Articole

Impozitul specific pe restaurante, baruri, pensiuni: Precizări de la ANAF despre microîntreprinderi

Firmele cu activitate sub incidența impozitului specific, cum ar fi barurile, restaurantele sau pensiunile, vor plăti impozit pe venitul microîntreprinderilor, de la 1 august 2017, în funcție de cifra de afaceri, a precizat, luni, Agenția Națională de Administrare Fiscală, într-un comunicat remis StartupCafe.ro.

Precizările ANAF se referă la regimul fiscal aplicabil persoanelor juridice a căror activitate este sub incidenţa impozitului specific, precum şi obligaţiile declarative şi de plată ale acestor contribuabili

Prin prevederile Legii nr. 177/2017 din 18 iulie 2017, privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, au fost aduse completări şi modificări ale regimului fiscal aplicabil veniturilor obţinute de către persoanele juridice care, începând cu data de 01.01.2017 au fost supuse impunerii potrivit regulilor impozitului specific.

Ca urmare a noilor prevederi, începând cu data de 01.08.2017, persoanele juridice române care intră sub incidenţa Legii nr. 170/2016 şi care la data de 31 decembrie 2016 au realizat venituri cuprinse între 100.001 euro – 500.000 euro, inclusiv, sunt obligate la plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor, în situaţia în care îndeplinesc şi celelalte condiţii prevăzute de Codul fiscal, respectiv:

  • au realizat venituri, altele decât cele obţinute din desfăşurarea activităţilor în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii, în domeniul jocurilor de noroc sau desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere şi gazelor naturale,
  • au realizat venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 80% din veniturile totale;
  • capitalul social este deţinut de persoane, altele decât statul şi unităţile administrativteritoriale;
  • nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele judecătoreşti, potrivit legii.

Contribuabilii care intră sub incidenţa noilor reglementări au obligaţia ca, până la data de 25 august 2017, să comunice organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului de impunere, prin completarea şi depunerea declaraţiei 010 – „Declarație de înregistrare fiscală/ Declarație de mențiuni/ Declarație de radiere pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică”.

Tot până la data de 25 august 2017 contribuabilii respectivi vor trebui să calculeze, să declare şi să plătească impozitul specific, pentru activitatea aferentă codurilor CAEN prevăzute la art.1 din Legea nr.170/2016, respectiv impozitul pe profit – pentru cei care au şi alte activităţi care nu fac obiectul impozitului specific, pentru perioada 1 ianuarie 2017 – 31 iulie 2017.

Impozitul pe venitul microîntreprindrilor este de 1% din cifra de afaceri pentru firmele cu cel puțin un angajat și de 3% pentru cele fără niciun angajat.

În schimb, impozitul specific, cunoscut popular și ca forfetar, se plătește în anumite condiții de către firme aflate în domenii de activitate ca:

a) 5510 – Hoteluri si alte facilitati de cazare similare;
b) 5520 – Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata;
c) 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere;
d) 5590 – Alte servicii de cazare;
e) 5610 – Restaurante;
f) 5621 – Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente;
g) 5629 – Alte servicii de alimentatie n.c.a.;
h) 5630 – Baruri si alte activitati de servire a bauturilor.

Impozitul specific se calculează în funcție de mai multe variabile, cum ar fi rangul localității unde activează punctul de lucru, suprafața acestuia, sezonalitatea etc.

Acst impozit se achita semestrial, pana pe data de 25 a lunii urmatoare semestrului, fiecare plata reprezentand jumatate din impozitul anual datorat.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

Românii cheltuie 2 mld. lei pe fast-food. În lupta cu McDonald’s, KFC şi shaormeriile locale se pregăteşte să intre şi gigantul american Taco Bell. Lider detaşat este McDonald’s, care “mănâncă” 30% din piaţă

Românii lasă anual în restauran­te­le de tip fast-food circa 2 mld. lei, piaţa fiind dominată la vârf de companii internaţionale pre­cum McDonald’s şi KFC, arată o analiză a ZF pe baza datelor Euromonitor. Cei doi jucătorii internaţionali se luptă atât cu alte lanţuri străine mai mici precum Subway, cât şi cu afaceri locale precum lanţurile de shaormerii.

„Segmentul de fast-food a atras atenţia con­sumatorilor români datorită activităţii bran­durilor internaţionale precum McDonald’s şi KFC care au reuşit să aducă mai aproape stilul de viaţă occidental“, spun analiştii Euromo­ni­tor.

Creşterea puterii de cumpărare i-a deter­mi­nat pe români să iasă mai des în oraş, iar restau­rantele de tip fast-food au avut de câştigat de pe urma acestei situaţii. Shaormeriile şi restau­rantele au devenit locuri de întâlnire pentru consumatorii de toate vârstele şi profesiile.

„Piaţa restaurantelor fast-food creşte, vedem o dezvoltare în ultimii ani“, afirmă Daniel Boaje, directorul general şi acţionarul minoritar al McDonald’s România.

Compania este controlată de maltezii de la Premier Capital în proporţie de 90% şi de Daniel Boaje cu 10%. Americanii de la McDonald’s au vândut franciza lanţului de restaurante în decembrie 2015, până atunci grupul fiind prezent local în mod direct. Acum, la fel ca Subway sau KFC, şi McDonald’s este prezent în sistem de franciză.

„Premier Restaurants România este liderul incontestabil al acestei pieţe, prin intermediul McDonald’s România controlând 29% din piaţă în valoare şi 31% în volum (număr de tranzacţii)“, potrivit Euromonitor.

Pe locul secund se află lanţul american KFC. Fiecare dintre cele două lanţuri are circa 65-70 de localuri în România, iar afacerile lor cumulate sunt de circa 1 mld. lei, adică jumătate din piaţă. Ambele branduri au intrat pe piaţa locală acum mai bine de două decenii, când România abia învăţa ce înseamnă capitalismul.

În anii care au urmat au mai venit şi alte branduri, respectiv Burger King, sau Subway. Primul, lanţul Burger King, mai este prezent local doar cu un restaurant în aeroport, după ce com­pa­nia care opera celelalte unităţi a intrat în insolvenţă în criză şi a tras obloanele. Restaurantul din aeroport este operat de o altă companie, care administrează acest brand în mai multe aeroporturi din lume, conform datelor ZF. Subway a venit local în 2012 şi s-a extins rapid, însă businessul este departe de cel al liderilor.

Sursa zf.ro

/0 Comentarii/de

Articole de portofoliu