meteo extreme, mii de culturi sunt afectate an de an de dăunători. Dacă în cazul gândacilor există tot felul de soluții chimice acceptate, nu același lucru este valabil și cu cârtițele și păsările sălbatice.

Cârtițele sunt o reală problemă pentru fermieri, mai ales pentru cei care lucrează suprafețe mici și chiar pentru grădinari. Deși aceste animale nu rod rădăcinile plantelor, ele fiind carnivore și preferând râmele și insectele, cârtițele fac probleme prin dislocarea rădăcinilor plantelor tinere și nesuferitele galerii pe care le sapă și, bineînțeles, prin mușuroaiele de pământ pe care le fac. Conform legii, cârtiţele sunt animale protejate. Acestea nu pot fi ucise cu substanţe toxice, ci doar îndepărtate. Specialiştii spun că astfel de invazii ale cârtiţelor au loc atunci când temperaturile din perioada iernii sunt ridicate. Iar muşuroaiele de pe sol produc tot soiul de stricăciuni.

De cealaltă parte, păsările sălbatice pot compromite serios culturile de porumb și nu numai, iar clasicele sperietori de ciori sunt de cele mai multe ori inutile. Anul trecut, gâştele sălbatice care iernează în fiecare an în Bărăgan au compromis culturile agricole ale fermierilor, în special pe cele de rapiță. Oamenii au reclamat faptul că dăunătorii înaripaţi au distrus sute de hectare de culturi înfiinţate în toamnă, dar, fiind vorba despre o arie avi-faunistică protejată („Lacul Strachina”), fermierii nu au putut interveni pentru a combate dăunătorii înaripaţi.

Cel mai simplu mod de a scăpa de dăunători într-o cultură este folosirea substanțelor chimice, dar dacă acest lucru este interzis, așa cum e cazul culturilor ecologice sau a animalelor protejate prin lege, producătorii trebuie de cele mai multe ori să se întoarcă la origini și să caute secretele țăranilor români dinainte ca aceștia să descopere tratamentele chimice. Mai simplu este însă să apelăm totuși la noile tehnologii, care se dovedesc a fi nu doar eficiente, ci și mai ieftine. O astfel de soluție o constituie aparatele bazate pe ultrasunete. Dar se le luăm pe rând.

Dispozitive anti cârtiță

Acestea acționează pe bază de vibrații sau pe bază de vibrații și ultrasunete. De cele mai multe ori ele sunt realizate sub forma unui țăruș care se înfige în pământ și funcționează pe bază de baterii sau baterii solare. Este cea mai umană și mai ecologică modalitate de a menține rozătoarele departe de grădini și peluze. Rozătoarele subterane au în cea mai mare parte simțul vederii foarte slab însă pentru a se putea descurca, natura le-a înzestrat cu simțul auzului foarte dezvoltat și sensibilitate la vibrațiile solului. Aceste dispozitive se folosesc de această sensibilitate și produc ultrasunete de 300 Hz pe o suprafață de aproximativ 1.000 mp la interval de 15 secunde. Aceste unde sperie și irită simțurile rozătoarelor determinându-le să sape și mai mult pentru a scăpa de zgomotul asurzitor și să caute o zonă mai liniștită. Dispozitivul funcționează într-un mod circular pe aproximativ 36m în diametru, fără ca ultrasunetele să afecteze simțurile omului.

De asemenea, aceste aparate anti cârtiță produc artificial vibrații ale solului, la un interval de 15 secunde, pe care cârtițele și alte rozătoare subterane le percep ca un potențial pericol, alungându-le din aria sa de acțiune ce se întinde pe 1000 mp.

Dispozitive anti păsări

Aparatele anti păsări sunt și mai sofisticate, putând combina ultrasunetele cu sunetele și flesh-urile luminoase, fiind prevăzute cu senzor cu infraroșu care detectează prezența păsărilor dăunătoare.

În funcție de caracteristici, aceste aparate contra păsărilor pot acționa pe o suprafață de până la 4.000 mp. Când sunt detectate păsările nedorite, aparatul va declanșa și va emite simultan un flash de lumină și unde sonore continuu variabile pe frecvența de 18.000 Hz – 24.000Hz. Aceste ultrasunete nu pot fi percepute de urechea umană, deci nu sunt dăunătoare omului.

Sursa opiniabuzau.ro

/0 Comentarii/de

Cum arată roşiile româneşti din soiul creat în anii 80 şi resuscitat de retailerul german Lidl. Vor ajunge în magazine în iulie

La serele Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, primele răsaduri de roşii din soiul Buzău 1600, celebru în anii ’80-’90 pentru gustul deosebit, dar lăsat deoparte de fermierii români după Revoluţie, au crescut deja la aproximativ 25 de cm. şi au fost preluate în mare parte de fermieri. Primele roşii cu gust românesc vor ajunge în magazine incepând cu luna iulie.

Buzău 1600, un soi românesc de roşii considerat tradiţional pentru România anilor 80, va fi readus pe rafturile magazinelor în urma unei colaborări între retailerul german Lidl şi Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău. Răsadurile, semănate la sfârşitul lunii februarie în cadrul SCDL Buzău, au crescut deja la aproximativ 25 de cm. înalţime şi au ajuns săptămâna trecută, în mare parte, la cei trei fermieri cu care Lidl a încheiat contracte pentru cultivare. Din estimările cercetătorului Costel Vânătoru din cadrul SCDL Buzău, inventatorul unor soiuri de roşii, cel mai probabil după 15 iunie vor apărea primele recolte.

De asemenea, oficialii Lild susţin că rosiile de Buzău 1600 vor fi disponibile pentru consumatori, în magazinele Lidl, incepând cu luna iulie şi vor putea fi găsite pe rafturile magazinelor până la finalul lunii septembrie.

„Răsadurile roşiilor au fost plantate atât în spaţii protejate, cât şi în câmp deschis, la ferme cu tradiţie în cultivarea tomatelor, partenere Lidl România”, au declarat oficialii Lidl.

În total, se estimează că vor fi livrate în jur de 150 de tone.

„Răsadurile au fost semănate pe aproximativ 500 de metri în sera staţiunii, iar mare parte dintre ele au fost luate săptămâna trecută pentru a fi plantate de către fermieri din Târgovişte şi Deva. Mai avem vreo 6.000 de fire doar. Plantele au aproximativ 60 de zile de la răsărire ceea ce înseamnă că în aproximativ 100 de zile vor rodi. După 15 iunie vor apărea primele recolte”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Costel Vânătoru.

Potrivit acestuia, este posibil ca această colaborare cu Lidl să continue şi pentru alte legume, existând inclusiv varianta ca Institutul de Cercetare să devină un punct de desfacere a seminţelor pentru fermierii care au contracte de livrare cu Lidl.

„Sperăm să se continue colaborarea, pentru că este un pas foarte important că au reuşit să implice cultivatorii români şi genetica românească în business-ul lor”, mai spune cercetătorul.

Acesta crede că preţurile cu care va comercializa Lidl roşiile Buzău 1600 nu vor fi semnificativ mai mari faţă de cele de import, dar calitatea va fi net superioară întrucât este un soi foarte gustos.

De altfel, alegerea soiului a fost făcută în urma unor degustări organizate de Lidl în vara anului trecut, compania având în plan revitalizarea şi altor soiuri de acest gen.

„Lidl România, alături de Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București și Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, își propun să resusciteze cele mai cunoscute soiuri românești de tomate, ce reprezintă un model de gust pentru consumatorul român, dar să și ofere tot suportul necesar producătorilor locali, pentru ca produsele lor să ajungă la cât mai mulți consumatori din țară și chiar din afara ei”, se arată într-un comunicat al companiei.

„Aceste soiuri (Buzău 1600 şi Buzău 22 care au fost pe lista de degustări a Lidl – n.red) sunt creaţii din anii ’80, tradiţionale pentru România. Sunt soiuri apreciate pentru formă şi aromă, dar neglijate în ultimii ani de marii cultivatori din cauza apariţiei hibrizilor care fac fructe multe mai rezistente în timp. Acestea rezistă undeva la 10 zile dacă sunt culese mai devreme, faţă de hibrizi care fac fructe ce se pot păstra şi luni de zile de la recoltare. De aceea, legumicultorii le cultivă doar pentru uzul personal”, explica dr. inginer Costel Vânătoru din cadrul SCDL Buzău, inventatorul celorlalte trei soiuri testate de Lidl.

Comerciantul are în plan ca, în plin sezon de legume şi fructe, să asigure 100% din necesarul de marfă din producţia internă.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de