Articole

Consumul, unicul motor care susţine „miracolul” economic românesc – EFE

România a reuşit, prin creşteri de salarii şi reduceri de impozite, să stimuleze consumul intern şi creşterea economică, care în primul trimestru al acestui an a ajuns la 5,6%, cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană, relatează agenţia EFE.

 

Totuşi, acest „miracol” aparent, în una dintre cele mai sărace ţări dintre cele 28 de state membre UE, a dat naştere unui scepticism în rândul experţilor, majoritatea acestora considerând-o nesustenabilă, scrie EFE.

Creşterea semnificativă a salariilor funcţionarilor, de peste 20%, şi a salariului minim, care în ultimii doi ani a ajuns la 310 euro, de la 220 euro, sunt principalii factori ai „boom-ului” economic românesc. La aceasta se adaugă faptul că Executivul social-democrat a redus Taxa pe Valoare Adăugată (TVA) pentru alimente de la 24% la 9% în iunie 2015, în timp ce cota generală de TVA a scăzut de la 24% la 20% în ianuarie 2016 şi la 19% la începutul acestui an.

„Creşterea economică puternică se datorează avansului semnificativ al consumului, alimentat de creşterea salariilor şi diminuarea impozitelor, dar aceasta va funcţiona doar pe termen scurt. Cu siguranţă, dacă avem o creştere a consumului fără sprijinul altui sector economic, atunci va creşte deficitul comercial şi cel al contului curent”,

a declarat pentru EFE preşedintele Consiliul Fiscal, Ionuţ Dumitru.

Deficitul comercial al României s-a ridicat la 3,36 miliarde euro în primul trimestru din 2017, fiind cu 20,3% mai mare faţă de cel din perioada similară din 2016, şi balanţa contului curent a înregistrat un deficit de 690 milioane euro, de două ori mai mare comparativ cu primul trimestru al anului trecut.

Creşterea economică este corelată cu cea a deficitului public al României, care a crescut de la 1,8% la 3,2% de la finele anului trecut până la 31 martie 2017, conform Biroului European de Statistică.

Comisia Europeană, la rândul său, estimează că România va avea o creştere economică de 4,8% în 2017, în timp ce Guvernul de la Bucureşti se aşteaptă la 5,6%, ceea ce, dacă se va realiza, va duce la un PIB record de 183 miliarde euro la finele anului.

Aceste date macroeconomice încurajatoare au animat actualul guvern social-democrat să promită în continuare creşteri salariale pentru funcţionari şi pensionari, o strategie criticată drept populistă.

„Politicile salariale cu tentă populistă atrag consecinţe grave asupra preţurilor bunurilor şi competitivităţii”,

a explicat, pentru EFE, Lucian Croitoru, consilier de politică monetară la Banca Naţională a României.

În 2015, peste 1,35 milioane dintre cei 4,6 milioane salariaţi ai ţării lucrau în administraţia publică.

Croitoru consideră că majorarea salarială a fost adoptată în detrimentul investiţiei publice, care a scăzut cu 60 % în bugetul pentru 2017.

„Nu se poate forţa ieşirea din categoria ţărilor cu mână de lucru ieftină fără a îmbunătăţi productivitatea”.

Lucian Croitoru

În anii trecuţi, numeroase companii, precum Continental sau Renault, şi-au mutat o parte din producţie în România, datorită salariilor reduse, dar situaţia actuală au făcut ca multe dintre acestea să se gândească la plecare.

Conform Asociaţiei Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, o treime dintre companiile pe care le reprezintă şi-a redus numărul de angajaţi ori s-au închis, începând din octombrie 2015, în special din cauza costurilor, dar şi lipsei de personal, datorate, printre altele, emigraţiei.

Indicele şomajului a ajuns în august la 5,1% (circa 466.000 şomeri), un minim istoric, deşi, potrivit lui Dumitru, aceste date nu reflectă întreaga realitate.

„Sunt multe persoane care practică o agricultură de subzistenţă şi care nu figurează ca şomeri, şi multe altele care continuă să plece din ţară”.

Lucian Croitoru

Se estimează că circa 85.000 români vor pleca din ţară pe parcursul acestui an.

 

Sursa Economica

Fonduri UE: 25.000 Euro pentru șomeri și inactivi, să-și deschidă mici afaceri

Noi fonduri europene de până la 25.000 de euro ar urma să fie acordate unor șomeri sau persoane inactive din orașe mici și sate, pentru a-și deschide mici afaceri, potrivit unei linii de finanțare propuse de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPE).

Vorbim despre propunerea de gid al solicitantului „Implementarea strategiilor de dezvoltare locală în comunitățile marginalizate din zona rurală și/ sau în orașe cu o populație de până la 20.000 locuitori”, din cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020.

Viitorul apel de proiecte va avea la dispozitie peste 105 milioane de euro, din care 2,8 milioane de euro vor fi pentru județul Ilfov și 103 milioane de euro pentru restul țării.

Banii nu vor ajunge nici dirct și nici prea curând la antreprenorii aspiranți.

Mai întâi vor depune proiecte în această linie de finanțare autoritățile locale cu responsabilități în domeniu, în parteneriat cu actorii sociali relevanți sau furnizori de servicii sociale, precum și entități relevante pentru implementarea proiectelor.

Aici vorbim de autorități locale și centrale, organizații non-guvernamentale, furnizori de servicii de ocupare a forței de muncă etc.

Aceste entități vor puta obține fonduri europene de până la 1 milion de euro pe proiect. În aceste proiecte vor face activități de formare profesională și încadrare în muncă pentru persoanele afectate de sărăcie și șomaj.

Abia aici, în cadrul acestor activități, opțional, organizațiile care vor erula proiectele vor putea eventual să includă și o activitate atreprenorială (Activitatea principală 4 – Susținerea antreprenoriatului în cadrul comunității, așa cum e prevăzută în ghid).

În acdrul acestei activități se va derula subactivitatea de susținere a antreprenoriatului în cadrul comunității, inclusiv a ocupării pe cont-propriu, în vederea creării de noi locuri de muncă, prin acordarea de micro-granturi (subvenții), precum și a serviciilor de consiliere/consultanță formare profesională antreprenorială şi alte forme de sprijin (mentorat) atât în faza de înființare a afacerii, cât și post-înființare.

Entitatea responsabilă cu implementarea acestei activități/ subactivități va derula activități prin care va acorda sprijin persoanelor din grupul țintă (persoane apte de muncă aflate în risc de sărăcie și excluziune socială) sub forma unor servicii personalizate de sprijin, de ex. consiliere/ consultanță/ mentorat/ formare profesională antreprenorială,  sprijin pentru elaborare plan de afaceri etc., analiza și selectarea planurilor de afaceri viabile.

Planurile de afaceri vor fi supuse aprobării unei comisii de selecţie, pe baza unor criterii stabilite de beneficiarul finanţării nerambursabile, în cadrul unui proces  transparent şi nediscriminatoriu.

Comisia de selecţie a ideilor de afaceri va include obligatoriu un număr impar de membri din care o parte pot fi reprezentanţi ai:

  • Mediului de afaceri;
  • Patronatelor din aria de implementare a proiectului.

Doar persoanele fizice aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitatea marginalizată (șomeri, inactivi) ale căror planuri de afaceri sunt aprobate de către această comisie vor beneficia de sprijin sub formă de micro-granturi (subvenție) pentru înființarea firmei/ afacerii/ exploatarea ideii de business, precum şi post-înfiinţare afacere (ex. oferirea de servicii de contabilitate primară, servicii financiare, de marketing, antreprenorii vor fi instruiți în dezvoltarea planului de afaceri, management resurse umane, identificare oportunități de finanțare pentru dezvoltarea activității independente).

Subvenția maximă pentru un plan de afaceri aprobat este de 25.000 euro/ plan de afaceri. Acești bani vor face obiectul unei scheme de ajutor de minimis.

Afacerile înființate trebuie să funcționeze minimum 12 de luni pe perioada implementării proiectului și să asigure o perioadă de sustenabilitate de minimum 12 luni. Perioada de sustenabilitate presupune continuarea funcționării afacerii și poate fi contabilizată pe perioada implementării proiectului sau după finalizarea implementării.

Sursa startupcafe.ro

Propunere de modificare a Codului fiscal: Reducere substantiala a taxei pe munca pentru micile afaceri care angajeaza someri tineri si mai in varsta

​Firmele mici si mijlocii (IMM) ar urma sa beneficieze de reduceri substantiale ale contributiilor sociale pe partea angajatorului daca vor angaja tineri absolventi sau someri mai in varsta, potrivit unei propuneri de lege initate de parlamentari liberali.

Conform propunerii legislative de modificare a Codului fiscal, microintreprinderile si firmele mici si mijlocii (IMM) vor putea beneficia de o derogare de la taxarea actuala a muncii, „in functie de numarul de persoane angajate in ultimul an fiscal din categoriile someri, tineri absolventi intre 15 si 35 de ani, ori persoane intre 55 si 65 de ani care nu lucreaza de minimum 3 luni, dupa cum urmeaza:

In conditii normale de munca, o crestere a numarului de angajati in cadrul societatii intre 20%-49% ar reduce contributia datorata de angajator de la 15,8% la 10%, iar cresterea numarului de angajati intre 50% – 100% ar presupune reducerea contribuiei la 5,8%.

In condiii speciale de munca, o crestere a numarului de angajati din categoriile mai sus mentionate in cadrul societatii intre 20-49% ar reduce contributia datorata de angajator de la 20,8% la 15,8% iar cresterea numarului de angajati cu 50%-100% ar presupune reducerea contributiei la 10,8%.

Initiativa legislativa este semnata de 4 deputati PNL (opozitie) care sustin ca masura propusa de ei ar fi „un factor de sustinere a capitalului romanesc, reprezentat mai ales de sectorul IMM, tot acest sector economic, conform datelor ANAF,  fiind un real bun platnic in comparatie cu alti competitori externi”.

Ei mai arata ca, desi reducerea propuse pune presiune pe bugetul asigurarilor sociale, pana la urma statul va putea recupera acest „prejudiciu” prin faptul ca va creste ocuparea in randul somerilor si a tinerilor absolventi, cu doua efecte directe: reduceri la cheltuielile cu somajul si cu asistenta sociala si cresterea numarului contribuabililor la asigurarile sociale.

Depusa la Senat, zilele trecute, initiativa legislativa are un drum lung de parcurs pentru a ajunge lege, Camera Deputatilor fiind for decizional. De asemenea, fiind initiatia de parlamentari din opozitie, propunerea are sanse reduse de a strange o majoritate la votul din plen.

Sursa stratupcafe.ro