INS: Comerţul cu amănuntul a înregistrat o creştere de 9,3% a volumului cifrei de afaceri, în primele opt luni

Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul a crescut, ca serie brută, cu 9,3%, în primele opt luni ale anului, faţă de intervalul similar din 2016, în principal ca urmare a vânzărilor de produse nealimentare, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), potrivit Agerpres.

Potrivit statisticii, în intervalul 1 ianuarie – 31 august 2017, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent, cifra de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a înregistrat de asemenea o creştere cu 8,4%, datorită vânzărilor de produse nealimentare (+12,5%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+11,2%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+3,8%).

Pe de altă parte, majorarea cu 9,3% a volumului cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul, ca serie brută, s-a datorat, în principal, valorilor pozitive din vânzările de produse nealimentare (+12%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+11,9%) şi vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+4,8%).

Datele INS relevă, totodată, că, în august 2017 faţă de august 2016, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), ca serie brută, a crescut cu 15,9% ca urmare a rezultatelor consemnate la vânzările de produse nealimentare (+18,5%), în comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+18,4%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+10,9%).

De asemenea, în intervalul de referinţă, ca serie ajustată, majorarea a fost de 12,6%, iar segmentele care au contribuit la acest rezultat au fost: vânzările de produse nealimentare şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+17,8% fiecare) şi vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+7%).

Conform INS, la nivel comparativ august 2017 vs iulie 2017 volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), a crescut atât ca serie brută – cu 7,4%, cât şi ca serie ajustată – cu 2,3%.

 

Sursa Capital

/0 Comentarii/de

Daea, după ce a cumpărat opinci din Buzău: ”Să mâncăm româneşte”

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a participat miercuri la deschiderea târgului ‘Toamna Buzoiană’, în cadrul căruia expun peste 100 de producători agricoli şi meşteşugari, ocazie cu care acesta a cumpărat peste 20 de produse tradiţionale şi i-a îndemnat pe cei prezenţi să mânânce româneşte.

Ministrul Daea a spus că este „un bun cumpărător, căci dacă guşti, trebuie să cumperi, că aşa este obiceiul la noi”, el achiziţionând câteva zeci de produse tradiţionale româneşti, printre care cârnaţi de Pleşcoi, brânză de oi, porumb fiert, dulceaţă de dovleac, dulceaţă de ceapă, vişinată, un ţoi cu ţuică, ulei de lavandă, miere de albine, dar şi o pereche de opinci.

„Am luat opincile să-mi încalţ nevasta, să ştie pe unde a trecut”, a glumit Petre Daea, la momentul achiziţionării opincilor de la un producător din comuna Brădeanu.

Totodată, el s-a confesat că iubeşte mult opincile pentru că îşi aduce aminte că aceasta a fost prima încălţăminte pe care a luat-o în picior.

”La începuturile vieţii mele am mers în opinci, este o încălţăminte comodă, când mă încalţ le ud cu lacrimi, căci mi-aduc aminte ce a însemnat opinca pentru mine şi prima încălţăminte pe care eu am luat-o în picior, de aceea le-am şi cumpărat”,

a declarat ministrul Daea.

El a mai adăugat că „totuşi soţiei îi dau opincile ca să-mi umezesc ochii cu lacrima aducerii aminte, este foarte important lucru acesta”.

Ministrul Agriculturii a dialogat cu câteva zeci de producători agricoli şi crescători de ovine, cabaline, bovine, pe care i-a felicitat, dar pe mulţi dintre ei i-a şi atenţionat că-i va vizita „pe ogor”.

„Sunt preţuri omeneşti, sunt preţuri de respect, la fel şi produsele sunt bune şi diversificate, iar producătorii dacă le vând la aceste preţuri, înseamnă că sunt mulţumiţi”, a mai declarat ministrul Agriculturii despre oferta de la cea de-a 12-a ediţie a Târgului ‘Toamna Buzoiană’.

 

Sursa Capital

/0 Comentarii/de

Pungile de plastic subţire vor fi interzise în România

Pungile de transport din plastic subţire (sub 50 de microni) şi foarte subţire (sub 15 microni) cu mâner vor fi interzise atât la introducerea pe piaţa naţională, cât şi la comercializare, se arată într-un comunicat al Guvernului.

În acest sens, Executivul a aprobat joi, printr-un proiect de lege, modificarea şi completarea Legii 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje.

Potrivit actului normativ, începând cu data de 1 iulie 2018 se interzice introducerea pe piaţa naţională a pungilor de transport din plastic subţire şi foarte subţire cu mâner, iar de la 1 ianuarie 2019 se interzice comercializarea pungilor de transport din plastic subţire şi foarte subţire cu mâner. Interdicţia vizează exclusiv pungile de transport din plastic cu mâner, nu şi cele fără mâner.

Guvernul precizează că proiectul de act normativ transpune prevederile Directivei 2015/720/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2015 de modificare a Directivei 94/62/CE în ceea ce priveşte reducerea consumului de pungi de transport din plastic subţire.

De asemenea, proiectul de act normativ prevede că, începând cu 27 mai 2018, Ministerul Mediului raportează cu privire la consumul anual de pungi de transport din plastic subţire, atunci când furnizează către Comisia Europeană date privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje.

Potrivit proiectului de lege, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, prin unităţile subordonate, precum şi autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale promovează campanii de informare şi educare a publicului şi a operatorilor economici privind: sistemele de returnare, colectare şi valorificare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje care le sunt disponibile; contribuţia lor la refolosirea, valorificarea şi reciclarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje; sensul marcajelor de pe ambalajele existente pe piaţă; elementele corespunzătoare ale planurilor de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje; impactul dăunător asupra mediului al consumului excesiv de pungi de transport din plastic subţire.

Totodată, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului asigură preluarea, prin ordin al ministrului mediului, în termen de 120 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE, a actului de punere în aplicare adoptat de Comisia Europeană care stabileşte specificaţiile etichetelor sau ale marcajelor menite să asigure recunoaşterea la nivelul Uniunii a pungilor de transport din plastic biodegradabile şi compostabile.

Guvernul precizează că şi în România nivelul actual al consumului de pungi de transport din plastic creează cantităţi ridicate de deşeuri, care conduc la poluarea mediului şi agravează problema deşeurilor abandonate inclusiv în corpurile de apă, ameninţând biodiversitatea ecosistemelor acvatice.

 

Sursa Economica

/0 Comentarii/de

Astăzi începe ,,Toamna Buzoiană“, cinci zile de sărbătoare a celor care trudesc la munca pământului

Începând din această după-amiază şi până duminică, 8 octombrie, Primăria Buzău şi Consiliul Judeţean, în parteneriat cu Direcţia Agricolă, organizează o nouă ediţie a ,,Toamnei Buzoiene”, tradiţionala sărbătoare a recoltei. Anul acesta, evenimentul se va desfăşura la Drăgaică şi va reuni numeroşi producători şi meşteri populari veniţi din tot judeţul. Aşadar, buzoienii sunt aşteptaţi cu bunătăţi tradiţionale, meşteri populari, o expoziţie agricolă şi artişti îndrăgiţi, la festivalul ,,Toamnei Buzoiene”, îndemnuri pe care le adresează şi conducătorii celor două instituţii care şi-au dat mâna pentru organizarea evenimentului.

Încă din cele mai vechi epoci, comunităţile locale şi-au organizat activităţile în concordanţă cu succesiunea ciclică a anotimpurilor. După lucrările agricole din timpul primăverii şi ale verii, toamna se culegeau roadele şi se strângea recolta, eveniment consacrat prin celebrări ale comunităţii, cu caracter laic sau religios. Roadele pământului erau celebrate încă din Antichitate, atunci când sărbătorile grecilor erau centrate în jurul zeiţei Demetra, cea care ocrotea agricultura şi care le dăruia muritorilor recolte îmbelşugate. Romanii aveau şi ei obiceiuri legate de sporul grânelor şi de sănătatea vitelor, acestea fiind asociate cu zeiţa Ceres. Sărbătorile dedicate purtau denumirea de Cerelia şi Vinalia. Iniţial, cultul recoltelor – sărbătoare care debutează la finalul lunii septembrie şi se desfăşoară până la jumătatea lunii octombrie – părea să predomine în civilizaţiile greacă şi romană, însă unele studii au demonstrat că tradiţia ar proveni din regiunile trace. Această realitate pare a fi confirmată prin faptul că toamna este marcată cu precădere de culesul viilor, una dintre cele mai străvechi preocupări ale comunităţii locale din partea aceasta a Europei.

Majoritatea popoarelor celebrează ziua recoltei: americanii şi canadienii sărbătoresc anual Ziua Recunoştinţei (Thanksgiving Day), germanii au Erntedank,  englezii Harvest Home, polonezii Subotka, ruşii au Dozynki, japonezii serbează recolta de orez prin Koshogatsu, chinezii celebrează Festivalul de la mijlocul toamnei şi Festivalul chinezesc al lunii, indienii au Lohri, Onam sau Pongal, evreii Sukkot, africanii au festivalurile Yam şi Homowo etc.

În perioada comunistă, în România s-a sărbătorit Ziua Recoltei în prima duminică din luna octombrie, eveniment pu­ternic politizat şi cosmetizat din cauza penuriei de produse agro-alimentare. După 1989, Ziua Recoltei a fost în continuare sărbătorită în unele zone ale ţării, precum Aiud, Braşov, Gherla, Reşiţa, Craiova, Te­cuci, Reghin sau Petroşani. Nu s-a mai păstrat o dată fixă, aceasta fiind diferită de la zonă la zonă.

Din cauza fenomenului încălzirii globale şi a matu­rizării timpurii a recoltei de toamnă, în România ultimului deceniu sărbătoarea tinde tot mai mult să fie devansată, dinspre mijlocul şi finele lunii octombrie, către a două jumătate a lunii septembrie. O evoluţie recentă importantă în marcarea rolului esenţial al sectorului agriculturii tradiţionale a avut-o intrarea în vigoare, la 11 iulie 2017, a Legii 168/2017 privind instituirea zilei de 10 octombrie ca ,,Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti”.

 

Sursa Opinia

/0 Comentarii/de

Cum cresc tarifele la energia electrică în fiecare zonă din România, la 1 octombrie

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunţat o creştere a tarifelor la energia electrică furnizată populaţiei în regim reglementat, care este de 3 bani/kWh, în medie, la nivel naţional. Vedeţi cu cât creşte preţul energiei electrice în fiecare zonă din România şi cu cât creşte factura dvs.

ANRE a avizat tarifele de tip componentă de piaţă concurenţială (CPC), pentru fiecare dintre cele opt zone de distribuţie din România. Creşterile tarifului CPC sunt cuprinse între 8% şi 9,3%, iar noile tarife se vor aplica la 1 octombrie, urmând ca populaţia să le resimtă în facturi în luna noiembrie. Cea mai mică creştere a fost pentru zona Moldovei, iar cea mai mare pentru sudul Transilvaniei.

Iată, detaliat, noile tarife CPC şi procentul de creştere pentru fiecare furnizor de ultimă instanţă (FUI), pentru fiecare zonă din România:

 

FUI                                                  Tarif CPC de la 1 octombrie      Tarif CPC acum      Variatie

Lei/kWh                                            Lei/kWh

E.On Moldova                                 0,5163                                          0,4781                          + 8%

Enel Muntenia                                0,4584                                          0,4202                          +9,1%

Enel Banat                                       0,4596                                          0,4212                          +9,1%

Enel Dobrogea                               0,4816                                           0,4431                          +8,6%

Electrica Munt. Nord                    0,4829                                           0,4446                          +8,6%

Electrica Trans. Nord                   0,4828                                           0,4445                          +8,6%

Electrica Trans. Sud                     0,4492                                           0,4109                           +9,3%

CEZ Oltenia                                    0,4978                                           0,4595                           +8,3%

Tarifele nu conţin TVA.

 

Ce înseamnă tariful CPC şi de ce este important

Factura la energie electrică a clienţilor alimentaţi în regim de serviciu universal (marea majoritate a consumatorilor) este formată acum din preţul de achiziţie al energiei electrice, tariful de distribuţie, transport, sistem şi furnizare la care se adaugă contribuţia pentru cogenerare, certificatele verzi, acciza şi TVA. Discuţia apare la primele cinci componente. Până la data de 1 ianuarie 2017, 10% din cantitatea de energie consumată este plătită la tariful reglementat de ANRE (le include pe cele cinci, iar curentul vine doar de la Hidroelectrica şi Nuclearelectrica), iar 90% este plătită la tariful CPC (le include şi el pe cele cinci) tarif care este avizat de ANRE pe baza costurilor recunoscute furnizorilor cu achiziţia de energie din piaţă, din orice sursă.

De la data de 1 ianuarie, noţiunea de preţ reglementat dispare. Consumatorii care nu îşi schimbă contractul şi/sau furnizorul şi nu trec în piaţa concurenţială vor rămâne în continuare la cei patru FUI, în regim de serviciu universal, la tarif de serviciu universal avizat de ANRE. Până şi oficialii ANRE au spus că tariful de serviciu universal va fi mai mare decât cel de piaţă concurenţială, pentru că piaţa pentru serviciul universal este o piaţă de siguranţă. Pe de altă parte, ANRE a informat că,

„Atât ȋn prezent, cât și după data de 01.01.2018, clienții casnici pot încheia contracte de furnizare a energiei electrice ȋn regim concurențial, cu oricare dintre furnizorii de energie electrică activi pe piața de energie electrică din România, în cazul în care convin asupra condițiilor contractuale”.

Ei se pot întoarce oricând doresc la regimul de serviciu universal, dar vor plăti preţul energiei pentru serviciu universal, mai mare decât cel de pe piaţa liberă.

Cum vezi cu cât îţi creşte factura

Pentru a vedea cu cât vă creşte factura, faceţi diferenţa între preţul pe kWh de la 1 octombrie şi cel de acum. Înmulţiţi rezultatul cu 1,19 (adică aplicaţi cota de TVA). Apoi înmulţiţi cu numărul de kWh pe care îi consumaţi într-o lună şi vedeţi cu cât creşte factura. Atenţie, calculul este valabil pentru cel mai întâlnit tip de abonament, de tip monom cu rezervare.

Calcul pentru Bucureşti: O factură aferentă unui consum de 100 kWh creşte cu circa 4,5 lei lunar.

 

Sursa E-nergia

/0 Comentarii/de

Piaţa berii ar putea încheia anul pe creştere după un plus de 2% la şapte luni

Consumul de bere din România a atins nivelul maxim în anul 2008, atunci când fiecare român a consumat în medie 99 de litri din licoarea făcută din apă, hamei şi malţ.

Consumul de bere, care anul trecut s-a ridicat la 80 de litri per capita, a înregistrat în primele şapte luni o creştere de 2% faţă de perioada similară a anului trecut, conform datelor Asociaţiei Berarii României, care citează compania de consultanţă şi audit Deloitte. Astfel, dacă trendul ascendent se va păstra până la finalul anului, piaţa berii ar putea reveni pe creştere după un an 2016 în care consumul a stagnat.

„Evoluţia pieţei berii în perioada ianuarie – iulie 2017 a fost una pozitivă, dar indiscutabil moderată. În acest moment, considerăm că se întrunesc premisele pentru ca piaţa să îşi continue evoluţia, dar numai rezultatele finalului de an vor putea să confirme, sau să infirme, consolidarea acestui trend. Un factor deter­mi­nant al evoluţiei pozitive a pieţei berii rămâne în mod cert asigurarea în continuare a unui con­text economic şi a unui cadru de regle­men­tare predictibile, cele care au permis de altfel pieţei berii ca începând de anul trecut să evolueze în mod natural, bazân­du-se pe dinamica cererii şi ofertei.”

Julia Leferman, directorul general al Asociaţiei Berarii României.

 

Sursa Ziarul Financiar

/0 Comentarii/de

Radu Furnică: Foarte mulţi CEO din România sunt complet nepregătiţi pentru profesia pe care o au. „Ar trebui să fie cu totul altfel.”

Majoritatea directorilor generali din companiile din România, în special din companii multinaţionale, nu sunt pregătiţi pentru o funcţie de conducere, spune Radu Furnică, preşedintele companiei de executive search Leadership Development Solutions.

„Foarte mulţi directori generali sunt nepregătiţi pentru funcţia de director general. Ei ajung acolo şi devin nişte mici controlozauri, având impresia că sunt cei mai deştepţi din firmă, când ar trebui să fie cu totul altfel. Un CEO trebuie să fie un servitor al organizaţiei, să se înconjoare de oameni mai deştepţi ca el, iar o bună parte din munca lui să fie aceea de a le da oamenilor ce au nevoie pentru a-şi face treaba. Nu trebuie să se ducă pe capul lor să îi înveţe cum să-şi facă treaba, pentru că nu e jobul lui să facă asta.“

Radu Furnică

El a mai spus că managerii care sunt astăzi CEO nu sunt neapărat nepregătiţi pentru funcţia pe care o au pentru că nu ar avea abilităţi, ci pentru că societatea are nişte aşteptări nerezonabile de la ei.

 

Sursa Ziarul Financiar

/0 Comentarii/de

Amazon ar putea cumpăra Carrefour. Ce s-a întâmplat cu lanţul de magazine preluat luna trecută de gigantul comerţului online

Grupul francez Carrefour, lider şi în retailul din România, ar putea fi cumpărat de gigantul american Amazon, cea mai mare companie de comerţ online din lume, controlată de miliardarul Jeff Bezos. Cel puţin acesta este zvonul care circulă în rândul investitorilor şi traderilor de pe bursa de la Paris. Amazon nu ar fi la prima achiziţie de acest gen. Compania a finalizat, în luna august, preluarea lanţului american de magazine alimentare bio Whole Foods Market.

Acţiunile Carrefour au închis, marţi, în creştere cu 3,45% pe bursa de la Paris, la 17,09 euro, datorită zvonurilor privind interesul Amazon pentru companie. Miercuri, acţiunile retailerului francez erau în scădere cu 0,6%, în timp ce indicele principal CAC 40 al pieţei afişează o creştere de 0,35%.

Cotaţia bursieră a Carrefour este în scădere cu peste 16% din 31 august, după ce compania a avertizat investitorii cu privire la ratarea estimărilor privind vânzările şi profitul pentru acest an.

Amazon a avut anul trecut venituri de 136 miliarde de dolari, în timp ce încasările Carrefour au totalizat 103 miliarde de euro.

Contactaţi marţi de Reuters, reprezentanţii Carrefour au afirmat că nu fac comentarii asupra zvonurilor care circulă în piaţă.

Într-o analiză publicată în luna iunie, bancherii de la Societe Generale erau de părere că retailerul francez s-ar putea număra printre lanţurile de magazine luate în vizor de Amazon pentru extinderea în Europa. Alţi candidaţi ar fi lanţul francez de hipermarketuri Casino şi retaielrul britanic WM Morrison.

Amazon a finalizat, în luna august, preluarea Whole Foods Market, lanţ de magazine american specializat în alimente sănătoase, într-o tranzacţie de 13,7 miliarde de dolari. Afacerea a lansat o undă de şoc în industria de retail.

Compania de comerţ online fondată de Jeff Bezos are un palmares impresionant în spate în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor pe care şi le propune. După ce a ajuns să domine comerţul online, Amazon a inventat o nouă piaţă prin lansarea Kindle şi, mai recent, s-a impus în domeniul asistenţilor virtuali prin Amazon Alexa.

Evoluţia acţiunilor Amazon în ultimii 10 ani este grăitoare: de la sub 100 de dolari în 2007 la aproape 1.000 de dolari astăzi, compania de comerţ online a ajuns să aibă o capitalizare de piaţă aproape dublă faţă de Wal-Mart, cel mai mare retailer (tradiţional) din lume. Deşi acţiunile Wal-Mart s-au dublat ca valoare în ultimii 10 ani, urcând de la 40 de dolari la 80 de dolari, performanţa pare anemică în comparaţie cu ascensiunea Amazon.

La sfârşitul lunii august, în prima zi după finalizarea tranzacţiei pentru preluarea Whole Foods, magazinele companiei aveau la vânzare produse electronice Amazon, precum difuzoarele smart Echo şi Dot, iar preţurile la alimente erau reduse cu până la 43% faţă de ziua anterioară.

În România, Grupul Carrefour numără 303 de magazine, dintre care 32 hipermarketuri, 218 supermarketuri, 52 magazine de proximitate şi un magazin online. Compania anunţa, anul trecut, că a depăşit cifra de 16.000 de angajaţi în România.

 

Sursa Economica

/0 Comentarii/de

Există trei tipuri de cumpărători: nomadul, jucătorul și negustorul

Un studiu arată că există trei tipuri care reprezintă comportamentul consumatorului: nomadul, jucătorul și negustorul, iar mai mult de jumătate din cei chestionați (52%) doresc oferte personalizate în magazin, pe baza datelor personale din contul lor de fidelitate la magazin, în timp ce 82% vor să aibă posibilitatea de a returna o achiziție online.

Oracle a anunțat constatările din acest an ale unui studiu global care a cuprins evaluarea a 15.607 de consumatori din patru regiuni principale: EMEA (Franța, Germania, Italia, India, Spania, Suedia, Regatul Unit), NA (Canada, SUA), LAD (Brazilia, Chile, Columbia, Mexic) și JAPAC (Australia, China) pentru a identifica preferințele și atitudinile lor cu privire la comerțul cu amănuntul, scrie News.ro.

Pe fundalul unui peisaj al comerțului remodelat în mod radical de inovațiile digitale, din raport reies trei macro tendințe la nivel global în ceea ce privește comportamentul consumatorilor: un consumator total omnichannel, care profită de un mix de puncte de angajament digitale și fizice; un cumpărător experimentat, care caută experiențe comerciale noi, inovatoare și bazate pe tehnologie și un vânător care ține seama de preț, mereu în căutarea celui mai bun raport calitate-preț,
arată raportul, intitulat ”Comerțul cu amănuntul în 4 dimensiuni: Să înțelegem comportamentul consumatorului într-o eră a relativității”.

 

Pentru a echilibra aceste tendințe comportamentale și a reuși să ajungă la acești consumatori, mărcile trebuie să genereze inovații pe trei fronturi.

Ray Carlin, vicepreședinte senior și director general al Oracle Retail.

Nomadul este un cumpărător agil, care nu este loial unei mărci sau unui canal și care va analiza mai multe opțiuni de a studia și de a localiza produsele înainte de a cumpăra. Din studiu a reieșit că 42% dintre consumatorii din această categorie cumpără acum atât online, cât și din magazin în fiecare săptămână, iar 73% vor să returneze cumpărăturile online la un magazin cu amănuntul. În același timp, 55% vor să verifice stocul produselor pe mobil în timp ce se află în magazin.

Jucătorul folosește tehnologia pentru a-și conduce și a-și direcționa experiența de cumpărare și caută mărci care reinventează călătoria cumpărătorului. Un procent de 44% dintre familii au menționat că vânzătorii virtuali sunt importanți, 35% sunt favorabili ideii de livrare aproape în timp real prin drone sau mașini fără șofer.

Pentru genul negustor, comportamentul de cumpărare este dirijat de fiorul câștigului și de reduceri. În această categorie, 65% spun că ofertele și promoțiile personalizate sunt cele mai importante pentru ei, iar 50% doresc oferte în timp real în mediul online, în funcție de ce anume vizitează în acel moment.

Consumatorii au evidențiat în mod clar rolul tehnologiei în stabilirea de noi standarde globale în comunitatea comerțului cu amănuntul. Printre acestea se numără așteptări comune cu privire la retururi și la livrare, dorința de plăți mobile prin autoservire și oportunități de personalizare.

Pe măsură ce consumatorii confirmă aceste tendințe prin comportamente de cumpărare, infrastructura în cloud va juca un rol și mai important, permițând un ritm de inovare mai rapid și dând posibilitatea comunității de comercianți cu amănuntul să țină pasul cu așteptările și cu experiențele existente.

Jeff Warren, vicepreședinte strategie Oracle Retail.

 

Sursa Profit.ro, News.ro

/0 Comentarii/de

Patronat: Criza de muncitori ar putea forţa străinii să îşi mute fabricile din România

Criza de muncitori calificaţi cu care se confruntă piaţa construcţiilor ar putea determina producătorii străini să îşi mute fabricile din România şi va opri alte potenţiale investiţii care vizau ţara noastră, se arată într-un punct de vedere înaintat de patronatul producătorilor de prefabricate din beton primului-ministru şi ministrului Muncii.

Organizaţia Prefbeton avertizează că oferta de forţă de muncă calificată în industria producţiei de materiale de construcţii şi, în general, pe piaţa construcţiilor a ajuns, în prezent, la un minim îngrijorător care atrage dupa sine o multitudine de probleme conexe. Membrii patronatului sunt convinşi că, în lipsa unor măsuri urgente, producătorii de materiale şi bunuri din Românie vor traversa un blocaj general, care se va solda cu rezultate economice negative.

[Este] o situaţie gravă care generează mutarea platformelor de producţie în cazul investitorilor străini şi reprezintă totodată şi o adevărată barieră în faţa noilor investiţii straine care vizau România,

se mai arată în comunicatul Prefbeton.

Producătorii atrag atenţia că sectorul construcţiilor are nevoie imediată de fierari betonişti, sudori, tâmplari, lăcătuşi mecanici, electricieni, macaragii, zidari şi instalatori, meserii care în ultimii ani au înregistrat scăderi consecutive, odată cu atingerea vârstei de pensionare de către un număr mare de persoane calificate în aceste domenii şi migrarea spre Occident a unui procent semnificativ din resursele umane specializate şi încă active.

Lipsa unor secţii specializate în unităţile de învăţământ, care să compenseze pierderile de resurse umane din aceste sectoare de activitate, a condus la agravarea situaţiei, ajungându-se în cazul unor specializări la lipsa totală a personalului calificat,

se mai precizează în punctul de vedere al patronatului.

Membrii asociaţiei consideră obligatorie şi urgentă relansarea şi susţinerea şcolilor profesionale şi secţiilor cu caracter vocaţional în unităţile de învăţământ, precum şi a programelor de formare profesională şi ucenicie la locul de muncă.

Numărul mediu de salariaţi din sectorul construcţiilor, estimat pentru anul trecut, se ridică la 377.700 de persoane. Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii estimează că necesarul de muncitori va creşte la 600.000 de persoane dacă lucrările publice anunţate de Guvernul României vor fi demarate chiar şi parţial în anii următori.

Deficitul de muncitori calificaţi în construcţii a condus deja la o creştere a costurilor de construcţie cu 10-15% în ultimii doi ani, iar situaţia se agravează, spun dezvoltatorii imobiliari, care încep să îşi pună problema de scădere a calităţii.

 

Sursa Capital

/0 Comentarii/de