Articole

100.000 Euro pentru mici fabrici private: Se fac înscrieri în programul Microindustrializare 2017

Luni, începând cu ora 10.00, firmele mici și mijlocii (IMM) din România se pot înscrie în programul Microindustrializare 2017, prin care statul va oferi fonduri nerambursabile de maximum 450.000 de lei (aproape 100.000 euro) unor făbricuțe private, în anumite condiții.

Mici fabrici private pot să se înscrie cu planurile de afaceri în aplicația electronică deschisă pe site-ul aippimm.ro, AICI, în perioada 21 august 2017, ora 10.00 – 1 septembrie 2017, ora 20.00. Ministerul pentru mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat poate prelungi a termenul până la epuizarea bugetului alocat.

Alocaţia financiară nerambursabilă (AFN) pentru firmele selectate este de maximum 450.000 de lei pe beneficiar. Suma va acoperi cel mult  90% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului, în limita valorilor maxime prevăzute pentru fiecare cheltuială eligibilă.

Astfel, antreprenorul va trebui să suporte în final o contribuţie proprie de minim 10% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului. De asemenea, taxa e valoarea adăugată la înreaga valoare a proiectului va fi suportată de beneficiar (cu posibilitate de a o deduce, dacă are cod de TVA).

De asemenea, beneficiarul selectat efectuează cheltuielile, iar statul îi decontează ulterior costrurile  eligibile, în limita ajutorului nerambursabil obținut în program. Antreprenorii vor putea lua și credite de la bănci partenere în program, cu garanții, iar comisionul către Fondul de Garantare va putea fi decontat din program, dacă va fi prevăzut în planul de afaceri.

Bugetul total estimativ alocat schemei de minimis pentru perioada de implementare a acesteia este de 297.436.000 lei.

Bugetul alocat schemei de minimis pentru anul bugetar 2017, aprobat prin Legea nr. 6/2017  a Bugetului de Stat pe anul 2017, este de 74.359.000 lei.

Prin implementarea programului în perioada 2017-2020 statul estimează că va da ajutor de minimis unui număr de 660 de beneficiari, din care 165 de beneficiari în anul 2017.

  • Pe baza datelor din formularele depuse se va calcula punctajul aferent intreprinderii inscrise.
  • Completati cu atentie si fără diacritice.
  • Nu se accepta modificari ulterioare trimiterii formularelor catre operatori.
  • Daca la verificarea dosarului se va constata ca punctajul nu este identic cu cel calculat, dosarul respectiv va fi respins.
  • Pentru programele nationale implementate de catre Directia de Antreprenoriat si Programe pentru IMM datele de contact sunt urmatoarele: Tel: 021 40 10 528; 021 40 10 529; email: directia.imm@imm.gov.ro

RESURSE UTILE: Descarcă de AICI procedura oficială, modelul de plan de afaceri, lsta cheltuielilor eligibile și alte documente necesre în programul Microindustrializare 2017.

MICROINDUSTRIALIZARE 2017: Cine poate lua banii de la stat

Făbricuțele care vor putea lua banii de la stat sunt întreprinderi mici și mijlocii din toată țara,  iar în plus în municipiul București și în județul Ilfovvor putea să aplice și microîntreprinderile.

Acestea trebuie să mai îndeplinească o serie de condiții, cumulativ, printre care:

  • sunt organizate în baza Legii  nr. 31/1990 privind societăţile au în baza  Legii nr.1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei sau în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri;
  • au capital social integral privat;
  • asociaţii sau acţionarii care deţin mai multe societăţi nu pot aplica în cadrul prezentului program decât cu o singură societate;
  • sunt înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului şi îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României;
  • codul CAEN pentru care solicită finanţare este eligibil în cadrul Programului şi autorizat a fi desfăşurat la momentul inscrierii online, conform art. 15 din Legea 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice;
  • au cel puţin 1 an calendaristic de la înfiinţare la data deschiderii aplicaţiei electronice de înscriere a planului de afaceri;
  • nu au datorii la bugetul general consolidat şi la bugetele locale, atât pentru sediul social, cât şi pentru toate punctele de lucru;
  • nu au depăşit plafonul de minimis de 200.000 Euro pe durata a trei exerciţii financiare consecutive pentru o întreprindere unică.
  • nu se află în stare de dizolvare, reorganizare judiciară, lichidare, executare silită,  închidere operaţională, insolvenţă, faliment sau suspendare temporară a activităţii.
  • beneficiarii sunt obligaţi pentru o perioadă de minimum 3 ani începând cu anul următor acordării de ajutorului nerambursabil, să menţină investiţia pentru care primesc ajutor în, să păstreze numărul locurilor de muncă existente la data deschiderii aplicaţiei de înscriere și locurile de muncă create prin program.

MICROINDUSTRIALIZARE 2017: Domeniile CAEN eligibile

În plus față de condițiile de eligibiliate ale firmelor, beneficiarii trebuie să se încadreze în următoarele domenii eligibile, aferente codurilor CAEN din următoarele diviziuni:

  • 10 Industria alimentară
  • 11 Fabricarea băuturilor: eligibil doar codul CAEN 1107 – Producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice; producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate;
  • 13 Fabricarea produselor textile;
  • 14 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte;
  • 15 Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor;
  • 16 Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemnşi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite;
  • 17 Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie;
  • 1811 Tipărirea ziarelor;
  • 1812 Alte activitati de tipărire n.c.a.;
  • 20 Fabricarea substanțelor și produselor chimice cu excepția 2011, 2051, 2053, 2059.
  • 21 Fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice;
  • 22 Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice;
  • 23 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice;
  • 24 Industria metalurgică;
  • 25 Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini utilaje şi instalaţii – cu excepţia societăţilor care desfăşoară activităţi pe codurile CAEN aferente grupei 254 Fabricarea armamentului şi muniţiei;
  • 26 Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice;
  • 27 Fabricarea echipamentelor electrice;
  • 28 Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a.;
  • 29 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor;
  • 30 Fabricarea altor mijloace de transport cu excepția 3040;
  • 31 Fabricarea de mobilă;
  • 32 Alte activităţi industriale n.c.a.

Așadar, sunt excluse de la finanțare, ca și în celelalte programe IMM de la bugetul de stat, domenii legate de alcool, tutun, jocuri de noroc, armament, muniții, precum și agricultura și pescuitul (nu însă și procesarea, care intră la industrie alimentară etc.).

MICROINDUSTRIALIZARE 2017: Cheltuieli eligibile

Obiectul finanţării trebuie să se încadreze în una sau mai multe din urmatoarele categorii de cheltuieli eligibile:

a) Echipamente tehnologice, inclusiv echipamente IT tehnică de calcul tip PC, format din: unitate centrală, server, monitor, imprimantă /copiator /multifuncţională, inclusiv sisteme portabile, licenţe necesare desfăşurării activităţii, sisteme audio-video, cu excepţia jocurilor de noroc mecanice, electrice, electronice, meselor de biliard, automatelor muzicale;

b) Aparate şi instalaţii de măsură, control, reglare, cititoare pentru cod de bare, cântare electronice cu/fără printer pentru etichetare, aparate de marcat electronice fiscale;

c) Autoutilitare din categoria N1, N2, N3, cu excepţia vehiculelor de teren simbol G,  conform Ordinului MLPTL 211/2003 cu modificările şi completările ulterioare, exceptând  vehiculele de transport rutier de mărfuri în contul terţilor sau contra cost, solicitate de întreprinderile care efectuează transport rutier de mărfuri în numele terţilor sau contra cost. În cazul în care întreprinderea beneficiară de ajutor de minimis, pe lângă activitatea eligibilă pentru care solicită ajutor în cadrul schemei de minimis, desfăşoară şi activităţi de transport de mărfuri în contul terţilor sau contra cost, nu poate utiliza ajutorul de minimis pentru achiziţionarea de mijloace de transport marfă, decât dacă se asigură, prin separarea activităţilor sau o districţie clară între costuri, că activitatea exclusă din domeniul de aplicare al schemei nu beneficiază de ajutoare de minimis;

d) Investiţiile în active necorporale referitoare la brevete de invenție, mărci de produse si servicii (francize, etichetare ecologica, licente), software-uri necesare desfăşurării activităţii pentru care se solicită finanţare;
e) Achiziţionarea de spaţii de lucru, spaţii de producţie, inclusiv din elemente prefabricate Activele din cadrul acestei categorii nu trebuie să aibă destinaţie locativă, trebuie să fie funcţionale la locul implementării proiectului, la momentul decontului; La depunerea cererii de eliberare AFN, spaţiul trebuie să figureze ca punct de lucru şi cu codul CAEN accesat autorizat în respectiva locaţie;

f) Achiziţionarea de bunuri prevăzute la subgrupele 3.1 mobilier, 3.2 Aparatură birotică şi 3.3 sisteme de protecţie a valorilor umane şi materiale, conform H.G. nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, cu completarile şi modificările ulterioare;

g) Realizarea unei pagini web pentru prezentarea activităţii solicitantului şi a produselor sau serviciilor promovate (inclusiv cheltuieli înregistrare domeniu, fără hosting), pentru operatorii economici care nu deţin altă pagină web şi care trebuie să fie funcţională la data depunerii cererii de eliberare a AFN și pe toată perioada de monitorizare;

h) Achiziţionarea de instalaţii/echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii de energie, precum şi sisteme care utilizează surse  regenerabile de energie4 pentru eficientizarea activităţilor pentru care a solicitat finanţare;

i) Achiziţionarea de instalaţii de încălzire sau climatizare aferente spaţiului de lucru sau producţie;

j) Cursuri de dezvoltare a abilităţilor antreprenoriale – pentru asociatul / acționarul societăţii aplicante, curs organizat de către un organism autorizat recunoscut de educaţie antreprenorială în limita a maxim 4.500 lei. Furnizorii de servicii de instruire eligibili în cadrul Programului pot fi numai organizaţii furnizoare de instruire autorizate, care vor prezenta documente justificative privind calificarea persoanelor ce realizează instruirea în domeniul respectiv;

k) Comisionul de garantare aferent anului acordării garanţiei, datorate instituțiilor financiare care emit garanții pentru credite, în cazul garanţiilor acordate pentru creditele contractate de beneficiari în vederea realizării planurilor de afaceri acceptate în cadrul Programului, pentru solicitanţii care utilizează credit pentru implementarea proiectului;

l) consultanţă pentru întocmirea documentaţiei în vederea obţinerii finanţării în cadrul prezentului program şi implementarea proiectului (maxim 8000 lei fără TVA) . Furnizorii de servicii de consultanţă eligibili în cadrul Programului pot fi numai organizaţii furnizoare de consultanţă care au dreptul legal de a desfășura acest tip de activitate, respectiv au activitatea de consultanță în statut sau sunt întreprinderi care au ca activitate autorizată a fi desfăşurată una dintre activităţile incluse în cod CAEN clasa 70.

MICROINDUSTRIALIZARE 2017: Grila de punctaj

Pentru a spera la ajutorul nerambursabil de maximum 450.000 de lei de la stat, antreprenorii trebuie să obțină minimum 50 de punte, din totalul de 100 posibile, în urma evaluării planurilor de afaceri.

Grila de evaluare după care se va face punctajul prevede:

  • Societatea are cel puţin 2 angajaţi la momentul deschiderii aplicaţiei electronice – 10 puncte.
  • Societatea are cel puţin 1 angajat la momentul deschiderii aplicaţiei electronice – 5 p.
  • Societatea NU are angajaţi la momentul deschiderii aplicaţiei electronice – zero puncte.
  • Societatea/Asociatul/Actionarul NU a mai beneficiat de alocaţie financiară nerambursabilă in cadrul programelor nationale pentru sprijinirea IMM-urilor în ultimii 3 ani – 10 puncte.
  • Societatea/Asociatul/Actionarul a mai beneficiat de alocaţie financiară nerambursabilă in cadrul programelor nationale pentru sprijinirea IMM-urilor în ultimii 3 ani – zero puncte.Cel puținn 4 locuri de muncă create prin planul de afaceri din program – 20 p
  • Locuri de muncă create ≥ 3 – 15 p
  • locuri de muncă create ≥ 2 – 10 p.
  • Punctaj suplimentar pentru minim 1 loc de muncă din cele noi create în 2017  pentru 1 absolvent începând cu anul 2012/ şomer/ persoana defavorizata – 5 p
  • Punctaj suplimentar pentru minim 2 locuri de muncă din cele noi create în 2017   pentru 2 absolvenţi începând cu anul 2012/ şomeri/ persoana defavorizata – 10 p.
  • Valoarea procentului aferent aportului propriu este ≥ 25% din valoarea eligibilă a proiectului – 20 p.
  • Valoarea procentului aferent aportului propriu este ≥ 20% din valoarea eligibilă a proiectului – 15 p.
  • Valoarea procentului aferent aportului propriu este ≥ 15% din valoarea eligibilă a proiectului – 10 p.
  • Ponderea investitiilor in echipamentele prevazute la pct 2.1 si 2.2, 2.3.6. din HG 2139/2004 si  software-uri necesare desfăşurării activităţii sau obiecte de inventar asimilate grupelor menționate – 15 p.
  • Ponderea investitiilor în mijloace fixe prevazute la pct 2.1 si 2.2 (inclusiv echipamente IT- tehnică de calcul) 2.3.6. din HG 2139/2004 sau obiecte de inventar asimilate grupelor menționate si  software-uri necesare desfăşurării activităţii reprezinta mai mult de 60% din valoarea cheltuielilor eligibile inscrise in planul de afaceri – 15 p.
  • Ponderea investitiilor în mijloace fixe prevazute la pct 2.1 si 2.2 (inclusiv echipamente IT- tehnică de calcul) 2.3.6. din HG 2139/2004 sau obiecte de inventar asimilate grupelor menționate si  software-uri necesare desfăşurării activităţii reprezinta mai mult de 50% din valoarea cheltuielilor eligibile inscrise in planul de afaceri – 10 p.
  • Ponderea investitiilor în mijloace fixe prevazute la pct 2.1 si 2.2 (inclusiv echipamente IT- tehnică de calcul) 2.3.6. din HG 2139/2004 sau obiecte de inventar asimilate grupelor menționate si  software-uri necesare desfăşurării activităţii reprezinta mai puţin de 40% din valoarea cheltuielilor eligibile inscrise in planul de afaceri – zero puncte.
  • Societatea A obţinut profit din exploatare la 31.12.2016 – 10 p.
  • Societatea NU a obţinut profit din exploatare la 31.12.2016 – zero puncte.
  • Asociatul/Actionarul nu a mai avut/nu are calitatea de asociat/actionar in alta societate înfiinţată în baza Legii 31/1990 cu completările şi modificările ulterioare – 5 p.
  • Asociatul/Actionarul NU a mai avut / NU are calitatea de asociat/actionar in alta societate înfiinţată în baza Legii 31/1990 cu completările şi modificările ulterioare sau în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri cu modificările şi completările ulterioare – 5 p.
  • Asociatul/Actionarul A mai avut/ ARE calitatea de asociat/actionar in alta societate înfiinţată în baza Legii 31/1990 cu completările şi modificările ulterioare sau în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri cu modificările şi completările ulterioare – zero puncte.

Potrivit procedurii de implementare a programului, în maximum 60 de zile lucrătoare de la semnarea contractului de finanțare, dar nu mai târziu de  15 iunie 2018, beneficiarul este obligat să efectueze cheltuielile şi să depună documentaţia de decont la sediul Agenției pentru IMM, Atragere de Investiții și Promovare a Exportului (AIMMAIPE) de care aparține. Aceste agenții sunt organisme teritoriale ale Direcției de Antreprenoriat și Programe pentru IMM (DAPIMM) din subordinea Ministerului pentru Mediul de Afaceri.

Cheltuielile eligibile pentru care se vor aloca fonduri din cadrul Programului vor fi  certificate prin vizita la faţa locului a reprezentanţilor AIMMAIPE în termen de 10 zile lucrătoare de la depunerea decontului.

În situaţia neefectuării cheltuielilor, sau în cazul în care cheltuielile nu corespund cu elementele de cost aprobate prin notificarea iniţială, sau nu sunt noi şi puse în funcţiune, beneficiarul nu primeşte finanţare pentru acestea.

Sursa startupcafe.ro

70 milioane euro disponibili pentru finanțare proiectelor de investiții în procesarea produselor agricole

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) primește, începând cu 1 august 2017, cereri pentru finanțarea proiectelor de investiții în procesarea și marketingul produselor agricole, în vederea obținerii de produse neagricole, prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Astfel, în perioada 1 august, ora 9:00 – 31 octombrie 2017, ora 16:00, solicitanții de fonduri europene nerambursabile au la dispoziție 70 milioane de euro pentru proiecte care se încadrează în aria de finanțare a Schemei GBER aferente Submăsuri 4.2 – Sprijin pentru procesarea produselor agricole.

„Această Schema este singura formă de sprijin din PNDR care oferă finanțare pentru prelucrarea produselor agricole în vederea obţinerii de produse neagricole, adică produse cu valoarea adăugată, atât de necesare dezvoltării strategice a sectorului agricol și alimentar românesc. Precizările aduse de noul Ghid în ceea ce privește tipurile de investiții finanțate fac accesarea mai facilă în această sesiune. De exemplu, Ghidul precizează că un proiect poate prevedea investiții în mai multe puncte de lucru, cu condiția ca acestea să fie situate în cadrul aceleiași regiuni. Un exemplu de debirocratizare a procesului de depunere și evaluare este eliminarea bifelor din secțiunea F a Cererii de Finanțare, unde nu se mai verifică decât semnătura și datarea Declarației pe proprie răspundere. Poate părea puțin, dar câștigul în ceea ce privește timpul și fluidizarea evaluării este foarte mare. Totodată, modificările aduse de HG 226 – inclusiv cea privind depunerea Proiectului Tehnic la momentul semnării Cererii de Finanțare, sunt aplicabile și Schemei GBER a declarat Adrian – Ionuț CHESNOIU, Directorul General al AFIR.

Solicitanții eligibili pentru finanțare prin prezenta schemă sunt întreprinderile care realizează în mediul urban sau rural investiţii iniţiale pentru procesarea și marketingul produselor agricole, în vederea obţinerii de produse neagricole în sectoarele de activitate economica eligibile prevăzute în Anexa 4 la Ghidul Solicitantului.

Activitățile eligibile pe această linie de finanțare din domeniul industriei alimentare cuprind de exemplu fabricarea produselor de morărit, a amidonului şi a produselor din amidon, fabricarea produselor lactate, fabricarea îngheţatei şi a altor produse asemănătoare înghețatei, cum este sorbetul, fabricarea băuturilor – ca de exemplu fabricarea berii artizanale.

Depunerea proiectelor se va realiza on-line prin intermediul modului de pe portalul AFIR.

Pragul minim este de 15 puncte, iar pragurile de calitate sunt de 45 de puncte pentru luna august, 30 de puncte pentru luna septembrie și 15 puncte pentru luna octombrie.

Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții au la dispoziție Ghidul Solicitantului care poate fi consultat gratuit pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR”, în pagina dedicată respectivei submăsuri. 6

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Cu fondurile obținute prin GBER, întreprinderile pot realiza produse noi, cu valoare adăugată, fără a afecta însă concurenţa pe piaţă internă şi comerţul intracomunitar într-o măsură contrară interesului comun.

Ajutorul de stat acordat prin PNDR 2014-2020 în baza GBER (General Block Exemption Regulation – Regulamentului general de exceptare pe categorii) are ca scop îmbunătăţirea nivelului general de performanţă al întreprinderilor, prin creşterea competitivităţii.

Anexa I la Ordinul MADR 3433/2015, parte a documentelor necesare accesării Schemei ce poate fi găsit pe www.afir.info, detaliază sectoarele economice eligibile în cadrul Schemei, precum și codurile CAEN aferente.

Alocarea pentru sesiunea 2017 în valoare de 70.000.000 euro este împărțită astfel: 49 milioane euro pentru dezvoltarea și modernizarea unor capacități de procesare și comercializare a unor produse agricole și 21 milioane euro pentru crearea de noi unități de procesare a produselor agricole.

Intensitatea sprijinului este de până la 1 milion Euro/proiect pentru IMM, în cazul proiectelor care nu presupun investiţii care conduc la un lanț alimentar integrat.

Pentru alte întreprinderi, pentru proiectele care nu presupun investiții care conduc la un lanț alimentar integrat, valoarea sprijinului este de 1,5 milioane Euro/proiect.

Pentru forme asociative precum și pentru investițiile care conduc la un lanț alimentar integrat (indiferent de tipul de solicitant), valoarea sprijinului se ridică la 2,5 milioane Euro/proiect.

Sursa financiarul.ro

Ce spun antreprenorii despre impozitul pe cifra de afaceri

În noul Programul de Guvernare 2017-2020 este menționată înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri: „Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România, (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 01 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit și va avea 2 sau 3 trepte de impozitare”.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a realizat în perioada 10.07.2017-13.07.2017 un sondaj privind înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri, la care au răspuns 385 de antreprenori care, din punctul de vedere al formei de organizare au prezentat următoarele caracteristici: microîntreprindere 52.4%, întreprindere mică 19.5%, întreprindere mijlocie: 19.5%, întreprindere mare 2.4%, ONG (asociaţie, fundaţie) 0.1%, altă formă juridică (patronat, etc.) 6.1%.

Întrebaţi dacă sunt de acord cu înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri pentru toate companiile din România începând cu 1 ianuarie 2018, 65.9% au răspuns “Nu”, 28% au răspuns “Da”, iar 6.1% au oferit alt răspuns. La întrebarea “În cazul în care se va înlocui impozitul pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri pentru toate companiile, ce cotă de impozit consideraţi că ar trebui avută în vedere?”, 78.3% au răspuns că aceasta ar trebui să fie de 1%,  12,5%, au considerat că aceasta să fie de 2%, iar restul de 9.2% au considerat că trebuie să fie de 3%.

De asemenea, respondenţii au considerat că, în cazul în care se va înlocui impozitul pe cifra de afaceri, cele mai afectate întreprinderi vor fi cele din sectoarele care înregistrează tradiţional rulaje mari şi margini de profit mai scăzute (75.3%), întreprinderile care trebuie să îşi modernizeze dotările şi să facă  investiţii (48.1%), întreprinderile care exportă, majorarea de impozit regăsindu-se în preţurile produsului final şi afectând competitivitatea lor (35.8%) sau întreprinderile nou înfiinţate (22.2%).

În ceea ce priveşte sectoarele cele mai afectate de înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri, sectorul distribuţiei şi al vânzărilor cu amănuntul (75.6%) va avea cel mai mult de suferit confirm antreprenorilor intervievaţi, urmat de sectorul transporturilor (28.2%) şi sectorul turismului (23.1%). În plus, sectorul sănătate şi asistenţă socială (34.9%) şi cel al tranzacţiilor imobilare (34.9%) vor înregistra reduceri ale poverii fiscale din inlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri.

Conform răspunsurilor antreprenorilor, în domeniul fiscal, aceştia consideră strict necesar pentru ei şi pentru mediul de afaceri din România, asigurarea următoarelor:

 –    Predictibilitatea impunerii, stabilitatea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor obligatorii,  pentru o perioadă de timp de cel puţin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe şi contribuţii obligatorii”: 74.1%;

–    Reducerea fiscalităţii: 70.4%;

–    Asigurarea informării din timp a contribuabililor, cu modificarea/completarea codurilor “prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I”: 35.8%.

Poziţia CNIPMMR

CNIPMMR consideră că este imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri privind înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări ample şi dezbateri cu toate părţile interesate. Aplicarea unei cote diferenţiale de impozit pe cifra de afaceri generează dificultăţi majore pentru întreprinderile noi şi pentru cele care investesc, blochează înfiinţarea şi dezvoltarea societăţilor comerciale, poate crea discrepanţe concurenţiale importante pentru întreprinzătorii români comparativ cu întreprinzătorii din celelate state membre ale U.E., afectând direct volumul exporturilor.

CNIPMMR solicită ca pentru reformele fiscale să fie respectate principiile fiscalităţii,   respectiv asigurarea informării contribuabililor, cu modificarea/ completarea codurilor “prin lege, care intră în vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”,  precum şi predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie să se asigure “stabilitatea impozitelor, taxelor şi contributiilor obligatorii”,  “pentru o perioadă de timp de cel puţin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe şi contribuţii obligatorii”. Principiile stabilităţii legislative şi predictibilităţii sunt foarte importante, investitorii pentru realizarea unei investiţi luând măsuri vizând veniturile şi cheltuielile pe cel puţin 3 – 5 ani şi luând în calcul toate elementele, inclusiv fiscale.

 Pentru reformele fiscale este necesară consultarea confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare: dispoziţiile art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicată, care prevede “consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social”, coroborate cu dispoziţiile art. 9 alin. (5) din Legea 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările ulterioare: “Este obligatorie consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii privind conţinutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact şi a Testului IMM, cu valorificarea în mod corespunzător a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificării poziţiei lor, documente ce vor însoţi proiectul de act normativ până la adoptare”.
“Deşi înainte de a lansa orice propunere de modificare legislativă cu impact asupra mediului de afaceri, guvernul ar trebui să realizeze Testul IMM, acest lucru nu se întâmplă. Astfel, CNIPMMR, tratând profesionist şi responsabil acest subiect, a decis să realizeze un test IMM sub forma unui studiu care să reflecte percepţia antreprenorilor din România cu privire la această modificare. Rezultatele sondajului au reflectat faptul că, cvasitotalitatea antreprenorilor intervievaţi se opun introducerii impozitului pe cifra de afaceri”, spune Florin JIANU, preşedinte CNIPMMR.
Sursa capital.ro

Legea prevenirii și programul de Internaționalizare: Când spune guvernul că se vor aplica

Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Ilan Laufer, a avansat, vineri, termenele pe care și le dorește pentru deschiderea aplicației la programul Internaționalizare și pentru intrarea în vigoare a Legea prevenirii, prin care firmele vor fi păsuite la sancțiunile date de ANAF și alte organe de control.

Legea prevenirii este în Parlament iar dorința noastră este ca această lege să intre în vigoare la 1 octombrie” – a spus Laufer, la un eveniment aniversar al Consiliului Național al Întreprindeirlor Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

Întrebat de StartupCafe.ro când va fi deschisă sesiunea de înscriere a firmelor mici și mijlocii în noul program Internaționalizare, Laufer a răspuns:

”Sper ca în 2-3 săptămâni. Se lucrează intens, fac tot posibilul ca în trei săptămâni să lansăm aplicația”.

Referitor la programul Microindustrializare și la celelalte programe de sprijin pentru IMM-uri, el a spus că sunt ”parcurs și oricum o să ies în curând și cu ele”.

Sursa startupcafe.ro

Toma: „Vin la șase, plec după șase! În fiecare zi!”

În campania electorală a rostit în treacăt faptul că la ora șase va fi în fiecare zi la Primărie. Zicerea sa a trecut neobservată, pe principiul că în campania electorală se pot enunța fel de fel de enormități. Mai apoi, a fost deja o știre când Toma a venit în prima zi de muncă  la primărie la ora 5 dimineața. A trebui să stea pe holuri, întrucât la primărie nu venise însă nimeni, iar cheia de la birou nu se găsea. Din nou, s-a spus că Toma vrea doar să epateze la început de mandat. Luna viitoare se va face anul de când Toma e primar, iar practica venirii la primărie încă de la ora șase s-a păstrat. Semn că edilul-șef nici n-a glumit, nici n-a mințit, când a anunțat că va avea un program spartan în fruntea orașului.

„Suntem supărați pe domnul Toma în chestiunea directă legată de situația noastră. Însă, referitor la program, de ce să nu recunoaștem, domnul Toma e lăudabil. În fiecare dimineață, la șase, e deja la serviciu, iar uneori îl prinde noaptea pe aici”, au spus inclusiv polițiștii locali care fac de pază la intrarea în primărie.

Chestionat de ziariști cum reușește să aibă o asemenea vitalitate la 58 de ani, Toma n-a fost prea impresionat de întrebare:

„Nu iau nimic, vă asigur, sunt un om perfect normal. Doar că așa m-am obișnuit de mic. Sunt fiu de țăran de la Țintești, tata de mic mă trezea din zori ca să mergem la muncă la câmp. Și așa am fost setat pentru toată viața. Îmi place să muncesc, vreau să fac lucrurile cât se poate de bine. Și vreau să las ceva în urma mea. N-am venit la primărie nici pentru bani, nici pentru faimă. pe ambele le aveam de dinainte. Vreau să modernizez cu forța dacă e nevoie acest oraș. Nu vă ascund că în sinea mea năzuiesc ca peste ani să se spună despre Toma că a fost unul din cei mai buni primari ai Buzăului”.

Sursa buzoienii.ro