Articole

Inspectorii fiscali, stimulaţi să dea amenzi usturătoare?

Controlorii fiscali ar putea încasa 15% din amenzile aplicate firmelor, din sumele constatate în plus în timpul controalelor fiscale, precum şi din sentinţele judecătoreşti penale definitive, iniţiate de ANAF sau de Finanţe. În acelaşi timp, firmele private se tem că, dacă măsura se va adopta, ar putea urma un val de controale dure pentru economie şi că inspectorii vor fi subiectivi în stabilirea sumelor de plată în plus de la firme către bugetul de stat.

 

Proiectul de ordonanţă de urgenţă care incriminează stopajul la sursă ca infracţiune mai ascunde câteva prevederi inedite, îngrijorătoare pentru mediul de afaceri. Se propune modificarea Codului de procedură fiscală, astfel încât să dea dreptul personalului din Ministerul Finanţelor Publice (MFP) şi celor din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) să reţină ca venituri proprii o cotă de 15% din sumele stabilite prin acte administrativ fiscale sau financiare, procese-verbale de constatare sau de sancţionare a contravenţiilor făcute de firme.

De asemenea, tot 15% ar reveni Fiscului direct din hotărârile judecătoreşti pronunţate în materie penală, iniţiate de MFP sau de ANAF, rămase definitive şi care stabilesc sume de plată către stat din partea firmelor sub formă de impozite, taxe şi contribuţii stabilite în plus prin decizii de impunere, obligaţii fiscale accesorii (adică dobânzi şi penalităţi) care au fost executate silit sau încasate după control, conform propunerii din proiectul de OUG care adaugă 11 aliniate la art. 341 din Legea nr. 207/2015 cunoscută drept Codul de procedură fiscală. Tot la ANAF şi MFP ar rămâne şi 15% din sumele „încasate din valorificarea bunurilor confiscate prin procese-verbale de constatare a contravenţiilor“, se arată în proiectul de act normativ. Aceleaşi sume pot să le revină finanţiştilor şi din obligaţii accesorii aferente creanţelor bugetare stabilite de organele de inspecţie economico-financiară, după ce acestea au fost încasate de Fisc.

Cum îşi vor putea împărţi inspectorii ANAF „stimulentele“

Fiscul a mai avut „stimulente“ în trecut ani de-a rândul, însă acestea au fost scoase din Codul de procedură fiscală, tocmai pentru a elimina subiectivismul inspectorilor care făceau controale, atunci când erau puşi faţă în faţă cu firmele controlate. Conform proiectului de act normativ publicat pe site-ul MFP pe 7 decembrie şi aflat în dezbatere publică, sumele pe care le vor primi angajaţii ANAF din ceea ce încasează de la firme se vor numi „indemnizaţii“. Iată cum propun legiuitorii să se distribuie acei bani: „7) Veniturile proprii ale activităţii prevăzute la alin. (4) se utilizează pentru acordarea de indemnizaţii personalului Ministerului Finanţelor Publice şi al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. (8) Acordarea indemnizaţiilor prevăzute la alin. (7) se face cu respectarea prevederilor art. 25 din Legea-cadru nr. 153/ 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. (9) Plata indemnizaţiilor aprobate se face în cursul lunii curente pentru luna precedentă şi se acordă personalului care a participat la obţinerea unor rezultate excepţionale, potrivit procedurii prevăzute la alin. (12) (adică prin Trezoreria Statului – n.r.)“.

Modalitatea exactă de redistribuire a aşa-numitelor „indemnizaţii“ va fi stabilită prin ordin al ministrului finanţelor publice, la propunerea ANAF.

„Inspectorii fiscali vor fi subiectivi în timpul controalelor“

Mediul local de afaceri este surprins de propunerea legislativă, antreprenorii temându-se de controale mai dure, cu sume de plată şi mai mari decât până acum. Contactaţi telefonic de GdS, mai mulţi reprezentanţi ai mediului de afaceri din Craiova şi-au spus opinia pe marginea acestui subiect. Constantin Popeci, reprezentantul firmei Popeci Utilaj Greu, a precizat:

„Sigur vor fi controale mai dure, iar inspectorii fiscali vor fi subiectivi în timpul controalelor. Le permite legislaţia, care se poate interpreta în diverse feluri, chiar dacă ai acţionat corect. Cu astfel de stimulente, pericolul ar fi că vor interpreta legislaţia în favoarea lor şi vei ajunge să conteşti ca antreprenor, să combaţi procesul-verbal de control în instanţă, chiar dacă ai fost corect. Şi acum pot interpreta cum vor ei, pentru că legislaţia este de aşa natură“.

„Vor fi mai motivaţi inspectorii fiscali să stabilească sume în plus în timpul controalelor, dar dacă şi contribuabilii îşi vor plăti cu bună-credinţă impozitele şi contribuţiile, atunci inspectorii nu vor avea din ce să îşi mai ia stimulente. În schimb, obţinerea de stimulente poate fi o problemă de etică a cheltuirii banului public“,

a spus alt antreprenor craiovean.

Încă un reprezentant al unei firme private din Craiova a precizat:

„Nu este corect să ia stimulente inspectorii Fiscului! Se va «înrăi» şi mai mult inspectorul contra contribuabilului. Dacă se aprobă aşa ceva, atunci vor fi şi mai vehemenţi inspectorii fiscali în a stabili sume în plus de la contribuabili“.

Mediul de afaceri se teme că, în urma acestor noi prevederi, dacă vor fi adoptate, atunci subiectivismul inspectorilor fiscali se va vedea în momentul în care ar urma să amendeze un agent economic, cu o contravenţie care în Codul de procedură are un minim şi un maxim, iar angajaţii Fiscului ar putea fi tentaţi să dea amenzi maxime, ştiind că o cotă-parte le-ar reveni şi lor, în mod legal. Potrivit actualelor prevederi din Codul de procedură fiscală, amenzile ce pot fi aplicate firmelor pornesc de la 6.000 de lei şi ajung la 100.000 de lei, în funcţie de mărimea firmei şi de contravenţia pentru care se adoptă.

Prevederea cu „indemnizaţiile“ s-ar bate cap în cap cu Legea prevenirii

Dacă proiectul de OUG va trece prin guvern în forma actuală propusă, atunci ar putea intra în contradicţie cu prevederile Legii prevenirii (cunoscută şi drept Legea prevenţiei), adoptată de Parlament la finele lunii trecute şi care după ce va fi promulgată de preşedinte şi va fi publicată în Monitorul Oficial va produce efecte. Potrivit legii, organele de control, inclusiv cele din sfera fiscală, trebuie mai întâi să aplice un avertisment firmei controlate, dacă este la prima abatere, şi nu să o amendeze.

Rămâne de văzut cum se vor aplica aceste prevederi din două legi diferite, atunci când ANAF va primi stimulente sau indemnizaţii din valoarea sumelor stabilite în urma controalelor şi va trebui să aplice şi prevederile Legii prevenirii. În cazul acestei ultime legi, parlamentarii au lăsat la latitudinea Executivului să stabilească prin hotărâre de guvern lista de sancţiuni pentru care nu se amendează din prima firmele, ci li se dă un timp să remedieze situaţiile, după care se poate aplica amendă, în cazul în care nu se îndreaptă situaţiile.

 

Sursa Curierul Național

/0 Comentarii/de

ATENŢIE! Amenzi usturătoare pentru firmele care nu se supun autorizării de mediu

Firmele care nu se supun autorizării de mediu, conform Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor, şi nu s-au înscris încă în “Registrul operatorilor economici care nu se supun autorizării de mediu conform prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor“ sunt pasibile să plătească amenzi cuprinse între 20.000 şi 40.000 de lei, avertizează experţii de mediu de la Green Environment Support.

 

Firmele menţionate au avut ca termen-limită data de 18 iunie 2017 pentru a se înscrie în Registrul naţional, adică la 30 de zile de la intrarea în vigoare a Ordinului nr. 739/11 mai 2017, care reglementează procedura de înregistrare a operatorilor economici care nu se supun autorizării de mediu. Ordinul priveşte următoarele categorii de firme:
• Comercianţii care nu intră fizic în posesia deşeurilor (acei comercianţi de deşeuri care nu deţin deşeurile fizic, nu le transportă, nu le valorifică sau elimină, ci doar intermediază transferuri de deşeuri între cel care produce deşeurile şi valorificator)
• Brokerii (conform Legii 211/2011, aceştia pot fi orice întreprindere/operator economic care se ocupă de valorificarea sau eliminarea deşeurilor în numele altor persoane, inclusiv brokerii care nu intră fizic în posesia deşeurilor)
• Transportatorii rutieri de deşeuri nepericuloase

• Operatorii economici care fac obiectul derogării de la cerinţele de autorizare, conform Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor (de exemplu, operatorii care îşi valorifică propriile deşeuri nepericuloase, precum rumeguşul sau lemnul, prin tratare termică cu recuperare de agent termic sau firmele care îşi reciclează sau reutilizează sub diferite forme propriile deşeuri, chiar dacă nu desfăşoară activităţi autorizabile din punctul de vedere al mediului).

 

La rândul lor, operatorii economici care desfăşoară activităţi de comerţ cu ridicata al deşeurilor şi resturilor, fără a intra fizic în posesia acestora, şi care deţineau autorizaţie de mediu la data intrării în vigoare a Ordinului de ministru, aveau obligaţia ca, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestuia, să notifice autorităţile competente şi să solicite înregistrarea în Registru.

„Prin Ordinul nr. 739/11 mai 2017, autorităţile române, prin Ministerul Mediului, urmăresc reglementarea (identificarea, înregistrarea şi controlul) operatorilor economici care gestionează deşeuri şi care în acest moment nu au obligaţia de a solicita şi obţine autorizaţia de mediu. În lipsa unui Registru naţional, firmele cu activităţile menţionate mai sus nu pot fi identificate şi există riscul  desfăşurării unor activităţi ilegale, cu impact asupra mediului (abandonarea deşeurilor, transportul acestora către operatori neautorizaţi, eliminarea/valorificarea deşeurilor la sediul propriu fără respectarea normelor în vigoare etc.)”, explică Viorel Ionescu, consultant de mediu la Green Environment Support.

Registrul naţional este public şi oricine este interesat îi poate identifica pe toţi cei care desfăşoară în mod legal anumite activităţi (transport deşeuri nepericuloase, eliminarea propriilor deşeuri, diferite activităţi de valorificare a deşeurilor etc.). Lista firmelor vizate de Ordinul nr. 739/11 mai 2017 poate fi consultată pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM) şi este actualizată lunar.

Pentru a figura în Registrul naţional, firmele menţionate trebuie să depună documentaţia specifică la sediul ANPM sau să o transmită prin poştă. Pentru analiza documentaţiei se percepe o taxă în valoare de 500 de lei care se achită în contul menţionat de ANPM, pentru fiecare tip de activitate pentru care se solicită înregistrarea. Numărul de înregistrare în Registru are o valabilitate de 5 ani.

Toţi operatorii economici înregistraţi în Registru au obligaţia de a ţine evidenţa gestiunii deşeurilor generate din activitate şi să le raporteze conform cerinţelor art. 49 din Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Dacă operatorii economici nu mai desfăşoară activităţi pentru care s-a solicitat înregistrarea în Registru, au obligaţia de a solicita radierea, în termen de 30 de zile de la încheierea activităţii şi vor prezenta raportarea deşeurilor generate, pentru intervalul de timp dintre sfârşitul perioadei de referinţă a ultimei raportări şi data cererii de radiere. De asemenea, orice modificare apărută în activitatea operatorului economic trebuie notificată în termen de 30 de zile şi se transmite către ANPM, împreună cu documentele justificative.

Autorităţile competente care pot efectua activităţi de inspecţie şi control, în vederea respectării prezentului ordin sunt Garda Naţională de Mediu şi comisariatele teritoriale ale acesteia.

 

Sursa www.curierulnational.ro
/0 Comentarii/de

Noi cheltuieli pentru firme: Analiza de risc la securitate si amenzi de pana la 20.000 RON. Patron revoltat: Le mai dam o chiftea ofiterilor iesiti la pensie

Toate firmele din Romania, inclusiv cele infiintate inainte de 16 iunie 2012, ar urma sa fie obligate sa-si asigure paza si in plus sa-si faca si o analiza de risc la securitate, contra cost, printr-o hotarare de guvern care va intra in vigoare de la 1 iulie 2017 – atrage atentia principala organizatie a patronilor cu afaceri mici si mijlocii din Romania. Depistate  fara analiza de risc, firmele ar risca sa plateasca amenzi de 10.000 – 20.000 de lei. Consiliul National al IMM-urilor cere Guvernului sa aborge hotararea privind normele de aplicare a Legii 333/2003 privind paza obiectivelor, micii patroni acuzand totodata ca fostii ofiteri care au firme de specialitate sunt singurii care vor profita de pe urma acestora.

Nota: Juristul Consiliului National al IMM a venit cu precizari si clarificari dupa comunicatul organizatiei patronale.

Antreprenorii IMM sunt nemultumiti de Hotararea de guvern 301/2012, privind normele de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

Aceste norme sunt deja invigoare de aproape 5 ani pentru firmele infiintate dupa data de 16 iunie 2012.

In schimb, pentru societatile care erau infiintate pana in 16 iunie 2012 intrarea in vigoare a obligatiilor s-a prorogat mai intai pana in 1 ianuarie 2015, iar aproi a fost prorogata din nou de guvernele de pana acum, la cererea antreprenorilor cu firme mici. Pana in acest moment, insa, nu a mai fost decisa nicio prorogare, iar legea si normele sale de aplicare urmeaza se se aplice de la 1 iulie 2017 si pentru firmele mai vechi de 16 iunie 2012, dupa cum a precizat pentru StartupCafe juristul Dan Vieru, de la Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).

Reprezentantii Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania  se plang ca de la 1 iulie 2017 practic toate firmele din tara  (inclusiv cele infiinate inainte de 16 iunie 2012) vor fi obligate sa cumpere servicii de analiza de risc de securitate, despre care spun ca ar putea ajunge si la mii de euro. Patronii IMM se tem ca legea si normele li se vor aplica inclusiv firmelor care nu desfasoara activitate la sediul social, cum sunt cele de consultanta, care au activitate la sediul clientului.

„Se aplica tuturor firmelor, indiferent daca ai sau nu activitate la sediul social. Daca esti firma de consultanta si ai activitate la sediul clientului,  daca ai sediul social acasa sau intr-un hub, trebuie sa-ti faci analiza de risc la securitate. Si asta chiar daca si-a facut si hubul acela sau mall-ul in care ai magazinul„, a spus, intr-o conferinta, Florin Jianu (foto), reprezentant al Consiliului IMM, fost ministru pentru Mediul de Afaceri.

La randul sau, liderul organizatiei patronale IMM de la Galati membra a Consiliului National IMM, Marian Filimon, a acuzat ca legea si normele de implementare ar avea scopul de a oferi venituri suplimentare ofiterilor din insitutiile de ordine publica din Romania,  iesiti acum la pensie, si care detin sau conduc fie companii de paza, fie firme care se ocupa de certificare sau analize de risc in domeniu.

„Este o bataie de joc inimaginabila, este o gaselnita de a se mai pune inca o taxa. Se vrea sa se dea inca o halca pentru cei care oricum sunt scosi la pensie inainte de vreme din sistemul de ordine publica al statului roman, firmele de paza sunt conduse de fosti ofiteri. Si le mai dau cate o chiftea acum sa se ocupe sa mai faca dosare de analiza de risc. Un astfel de dosar va costa mii de euro si indestulam o astfel de cohorta care nu este multumita nici la pensie” – s-a plans liderul patronal IMM din judetul Galati.

Legea pazei si normele sale de aplicare – Ce pot pati firmele de la 1 iulie 2017

Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată prevede la art. 2 alin. 1 ca „ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice”, dar si „societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990,  indiferent de natura capitalului social, precum şi alte organizaţii care deţin bunuri ori valori cu orice titlu, sunt obligate să asigure paza acestora”.

Normele metodologice de aplicare a acestei legi, emise de guvern in anul 2012 mai adauga ceva. Potrivit patronatului IMM, HG 301/2012 prevede la art. 2 alin. 1 că „adoptarea măsurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prevăzute de lege se realizează pe baza unei analize de risc la securitate fizică”.

Elaborarea analizei de risc la securitate fizică se face potrivit instrucţiunilor emise de ministrul de interne, care se publică în Monitorul Oficial.

Astfel, patronii IMM accepta ca firmele romanesti  (reglementate de Legea nr. 31/1990) sa isi asigure paza bunurilor ori valorilor deținute cu orice titlu, conform Legii nr. 333/2003. In schimb ei reclama ca normele de aplicare le impun in plus sa-si si elaboreze analiza de risc la securitate fizică, cheltuieli suplimentare cu care nu sunt de acord.

Din analiza HG nr.877/2014 şi HG nr. 1002/2015 reise că doar unitățile înființate pana la data  de 16 iunie 2012 NU au in prezent, pana pe 1 iulie 2017, obligația elaborării analizei de risc la securitate fizică.

„Rezultă că untatile infiintate dupa 16 iunie 2012 au obligația elaborării analizei de risc la securitate fizică  (potrivit art. 4 alin. 1 lit. d din HG nr. 301/2012, constituie contravenţie încălcarea prevederilor referitoare la efectuarea analizei de risc la securitate fizică şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei)” – reclama patronii IMM.

In aceste conditii, CNIPMMR cere Guvernului sa aborge HG nr. 301/2012 privind aprobarea normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată.

Astfel , ar trebui aborgata implicit si Instrucțiunea nr. 9/2013 a ministrului afacerilor interne privind elaborarea analizei de risc, având ca efect eliminarea obligativităţii realizării analizei de risc la securitate fizică  de către toti agentii economici.

In schimb, firmele care intra sub incidenta legii ar ramane mai departe sa fie obligate să asigure paza bunurilor şi valorilor deţinute, conform Legii nr. 333/2004. Micii patroni ar fi totusi multumiti ca nu s-ar mai impune concret anumite masuri de securitate, nivelul acestora ramanand practic la latitudinea sau posibiliatile lor (alarme, sisteme antiefractie etc.).

Analiza de risc la securitate si aplicarea ei

Dan Vieru, juristul Consiliului IMM-urilor, a venit astfel cu precizari si clarificari la comunicatul initial al organizatiei patronale, la solicitarea StartupCafe.ro.

El a aratat astfel ca de aproape 5 ani firmele infiintate dupa data de 16 iunie 2012 au obligatia de a-si face analiza de risc la securitate, contractand servicii specifice ale unor experti evaluatori in domeniu (persoane fizice autorizate, firme). Politia este autoritatea care ar trebui sa verifice firele care si-au facut analiza de risc la securitate.

Hotararea de Guvern 301/2012, care a introdus aceasta analiza de risc, nu s-a aplicat efectiv, mai ales ca urmare a lipsei de experti evaluatori in domeniu. Obligatia ramane insa in vigoare pentru firmele infiintate dupa 16 iunie 2012 si, de la 1 iulie 2017, se extinde si la firmele infiintate pana in 16 iunie 2012, din cate explica Vieru.

NOTA: Din comuncatul initial al CNIPMMR reiesea ca doar firmele infiintate dupa data de 16 iunie 2012 vor avea obligatia de a-si face analiza la risc de securitate, insa aceasta obligatie va fi valabila pentru TOATE firmele, de la 1 iulie 2017, conform explicatiilor juristului Consiliului.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

Amenzile de la ANAF, Inspectia muncii si de la alte controale de care vor putea scapa firmele

​O lista de 105 puncte cuprinzand amenzi si alte sanctiuni contraventionale este cuprinsa in proiectul oficial al Legii prevenirii, adoptat de Guvern si intrat in dezbatarea Parlamentului. Viitoarea lege ar urma sa scape de aceste sanctiuni firmele aflate la prima abatere.

Firmele depistate penru prima data cu anumite nereguli, de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala, Inspectia Muncii sau alte institutii de control,  ar urma sa aiba la dispozitie 90 de zile pentru a remedia situatia, fara a fi sanctionate efectiv, prevede proiectul ofcial al Legii prevenirii, adoptat de Guvern si intrat, miercuri, la Senat pentru dezbatere.

Dupa expirarea termenului de remediere, autoritatile respective vor demara obligatoriu, in termen de inca 10 zile, un nou control la firmele in cauza, in urma caruia vor aplica sanctiunile daca nu s-au indreptat neregulile, se mai arata in proiect.

De asemenea, daca firma mai face aceeasi abatere in termen de 3 ani, este sanctionata direct, nemaibeneficiind de pasuirea de 90 de zile inca o data.

Proiectul de lege cuprinde o lista de 105 puncte de articole din diferite legi privind sanctiuni in mai multe domenii, care vor fi supuse acestor pasuiri.

Proiectul de lege se numea initial „legea preventiei”, insa a fost modificat de Guvern inainte de a-l transmite la Parlament in „Legea prevenirii”, intrucat prima forma a cuvantului „preventie” se refera la arestul preventiv, masura care nu are nicio legatura cu viitoarele dispozitii lagale. Proiectul de lege a primit aviz favorabil cu unele observatii de la Consiliul Legislativ, pe 30 mai 2017. (Descarca de AICI avizul Consiliului Legislativ)

Mai departe, pentru ca firmele din Romania sa poata beneficia de aceste pasuiri, este nevoie ca legea sa treaca de Senat si apoi de Camera Deputatilor, ca for decizional, sa fie promulgat de presedintele Iohannis si sa fie publicat in Monitorul Oficial. Viitoarea lege va putea intra in vigoare dupa 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial.

In plus, in termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a legii, „autoritatea administratiei publice centrale cu atributii de coordonare la nivel national a domeniului mediul de afaceri (Ministerul pentru Mediul de Afaceri – n.r.) are obligatia de a dezvolta si opera un portal dedicat oferirii in mod centralizat de servicii onlie si resurse in vederea informarii in ceea ce priveste” legislatia in vigoare, drepturile si obligatiile firmelor, contraventiile supuse prevenirii etc. Toate acestea vor fi centralizate de la institutiile de control cuprinse in lege.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de