Angajatorii au cheltuit 3.493 de lei pe salariat lunar, în medie, în 2016. Creştere de 10% faţă de 2015

Angajatorii au cheltuit în medie într-o lună 3.493 lei pe salariat în 2016, în creştere cu 9,5%, comparativ cu 2015, iar câştigul salarial mediu lunar brut pe total economie a fost de 2.809 lei, cu 9,9% mai mare, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Naţional de Statistică (INS).

Câştigul salarial mediu lunar net la nivelul economiei naţionale (2.046 lei) a înregistrat o creştere de 10,1% (+187 lei), comparativ cu anul precedent.

Cele mai mari câştiguri salariale medii lunare nete, superioare mediei pe economia naţională, s-au realizat în anul 2016 în informaţii şi comunicaţii (de 2,1 ori), intermedieri financiare şi asigurări (de aproape 2 ori), industria extractivă, cu 66,7%, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, cu 57,6%, administraţie publică – 50,7%, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice – 47,2%,

informează INS.

Conform sursei citate, câştigurile salariale medii lunare nete care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în hoteluri şi restaurante (-39,8%), alte activităţi de servicii (-32,0%), construcţii (-25,5%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-22,3%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,2%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-20,8%).

În anul 2016, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost de 161,7% faţă de anul 1990, mai mare cu 17,1 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 31,4 puncte procentuale faţă de anul 2008. Femeile au câştigat în medie cu circa 7% mai puţin decât bărbaţii, realizând un câştig salarial mediu lunar brut de 2.707 lei (faţă de 2.900 lei al bărbaţilor) şi un câştig salarial mediu lunar net de 1.968 lei (faţă de 2.116 lei al bărbaţilor),

menţionează sursa citată.

Institutul mai spune că bărbaţilor le revin câştiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 20%) regăsindu-se în intermedieri financiare şi asigurări (46,6%), comerţ (23,7%), industria prelucrătoare (23,3%) şi alte activităţi de servicii (21,5%).

În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu lunar net în anul 2016 s-a situat sub media pe economie în 36 dintre judeţe. Cele mai scăzute câştiguri s-au înregistrat în judeţele Harghita (1.519 lei, cu 25,8% mai puţin decât media pe economie), Covasna (1.542 lei, cu 24,6% mai puţin decât media pe economie), respectiv Vrancea (1.556 lei, cu 23,9% mai puţin decât media pe economie). La polul opus s-a situat câştigul salarial mediu lunar net realizat în municipiul Bucureşti (2.925 lei), cu 43% peste media pe economie,

arată INS.

Costul mediu lunar al forţei de muncă a fost în anul 2016 de 3.493 de lei/salariat, în creştere cu 9,5% faţă de anul precedent.

Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai mare în activităţile: informaţii şi comunicaţii, intermedieri financiare şi asigurări, respectiv industria extractivă (fiecare de circa 2 ori), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+59,5%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+45,1%), administraţie publică (+24,6%). Cele mai importante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile de hoteluri şi restaurante (-40,5%), alte activităţi de servicii (-32,4%), construcţii (-25,4%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-21,8%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,5%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-20%),

menţionează sursa citată.

În anul 2016, numărul mediu al salariaţilor a fost de 4,759 milioane persoane, în creştere faţă de anul precedent cu 148.000 persoane.

 

Sursa Economica

/0 Comentarii/de

CITR: România, dependentă de marile firme. IMM-urile, extrem de vulnerabile

În România doar 6.521 de companii, dintr-un total de 640.000, generează peste 60% din cifra de afaceri cumulată la nivel naţional, arată o analiză a CITR Group (Casa de Insolvenţă Transilvania).

Deşi la nivel macroeconomic România a înregistrat, în al doilea trimestru din 2017, cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, de 5,7%, conform datelor din Eurostat, la nivel microeconomic asistăm la o concentrare îngrijorătoare a veniturilor în jurul unui număr foarte mic de companii.

Acest dezechilibru acţionează puternic asupra modului în care 99% dintre companiile din România îşi desfăşoară activitatea; economia românească e dependentă de acest număr restrâns de societăţi mari, iar companiile mici şi mijlocii, care formează majoritatea a companiilor din România, sunt extrem de vulnerabile. România rămâne la fel de fragilă ca în 2007-2008, iar experienţa crizei anterioare nu creează vreun confort, fiindcă nu suntem mai bine pregătiţi acum pentru eventualitatea unui recul.

Rudolf Vizental, CEO CIT Resources

Studiul CITR Group indică o concentrare spre vârf a companiilor din economia României. Numărul companiilor de impact în economie a scăzut, însă generează mai mult, sunt mai profitabile şi folosesc mai puţini angajaţi.

Rudolf Vizental apreciază că lipsa companiilor mari are efect direct asupra investiţiilor: Această structură dezechilibrată este principala cauză a numărului redus de tranzacţii la nivel naţional. Deşi România reprezintă cea mai atractivă economie din Europa de Est, oportunităţiile concrete sunt de cele mai multe ori mult prea mici pentru a atrage investitori instituţionali. Pentru a creşte, trebuie avute în vedere şi opţiunile de consolidare, nu doar de creştere organică.

Potrivit studiului CITR Group, companiile de impact au fost împărţite în finanţabile, restructurabile şi insolvabile. Numărul celor dintâi a crescut, următoarele au scăzut, iar cele insolvabile aproape s-au înjumătăţit.

Un alt semnal de alarmă tras de specialiştii CITR Group se referă la oportunităţile de salvare a afacerilor cu probleme, considerate de bănci nefinanţabile, iar de investitori prea mici. Doar circa 1.500 de companii, adică societăţile sănătoase, cu active de peste zece milioane de euro, reprezintă zona de interes pentru consultanţi, investitori şi bănci.

În aceste condiţii, avem cel puţin 18.500 de companii cu active mai mari de un milion de euro considerate neatractive, nu avem servicii suficient de specializate în aceste zone. Investitorii nu se aventurează sub pragurile lor, iar băncile le consideră nefinanţabile; ele au produse debt to equity, un reţetar, dar o restructurare se aplică de la caz la caz, fiecare companie are nevoi diferite. Într-un context economic în care băncile preferă să-şi vândă portofoliile de credite neperformante, nu văd perspective pentru dezvoltarea acestui mecanism. Chiar dacă nivelul acestora în România a ajuns la cel mai mic nivel din ultimii 8 ani, în realitate aceste credite nu au dispărut, ci doar s-au transferat de la un proprietar la altul, iar situaţia companiilor a rămas la fel de dificilă,

explică reprezentantul CITR Group.

Specialiştii CITR Group argumentează că, în acest context, reechilibrarea economiei româneşti are nevoie urgentă de măsuri de sprijinire a acestor business-uri în dificultate, ignorate de principalii finanţatori, izolate de mediul de business şi stigmatizate de cel social, de teama efectului de domino al unui potenţial eşec. Acestea în contextul în care economia autohtonă nu are capacitatea să genereze suficienţi antreprenori încât să suplinească lipsa dispariţiei celor care eşuează.

Noi investim timp şi resurse în aceste analize tocmai pentru a trage semnale de alarmă spre acţiune, nu doar spre constatare. Trebuie să intervenim în restructurarea acestor companii prin toate mijloacele şi mecanismele specifice, aplicate de la caz la caz. Reţetele nu funcţionează. Recomandăm, în special, un proces de consolidare pe orizontală, în aceleaşi domenii de activitate, pentru creşterea în volum şi reducerea costurilor, un proces de care încă fugim ca de frica colectivizării, păstrată pe undeva ca o frustrare istorică.

Rudolf Vizental

CITR Group asistă companiile în procesul lor de recuperare prin furnizarea soluţiilor de reorganizare, restructurare şi investiţii. Grupul are resurse pentru gestionarea tuturor domeniilor de business, atât în baza procedurilor judiciare, cât şi în afara lor. Fondat în 2014, misiunea acestuia este anticiparea nevoilor antreprenorilor şi îmbunătăţirea continuă a serviciilor oferite companiilor, astfel încât orice impas economic să fie transformat într-o oportunitate de business.

Sub umbrela CITR Group funcţionează societăţile CITR, CIT Restructuring şi CIT Resources.

CITR este o societate de practicieni în insolvenţă care gestionează, în prezent, o masă credală de peste patru miliarde de euro şi un patrimoniu de peste 650 milioane de euro. CITR a distribuit creditorilor peste 400 de milioane de euro în ultimii cinci ani, din care 100 de milioane de euro doar în 2016.

 

Sursa Capital.ro, AGERPRES

/0 Comentarii/de

Analiştii CFA confirmă: Leul se va deprecia şi ratele de dobândă la lei vor creşte în următoarele luni. Scade încrederea economică.

Analiştii CFA România anticipează deprecierea leului şi majorarea ratelor de dobândă la leu în următoarele luni. Indicatorul de încredere economică a scăzut cu 9 puncte în august, faţă de luna iulie, la valoarea de 50,7 puncte, fiind pentru a treia lună la rând în scădere, a transmis instituţia.

În luna august 2017, indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a scăzut faţă de luna anterioară, la valoarea de 50,7 puncte, fiind cu 9 puncte mai mic decât valoarea consemnată în exerciţiul anterior. Scăderea s-a datorat ambelor componente ale indicatorului.

Indicatorul condiţiilor curente a fost de 68,6 puncte, valoare în scădere cu 6,4 puncte, în timp ce indicatorul anticipaţiilor a scăzut cu 10,2 puncte până la valoarea de 41,8 puncte, cea mai redusă valoare din martie 2013.

În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, 80% din participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de şase luni este de 4.6177 (în creştere cu 278 pips faţă de valoarea înregistrată în exerciţiul anterior), în timp ce pentru orizontul de 12 luni valorea medie a cursului anticipat este de 4.6523 (valoare în creştere cu 350 pips).

Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (septembrie 2018/septembrie 2017) a înregistrat o valoare medie de 2,55% (valoare mai mare cu 0,69 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în exerciţiul anterior).

Ratele de dobândă la leu sunt prognozate să crească atât pentru scadenţele pe termen scurt (3 luni), cât şi pentru cele pe termen mediu (5 ani), 94%, şi respectiv 88% din participanţii la sondaj anticipând această evoluţie. Astfel, rata medie a ROBOR cu scadenţă de 3 luni anticipată peste 12 luni este 1,67%, iar yield-ul la obligaţiunile suverane denominate în lei cu scadenţă de 5 ani este de 3,44%.

Indicatorul CFA România de Încredere Macroeconomică a fost lansat de către CFA România în luna mai 2011 reprezentând un indicator prin care doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni, iar participanţii sunt membri ai CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenelor CFA. Indicatorul de încredere macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la condiţiile curente (referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii) şi anticipaţiile, pentru un orizont de timp de un an, pentru mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.

Administrat de către CFA Institute, programul CFA este un program post-universitar care pregăteşte şi testează candidaţii în domeniul eticii şi standardelor profesionale, analizei situaţiilor financiare, economiei, managementului de portofoliu, analizei şi evaluării diverselor instrumente financiare şi de investiţii.

Astăzi, în lume, există peste 140.000 de deţinători ai acestui titlu, majoritatea fiind afiliaţi la cele 147 societăţi membre ale CFA Institute. În prezent, CFA România are peste 210 membri, majoritatea deţinători ai titlului de Chartered Financial Analyst sau candidaţi pentru unul din cele 3 nivele ale examinării care conduce la acordarea acestui titlu.

Profesioniştii care sunt membri CFA România lucrează pentru instituţii bancare, firme de asigurări, firme de intermediere de valori mobiliare, de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanţă etc.

 

Sursa Ziarul Financiar

/0 Comentarii/de

Deficitul României în comerţul cu alimente creşte la 916 milioane de euro la 5 luni. Grâul domină exporturile, iar carnea de porc, importurile

Deficitul României în comerţul cu produse agroalimentare a ajuns la 916 milioane de euro până la finele lunii mai, în creştere cu 60,8% faţă de valoarea înregistrată în perioada similară din 2016, în condiţiile în care importurile au urcat cu 19,3%, iar exporturile s-au majorat cu doar 6,9 procente, potrivit datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Datele Institutului Naţional de Statistică arată însă un sold deficitar mai mare în comerţul agroalimentar al României pe primele cinci luni ale anului din 2017, de circa 989,3 milioane euro.

Potrivit statisticii MADR, exporturile au crescut în primele cinci luni ale anului cu 6,9%, până la valoarea de 2,046 miliarde de euro, în timp ce importurile s-au majorat cu 19,3%, totalizând 2,962 de miliarde de euro.

Grâul rămâne principalul produs exportat, cu un total de 354 de milioane de euro pentru două milioane de tone, şi o creştere valorică de 8,8 milioane de euro în primele cinci luni le anului faţă de perioada similară din 2016.

Faţă de perioada corespunzătoare din 2016, exporturile au crescut, în principal, la seminţe de floarea-soarelui (+59,7 milioane de euro), porumb (+21,9 milioane de euro), animale vii din specia bovine (+17,3 milioane de euro), ulei de floarea-soarelui (+16,1 milioane de euro), boabe de soia (+12,0 milioane de euro), orz (+10,9 milioane de euro), carne de porc (+10 milioane de euro), preparate alimentare (+9,2 milioane de euro), turte din extracţia grăsimilor vegetale (+7,9 milioane euro), produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (+7,1 milioane de euro) şi ciocolată (+6,8 milioane de euro).

Pe de altă parte, exportul de ţigarete şi-a continuat trendul descendent, pierzând 72,1 milioane de euro comparativ cu ceea ce s-a obţinut în perioada similară din 2016. De asemenea, au mai scăzut din punct de vedere valoric şi exporturile de carne de pasăre, cu 6,7 milioane de euro, cele de turte de soia, cu 6,2 milioane de euro şi de seminţe de rapiţă (minus 3,2 milioane de euro).

În privinţa importurilor, datele MADR arată că a fost înregistrată o creştere semnificativă în perioada ianuarie-mai la carnea de porc, respectiv un plus de 57,9 milioane euro, care rămâne principalul produs importat, cu un total de 153,9 milioane de euro pentru 77.600 tone. Alte importuri semnificative au mai fost la grâu (+50,8 milioane de euro), porumb (+49,1 milioane de euro), boabe de soia (+31,8 milioane de euro), turte de soia (+23,5 milioane de euro), zahăr (+21,6 milioane de euro), brânzeturi (+16,9 milioane de euro), preparate alimentare (+14,6 milioane de euro), seminţe de floarea-soarelui (+14 milioane de euro), tutun brut (+13,8 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (+10,7 milioane de euro), preparate pentru hrana animalelor (+10,7 milioane de euro), banane (+10,2 milioane de euro), tomate (+9,7 milioane de euro).

Potrivit statisticii MADR, în primele cinci luni ale anului au fost consemnate uşoare scăderi cantitative, însă nu şi valorice, la importul de citrice, animale vii din specia porcine, tomate şi cafea.

UE a fost principalul partener în comerţul agroalimentar al României, livrările către această destinaţie având o pondere valorică de 58,6% din total exporturi, iar achiziţiile de produse agroalimentare din statele membre au deţinut o pondere de 80,1% din total importuri.

 

Sursa Economica.net

/0 Comentarii/de

Întoarcere la 180 de grade pe piața asigurărilor: firmele au făcut profit din RCA, CASCO le-a adus pierderi

Rata combinată a daunei pe segmentul RCA, indicator calculat ca raport între primele brute subscrise (venituri) și totalul cheltuielilor (daune achitate+cheltuieli administrative), era de sub 99% la finele primului semestru al acestui an, arată datele agregate de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Acest lucru înseamnă că, în pofida declarațiilor venite dinspre reprezentanții pieței, RCA a fost profitabil spre deosebire, de exemplu, de mult vânata asigurare CASCO, unde rata combinată a daunei se apropia de 104%.

În traducere, la fiecare 100 de lei încasați din RCA, asigurătorii rămân cu un profit de aproximativ 1 leu, în timp ce pentru 100 de lei încasați din CASCO aceleași firme pierd aproape 4 lei.

 

Chiar și fără a pune la socoteală cheltuielile administrative, adică raportat exclusiv la daunele plătite, RCA a adus profit mai mare decât CASCO. Rata daunei simplă (raportul dintre primele încasate și daunele achitate) a fost de 72% pe CASCO și doar puțin peste 70% pe RCA.

Cea mai profitabilă linie de asigurare, dintre cele care contează ca pondere în total, rămâne cea a asigurărilor de tip property (incendiu și calamitate naturală), unde rata combinată a daunei a fost de sub 62%, adică firmele de asigurare au rămas cu 38 de lei din fiecare 100 de lei încasați.

Una dintre explicațiile pentru care RCA a devenit profitabilă, la nivel de piață, situație care se întâlnește în general pe piața locală doar pe perioade foarte scurte, ar putea fi faptul că majoritatea polițelor s-au dus către două firme ale căror cheltuieli administrative sunt cu mult mai mici decât media din piață.

Este vorba despre Euroins și City Insurance, care, potrivit datelor ASF, ar avea cheltuieli administrative de sub 20%, în condițiile în care norma RCA, contestată vehement de firmele de asigurare parte din grupuri importante, limitează aceste cheltuieli la 25%. Euroins și City își bazează activitatea pe relația cu brokerii, oferind comisioane substanțiale, dar nefiind nevoite să întrețină un aparat propriu de vânzare.

Potrivit unui comunicat transmis la începutul acestui an de Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare (UNSAR), cele două firme aveau un număr de angajați cu 30-40% sub media pieței și la mai puțin de jumătate față de companiile mari ca Omniasig, Asirom sau Allianz Țiriac.

Pe de altă parte, serviciile oferite de cele două firme au de suferit. City Insurance este cea mai reclamată firmă de asigurări din România. Și Euroins a avut de-a lungul timpului probleme serioase cu administrarea și plata dosarelor de daună, generate tocmai de subcalibrarea rețelei de specialiști în daune sau de numărul mic de oameni care lucrează în call center.

La finele primelor șase luni ale acestui an, numărul contractelor RCA valide în România se apropia de 5,7 milioane, adică aproximativ jumătate din cele 11,6 milioane de contracte existente în total.

Sursa Profit.ro
/0 Comentarii/de

Județele în care numărul navetiștilor spre București s-a triplat în ultimul deceniu

Numărul de navetiști din județele Teleorman, Ialomița, Giurgiu sau Călărași spre București aproape s-a triplat în ultimii 10 ani, potrivit unui studiu realizat recent de Banca Mondială. Locuitorii acestor județe au devenit dependenți de locurile de muncă din capitală.

De altfel, Bucureştiul este oraşul care atrage cel mai mare număr de navetişti din ţară (peste 252.000 de lucrători numai în oraş şi 331.000 dacă se ia în considerare şi zona sa urbană funcţională). În afară de faptul că numai oraşul generează aproximativ 25% din PIB-ul naţional şi peste 1,1 milioane de locuri de muncă, acesta este nucleul zonei cu cea mai mare densitate de populaţie şi de întreprinderi. Zona de captare a capitalei se întinde până la 100 km (de exemplu, până în partea de nord a judeţului Teleorman), în special în zone uşor accesibile, cu dezvoltare economică precară. Salariul mediu lunar net în Bucureşti este cel puţin dublu faţă de cel din majoritatea judeţelor învecinate (Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman), făcându-l atractiv şi pentru naveta pe distanţe mari.

Ponderea tot mai mare a persoanelor care lucrează în domeniul IT&C şi cel al serviciilor financiare în Bucureşti şi Cluj-Napoca a condus şi la creşterea salariului mediu net, plasând aceste oraşe pe primele două poziţii în ceea ce priveşte aglomerările urbane cu cele mai bine plătite locuri de muncă din România.

Tot mai mulţi navetişti

În anul 2011, la efectuarea ultimului recensământ, 21,2% dintre persoanele angajate în România (1,81 milioane de persoane) lucrau în altă localitate decât cea de reşedinţă, iar aproximativ 247.000 dintre aceştia lucrau în altă ţară. Numărul navetiştilor a crescut semnificativ de la recensământul anterior (2002), când doar 1,31 milioane de români (16,8% din numărul total al persoanelor angajate) lucrau în altă localitate, se arată în studiul citat.

Muncitorii români au devenit mai mobili în ultimii 10 ani în toate judeţele, cu excepţia judeţelor Prahova şi Gorj. Ponderea navetiştilor către alt judeţ decât cel în care locuiesc a crescut de la 23,7% la 39,8% de la recensământul anterior, în timp ce ponderea navetiştilor în cadrul aceluiaşi judeţ a scăzut în aceeaşi perioadă de timp.

Peste 62% dintre navetişti locuiesc în zone rurale, deşi 54% din totalul populaţiei naţionale locuieşte în zone urbane. 29,2% din forţa de muncă din mediul rural face naveta, comparativ cu doar 14,6% din forţa de muncă din mediul urban, având în vedere faptul că majoritatea oportunităţilor de angajare se concentrează în oraşe. Pe de altă parte, fluxurile de navetişti oraş-oraş aproape s-au dublat faţă de 2002, ceea ce indică şi faptul că oraşele mici cu o economie aflată în declin depind tot mai mult de locurile de muncă oferite de oraşele mari şi medii.

Unde lucrează navetiştii

56% din numărul total al persoanelor care fac naveta către reşedinţele de judeţ din România lucrează în sectorul serviciilor. Zona serviciilor a oferit cel mai mare salariu mediu lunar şi a creat cele mai multe locuri de muncă noi în ultimii ani, în special în oraşele mari. Sectorul industrial angajează 29,2% dintre navetişti, în timp ce sectorul construcţiilor angajează 12,4%, fiind deci sectorul care cuprinde lucrătorii cu cel mai înalt grad de mobilitate. În sectoare precum agricultura, silvicultura şi pescuitul sunt angajaţi doar 2,5% dintre navetişti.

În comparaţie cu datele recensământului din 2002, ponderea navetiştilor care lucrează în sectorul serviciilor a crescut cu aproape 17%, reflectând schimbările structurale globale ale economiei naţionale, în special declinul unor activităţi industriale cu valoare adăugată scăzută, cum ar fi industria minieră, a confecţiilor sau a utilajelor grele, care atrăgeau mulţi navetişti în perioada comunistă.

Agricultura, silvicultura şi pescuitul este zona cel mai puţin atrăgătoare pentru navetişti, în mare parte deoarece foloseşte deja în mod informal cea mai mare parte a forţei de muncă din mediul rural (peste 50%), dar şi din cauza nivelului scăzut al remuneraţiei din sectorul formal. Chiar şi în polii agricoli ai ţării, cum ar fi Călăraşi, Brăila, Slobozia, Focşani (plantaţii viticole), Vaslui, Alexandria, Tulcea sau Giurgiu, mai puţin de 5-10% dintre navetiştii înregistraţi lucrează în acest sector.

Sectorul construcţiilor atrage majoritatea navetiştilor în zone cu mai puţine locuri de muncă disponibile în industrie şi servicii, cum ar fi oraşele din estul şi sudul ţării (Bacău, Botoşani, Galaţi, Suceava, Iaşi, Tulcea, Vaslui, Drobeta Turnu Severin – 15-20% din numărul total al navetiştilor).

Angajatorul principal din România, sectorul serviciilor, angajează peste 40% din numărul total de navetişti în aproape toate reşedinţele de judeţ, valorile maxime înregistrându-se în oraşele mari cum sunt Bucureştiul, Constanţa sau Cluj-Napoca (peste 61%). Cu toate acestea, majoritatea navetiştilor care lucrează în acest sector sunt de fapt angajaţi în activităţi de servicii cu valoare adăugată scăzută, cum ar fi comerţul cu amănuntul sau transportul rutier.

Industria auto este sectorul cel mai dependent de navetişti (46% din totalul forţei de muncă în 2011, faţă de 31% în 2002), fiind urmată de sectoare precum cel petrochimic, al extracţiei de minereuri, al construcţiilor, al serviciilor de resurse umane, al transportului aerian şi al silviculturii. Pe de altă parte, doar 3% din forţa de muncă din agricultură face naveta, având în vedere ponderea mare a ocupării informale în acest sector, în special în zonele rurale izolate. Cu toate acestea, sectoarele care adună în continuare cel mai mare număr de navetişti în cifre absolute sunt cele în care se înregistrează cei mai mulţi angajaţi la nivel naţional – construcţiile, comerţul cu amănuntul, transporturile, administraţia publică sau agricultura.

Sursa capital.ro

/0 Comentarii/de

CEC Bank lansează contul separat de TVA ca urmare a ordonanţei privind plata defalcată a TVA

CEC Bank lansează Contul de TVA, destinat clienţilor persoane juridice impozabile înregistrate în scop de TVA, ca urmare a publicării Ordonanţei nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA. 

Acest produs va fi disponibil clienţilor ulterior datei de 1 octombrie 2017, conform reglementarilor naţionale, se arată într-un comunicat al CEC Bank.

Contul de TVA va avea:

– comision 0 de deschidere şi închidere de cont;

– comisioane 0 la încasări intra şi interbancare;

– comision 0 la plăţi decontate în sistem intrabancar şi comisioane reduse cu 50% la plăţile interbancare efectuate prin intermediul CEC Bank Mobile Banking şi Internet Banking CEConline;

– comision 0 pentru depunerile în numerar efectuate de persoanele autorizate;

– comision 0 de administrare în cazul clienţilor care achiziţionează sau deţin Pachetul IMM CEC Bank, prin includerea în mod gratuit a contului în pachet.

Sursa zf.ro

/0 Comentarii/de

ATENŢIE! Amenzi usturătoare pentru firmele care nu se supun autorizării de mediu

Firmele care nu se supun autorizării de mediu, conform Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor, şi nu s-au înscris încă în “Registrul operatorilor economici care nu se supun autorizării de mediu conform prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor“ sunt pasibile să plătească amenzi cuprinse între 20.000 şi 40.000 de lei, avertizează experţii de mediu de la Green Environment Support.

 

Firmele menţionate au avut ca termen-limită data de 18 iunie 2017 pentru a se înscrie în Registrul naţional, adică la 30 de zile de la intrarea în vigoare a Ordinului nr. 739/11 mai 2017, care reglementează procedura de înregistrare a operatorilor economici care nu se supun autorizării de mediu. Ordinul priveşte următoarele categorii de firme:
• Comercianţii care nu intră fizic în posesia deşeurilor (acei comercianţi de deşeuri care nu deţin deşeurile fizic, nu le transportă, nu le valorifică sau elimină, ci doar intermediază transferuri de deşeuri între cel care produce deşeurile şi valorificator)
• Brokerii (conform Legii 211/2011, aceştia pot fi orice întreprindere/operator economic care se ocupă de valorificarea sau eliminarea deşeurilor în numele altor persoane, inclusiv brokerii care nu intră fizic în posesia deşeurilor)
• Transportatorii rutieri de deşeuri nepericuloase

• Operatorii economici care fac obiectul derogării de la cerinţele de autorizare, conform Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor (de exemplu, operatorii care îşi valorifică propriile deşeuri nepericuloase, precum rumeguşul sau lemnul, prin tratare termică cu recuperare de agent termic sau firmele care îşi reciclează sau reutilizează sub diferite forme propriile deşeuri, chiar dacă nu desfăşoară activităţi autorizabile din punctul de vedere al mediului).

 

La rândul lor, operatorii economici care desfăşoară activităţi de comerţ cu ridicata al deşeurilor şi resturilor, fără a intra fizic în posesia acestora, şi care deţineau autorizaţie de mediu la data intrării în vigoare a Ordinului de ministru, aveau obligaţia ca, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestuia, să notifice autorităţile competente şi să solicite înregistrarea în Registru.

„Prin Ordinul nr. 739/11 mai 2017, autorităţile române, prin Ministerul Mediului, urmăresc reglementarea (identificarea, înregistrarea şi controlul) operatorilor economici care gestionează deşeuri şi care în acest moment nu au obligaţia de a solicita şi obţine autorizaţia de mediu. În lipsa unui Registru naţional, firmele cu activităţile menţionate mai sus nu pot fi identificate şi există riscul  desfăşurării unor activităţi ilegale, cu impact asupra mediului (abandonarea deşeurilor, transportul acestora către operatori neautorizaţi, eliminarea/valorificarea deşeurilor la sediul propriu fără respectarea normelor în vigoare etc.)”, explică Viorel Ionescu, consultant de mediu la Green Environment Support.

Registrul naţional este public şi oricine este interesat îi poate identifica pe toţi cei care desfăşoară în mod legal anumite activităţi (transport deşeuri nepericuloase, eliminarea propriilor deşeuri, diferite activităţi de valorificare a deşeurilor etc.). Lista firmelor vizate de Ordinul nr. 739/11 mai 2017 poate fi consultată pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM) şi este actualizată lunar.

Pentru a figura în Registrul naţional, firmele menţionate trebuie să depună documentaţia specifică la sediul ANPM sau să o transmită prin poştă. Pentru analiza documentaţiei se percepe o taxă în valoare de 500 de lei care se achită în contul menţionat de ANPM, pentru fiecare tip de activitate pentru care se solicită înregistrarea. Numărul de înregistrare în Registru are o valabilitate de 5 ani.

Toţi operatorii economici înregistraţi în Registru au obligaţia de a ţine evidenţa gestiunii deşeurilor generate din activitate şi să le raporteze conform cerinţelor art. 49 din Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Dacă operatorii economici nu mai desfăşoară activităţi pentru care s-a solicitat înregistrarea în Registru, au obligaţia de a solicita radierea, în termen de 30 de zile de la încheierea activităţii şi vor prezenta raportarea deşeurilor generate, pentru intervalul de timp dintre sfârşitul perioadei de referinţă a ultimei raportări şi data cererii de radiere. De asemenea, orice modificare apărută în activitatea operatorului economic trebuie notificată în termen de 30 de zile şi se transmite către ANPM, împreună cu documentele justificative.

Autorităţile competente care pot efectua activităţi de inspecţie şi control, în vederea respectării prezentului ordin sunt Garda Naţională de Mediu şi comisariatele teritoriale ale acesteia.

 

Sursa www.curierulnational.ro
/0 Comentarii/de

Robor la 3 luni a ajuns astăzi la 1%, pentru prima dată de la începutul lui 2016

Indicele la care băncile se împrumută între ele pe piaţa interbancară şi care intră în componenţa dobânzilor variabile ale creditelor pentru firme şi populaţie, Robor la 3 luni a ajuns astăzi la 1%. Acest nivel record nu a mai fost înregistrat din data de 5 ianuarie 2016. Cel mai mic nivel din istoria indicelui de referinţă a fost în septembrie 2016, de 0,64%.

Indicele Robor la 3 luni, cel care intră în componenţa a peste 60% dintre creditele luate de români a ajuns astăzi la 1% şi semnalele sunt în continuare de creştere a acestuia. Chiar dacă pare nesemnificativ sau oricum o diferenţă mică faţă de rata de bază, majorarea acestui indicator va conduce la creşterea ratelor la credit. Astfel, potrivit unor calcule făcute de o bancă comercială, la un credit de 270.000 lei cu dobândă 3,97%, marja fixă 3% + robor 0,97% – rata lunară era săptămâna trecută de 1.858,60 lei. Săptămâna aceasta rata va suporta o ajustare de dobândă de 0.03%, iar până la sfârşitul anului majorarea va fi de 0,1% ceea ce va conduce la o majorarea a ratei la 1.876 lei şi o dobândă de 4,1%.

Analiştii financiari, în special cei ai ING Bank, se aşteaptă ca la următoarea şedinţă a BNR, din 7 octombrie, banca centrală să modifice coridorul facilităţilor permanente, în sensul majorării cu 0,25 puncte procentuale de bază a dobânzilor percepute pentru depozitele băncilor la BNR şi a reducerii cu aceeaşi valoare la facilitate de credit. „În aşteptarea acestei măsuri, piaţa a început deja să înglobeze indicatorul Robor la trei luni, cel care stă la baza calculelor dobânzilor la creditele în lei. Previziunile ING Bank merg către un Robor de 1,1% la sfârşitul lui 2017 şi 2,10% la sfârşitul anului viitor”, a declarat Ciprian Dascălu, economist şef ING Bank.

În plus, reprezentanţii BNR au atras atenţia că viteza de creştere a creditului pentru populaţie raportat la PIB a depăşit pragul de semnal impus de Uniunea Europeană, iar continuarea acestui trend va atrage după sine reducerea gradului de îndatorare al populaţiei, cel mai probabil până la 55%. Practic, majorarea dobânzilor în condiţiile unor credite preponderent în lei va aduce sistemul bancar la situaţia de dinainte de criza financiară din 2008. Singura diferenţă între atunci şi acum este faptul că atunci sistemul bancar era expus pe riscul de curs valutar, iar acum este expus la riscul de dobândă.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

România este strivită între IT-işti şi ingineri, la o extremă, şi paznici şi videochat, la cealaltă extremă

Nu ştiu dacă aţi observat, dar România este cotropită de paznici şi bodyguarzi, ori foarte tineri, raşi în cap şi umflaţi de muşchi, ori foarte seniori, slabi şi epuizaţi de ultimii 27 de ani în care nu şi-au găsit locul. În orice magazin, supermarket, companie, locaţie intri şi dai de un paznic sau un bodyguard care pierde timpul pe acolo. Pentru acest job, plătit cu salariul minim pe economie (1.450 de lei brut) sau puţin peste, în funcţie de oraş, plictiseala este cel mai mare duşman, cum trec cele 8 ore.

De asemenea, pentru fete videochatul a venit ca o soluţie de salvare din sărăcie, fără a mai ajunge pe străzile din Occident.

În Bucureşti, la ieşirea din metrou în Piaţa Romană sau la Coloane, aproape orice fată este abordată de un tânăr care îi dă un flayer despre videochat şi cât poţi să câştigi de acolo, cu acte în regulă. Unul din cele mai mari videochaturi din Bucureşti, LTV Network, a raportat pentru 2016 afaceri de 30 mil. lei (6,7 mil. euro).

Un barman dintr-o pizzerie din Capitală, care a lucrat mai bine de 10 ani în Occident, dar care s-a întors acasă pentru că reuşeşte acum să rămână cu mai mulţi bani în mână la final de lună în Bucureşti decât la Milano, răbufneşte:

Nimeni nu mai vine să lucreze, să fie ospătar sau picoliţă. Decât să stea 12 ore în picioare şi să ia 100-200 de lei pe zi, mai bine se face paznic sau se duce la videochat. Unde ne vom duce aşa?

Vasile Deac, proprietarul unei fabrici de mobilă din Baia Mare, este revoltat:

Absolvenţii de liceu nu vor să se trezească la 5 dimineaţa şi să lucreze pe salarii de 1.500 de lei net. Mai bine stau pe ajutorul de şomaj şi pe banii părinţilor. Noi nu putem oferi salarii de 3.000 sau 4.000 de lei. Toată lumea vrea IT, nimeni nu mai vrea să lucreze în industrie.

Luchi Georgescu, cea care controlează afacerea cu mezeluri Meda, strigă în pustiu:

 Ajutoarele sociale date de stat au stricat piaţa muncii şi au contribuit la ceea ce se întâmplă acum. Cu toate că salariile cresc, oameni nu se găsesc.

La polul opus, IT-ul aspiră toată crema care iese de pe băncile facultăţilor. La o medie salarială de 6.000 – 7.000 de lei net, cât poate să ia un programator doar cu câţiva ani vechime, multinaţionalele şi companiile din IT, cu birouri state of art, în mijlocul oraşului şi lângă malluri, sunt în topul preferinţelor pentru cei care caută de lucru.

Nici sectorul bancar nu mai poate face faţă IT-ului, ca ofertă salarială. Acum sensul este invers, din bănci în IT.

La finalul săptămânii trecute, compania americană Fitbit, cunoscută pentru celebrele gadgeturi de monitorizare a activităţilor fizice, a anunţat că recrutează 200 de oameni la Bucureşti, pe lângă cei 100 pe care îi are deja.

Wipro, una dintre cele mai mari companii la nivel mondial în domeniul consultanţei şi serviciilor outsourcing, a anunţat că mută proiecte în România pentru a dezvolta sisteme multimedia şi are nevoie de 500 de ingineri.

Cea mai mare bancă germană, Deutsche Bank, a iniţiat un program de repatriere a românilor din afară, care lucrează în multinaţionale, pentru centrul de tehnologie de la Bucureşti, unde trebuie să ajungă repede la 1.000 de oameni. Iar salariile oferite nu sunt chiar aşa mici.

Microsoft are un centru la Bucureşti, care deserveşte Europa şi Africa, unde salariile oferite inginerilor depăşesc 2.000 de euro net.

La cealaltă extremă, nimeni din celelalte industrii nu poate să se apropie în acest moment de ingineri şi IT-işti fără să-şi destabilizeze bugetele de salarii.

Piaţa muncii este oglinda businessului: fie avem multinaţionale şi câteva companii româneşti mari şi foarte mari (sunt numai 3.100 de companii care depăşesc cifra de afaceri de 10 mil. euro), fie avem 600.000 de companii mici şi foarte mici, unde o cifră de afaceri de 100.000 de lei pe an este o excepţie.

La mijloc există un gol de companii şi resursă umană care an de an este din ce în ce mai mare. Companiile româneşti pierd lupta pentru atragerea talente în favoarea multinaţionalelor, iar în acest fel pierd business şi contracte şi nu pot să ţină pasul cu piaţa.

Foarte mulţi antreprenori români se întreabă unde este creşterea economică, cea mai mare din Europa, pentru că în conturile lor nu se vede nimic şi nu pot să facă faţă creşterilor salariale din piaţă şi de la stat.

Conform unor studii făcute de eJobs, cel mai mare portal de recrutare online, aşteptările de creştere salarială ale noii generaţii sunt de 1.000 de lei net faţă de salariile actuale. Nu multe companii îşi permit aceste aşteptări salariale, iar în aceste condiţii vor pierde sânge.

Din păcate, România este strivită între extreme, între paznici şi videochat şi IT-işti şi ingineri.

Sursa zf.ro

/0 Comentarii/de