Articole

România a pierdut 48.000 de locuitori în jumătate de an. Declinul demografic s-a adâncit

Populaţia României a continuat scăderea din cauze demografice. În prima jumătate a anului, sporul negativ a fost de 48.106 persoane, în creştere cu 31,2% faţă de perioada similară a anului trecut. În iunie s-au pierdut 4.242 locuitori, cu 11,8% mai puţini decât în a şasea lună a anului trecut, ca urmare a scăderii mortalităţii, arată datele publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS), scrie News.ro. 

Spre comparaţie, în iunie 2016, sporul natural negativ a fost de 4.809 persoane.

În iunie 2017 s-au născut 15.504 copii, cu 538 (3,4%) mai puţini comparativ cu iunie 2016, şi au decedat 19.746 persoane, în scădere cu 1.105 (5,3%).

Cumulat, în primele şase luni din acest an s-au născut 87.173 copii, în scădere cu 8,1% (7.711) faţă de aceeaşi perioadă din 2016, şi au decedat 135.279 persoane, în urcare cu 2,8%, astfel că sporul natural negativ a fost de 48.106 persoane, în creştere cu 31,2% faţă de perioada similară a anului trecut, scrie News.ro.

Mortalitatea infantilă din România a scăzut în iunie 2017 faţă de aceeaşi lună a anului trecut, fiind înregistrate 113 decese ale unor copii cu vârsta de sub un an, comparativ cu 132 în iunie 2016.

Este a cincea lună de scădere a mortalităţii infantile, după o creştere puternică în ianuarie. În primele şase luni din 2017, în România au murit 717 copii cu vârsta sub un an, faţă de 745 în aceeaşi perioadă a anului trecut.

În întregul an 2016, în România au murit 1.381 copii cu vârsta sub un an, comparativ cu 1.503 în 2015.

Potrivit ultimelor statistici oficiale, România are cea mai mare rată a mortalităţii infantile din Uniunea Europeană, cu o rată de 7,6 decese / 1.000 născuţi-vii în 2016, faţă de o medie de 3,6 decese / 1.000 născuţi-vii la nivelul UE.

Datele oficiale mai arată că, în luna iunie, s-au înregistrat 12.304 căsătorii şi 2.568 divorţuri.

În 2016, populaţia României a scăzut cu 66.718 de locuitori din cauza declinului demografic. În total, în România s-au născut anul trecut 189.783 copii, cu 11.240 mai puţini faţă de anul anterior, în timp ce numărul deceselor a scăzut cu 5.196 (2%), la 256.501.

INS a revizuit semnificativ datele demografice pentru 2015 comparativ cu datele preliminare publicate anterior.

Astfel, datele revizuite arată că, în 2015, sporul natural negativ a fost de 60.674 persoane (comparativ cu 73.625 persoane în tabelele publicate anterior), astfel că, în 2016, sporul natural negativ a crescut cu 10%.

În 2015 s-au născut 201.023 de copii în România, iar numărul de decese a fost de 261.697, arată datele revizuite ale INS.

Experţii se aşteaptă la o adâncire a declinului demografic al României în deceniile următoare. Astfel, populaţia României va ajunge la 14,5 milioane locuitori în anul 2050, potrivit unui raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), publicat în iulie 2015.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

În 2041, un angajat va susţine 2,5 pensionari. Salariaţi vor fi sub 3 milioane, iar pensionarii aproape 7 milioane

Un studiu al Asociaţiei Pensiilor Administrate Privat din România (APAPR) arată că în următorii 15 ani România se va confrunta cu o problemă demografică uriaşă, numărul angajaţilor fiind în permanentă scădere, iar cel al pensionarilor în creştere. APAPR atrage astfel atenţia că investiţiile în fondurile de pensii ar putea fi o soluţie la această problemă viitoare. În plus, fondurile de pensii au un rol activ în creşterea investiţiilor pe Bursa de Valori, cu deţineri 25% din noile listări şi 10% din titlurile de stat.

În România există la ora actuală circa 4,3 milioane de salariaţi şi circa 5,2 milioane de pensionari, ceea ce face ca raportul angajaţi pensionari să fie de un salariat la 1,3 pensionari, conform studiului APAPR. Raportul se va menţine în uşoară creştere până în 2031, după care va creşte abrupt, ajungând în 2041 la un raport de un angajat la 2,5 pensionari. Astfel de previziuni au determinat de altfel reforma pensiilor şi apariţia celor trei piloni, de stat, de stat administrat privat şi privat propriu zis.

Potrivit datelor prezentate de șeful Allianz-Țiriac Pensii, Iulius Postolache, Pilonul II numără 6,88 milioane de contributori în 7 fonduri cu active nete de 33,95 miliarde de lei (7,46 miliarde de euro). În schimb, Pilonul III, unde salariații contribuie voluntar din mai 2007, are active de 1,6 miliarde de lei (353 milioane de euro) în 10 fonduri de profil. Numărul participanților a atins 422.000 la 31 martie.

„Creșterea raportului salariați-pensionari va fi o povară pentru toată lumea, salariați, angajatori și bugetul de stat”, a spus Postolache.

Corina Cucoli, director general Certinvest Pensii a declarat la rândul său că la Pilonul III, contribuţia medie este în jur de 133 de lei pe lună, chiar dacă deductibilitatea fiscală de 400 de euro pe an ar permite plata unei contribuţii lunare de 150 de lei pe lună.

În privinţa plasamentelor, fondurile de pensii au investite pe Bursa de Valori peste 1,3 miliarde de euro, fiind cei mai mari investitori instituţionali locali. În acest context, ele asigură 10% din lichiditatea BVB şi au jucat un rol important în privatizările prin listare pe bursă, cu achiziţii de 20% din acestea. De asemenea, fondurile de pensii deţin 25% din recentele IPO şi SPO (ultimele mari listări pe BVB). În plus, fondurile de pensii deţin peste 10% din titlurile de stat ale României, fiind după bănci, cei mai mari deţinători de datorie publică.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de