Articole

Senat: Patronii și asociații vor putea scoate dividende din firme trimestrial, 100% din profit

Patronii și asociații vor putea scoate trimestrial dividende din firme, la valoarea lor întreagă pe perioada respectivă, potrivit unei inițiative legislative care a fost aprobată de Senat, cu amendamente, și trimisă la Camera Deputaților.

Propunerea legislativă a unui grup de 34 de parlamentari de la Putere a fost prezentată pe larg de StartupCafe când a fost depusă la Senat. Aceasta prevedea posibilitatea retragerii de dividende din firme, trimestrial, nu o dată pe an, cum se face în prezent. Propunerea legislativă ar fi permis scoaterea de dividende din jumătate din profitul realizat, pe trimestru.

În Comisia Economică a Senatului a fost introdus însă un amendament prin care s-a extins posibilitatea distribuirii trimestriale de dividende pe valoarea întreagă a profitului realizat de firmă pe perioada respectivă din an.

Prin acest amendament, propus de senatorul PNL Florin Cîțu, Legea 82/1991 a contabilitatii ar urma sa se modifice la art. 19, alineatul 3:

„Repartizarea profitului se înregisrează în contabilitate pe destinații, trimestrial și după aprobarea situatiilor financiare anuale astfel:
(…) În cursul exercițiului financiar opțional până la 100% din profitul contabil net realizat trimestrial, din care se scad orice pierderi raportate și sume depuse în rezerve în conformitate cu cerințele legale sau statutare, respectiv pe baza balanței de verificare. Această repartizare a profitului se efectuează pe baza aprobării Adunării generale a Acționarilor sau Asociaților, după caz (…)”.

Inițiativa legislativă, cu tot cu amendamente, a fost adoptată de Senat cu 101 voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere.
Pentru a deveni lege, are nevoie să treacă și de Camera Deputaților , promulgată de șeful statului și publicată în Monitorul Oficial.

Reamintim că în luna martie 2017, 34 de senatori si deputati PSD au inregistrat la Senat propunerea legislativa pentru modificarea si completarea Legii nr.82/1991 a contabilitatii si modificarea si completarea Legii nr.31/1990 a societatilor comerciale, modificarea si completarea Legii nr.1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei.

Pe scurt, initiativa legislativa vrea sa ofere patronilor si asociatilor posibilitatea sa isi scoata din firme dividende, trimestrial, in cursul anului in care se realizeaza, in plus fata de prevederile legale actuale in care se pot distribui dividende in anul urmator realizarii profitului, la profiturile intregi. Practic, in prezent, un om de afaceri isi poate lua dividendele o data pe an, iar propunerea legislativa ar da posibilitatea firmelor sa faca si distribuiri in timpul anului.

Ce ar castiga oamenii de afaceri din aceasta propunere de lege

Beneficiul pe care l-ar aduce o astfel de propunere legislativa oamenilor de afaceri consta in faptul ca vor putea sa retraga mai des dividende din firma.

In prezent, dividendele se pot distribui in anul urmator realizarii profitului, dupa incheierea situatiilor financiare, in ianuarie. Dividendele pot fi incasate efectiv dupa depunerea bilantului.

Din aceasta cauza, unii dintre oamenii de afaceri se angajeaza in propriile firme, pentru a obtine venituri salariale, pentru a avea si o sursa de venit o data pe luna.

Daca propunerea legislativa va ajunge lege, acesti oameni de afaceri ar putea sa-si diminueze salariul lunar, pentru ca vor putea scoate bani din firma, sub forma dividendelor, mai des decat pana acum.

Avantajul veniturilor din dividende este impozitare mai redusa decat la salarii.

In anul 2017, impozitul pe dividende este de 5%, in timp ce la salariu este de 16%.

De asemenea, la dividende se plateste contributie la sanatate (CASS) de 5,5% in anumite conditii:

  • o persoana fizica datoreaza CASS daca obtine venituri exclusiv din dividende sau daca obtine, in paralel, si venituri din drepturi de proprietate intelectuala. Pentru veniturile din dividende, CASS se calculeaza la venitul brut in bani sau in natura realizat in cursul anului fiscal precedent, raportat la cele 12 luni ale anului, fara plafonarea la cinci salarii medii brute lunar. Practic, plafonul a fost in vigoare doar in luna ianuarie 2017. Prin urmare, CASS se va datora in acest an raportat la veniturile obtinute din dividende in 2016.
  • daca aceeasi persoana are concomitent venituri din drepturi de proprietate intelectuala va achita CASS si pentru acestea, dar plafonat pana la suma echivalenta cu cinci salarii medii brute lunare (in 2017, este de 15.700 lei)
  • o persoana care are, pe langa venituri din dividende, si alte tipuri de venituri supuse CASS (salarii si asimilate salariilor, activitati independente, pensii, chirii, arenda, asocierea cu o persoana juridica, activitati agricole, silvicultura si piscicultura) nu va datora, de la 1 februarie 2017, CASS situatie similar celei din 2016.

La salarii, se platesc contributii la asigurarile sociale de stat, 26,3%, pentru conditii normale de munca, din care 10,5% pentru contributia individuala si 15,8% pentru contributia datorata de angajator.

Acestora li se adauga CASS 5,5% pentru contributia individuala si inca 5,2% pentru contributia datorata de angajator.

Sursa startupcafe.ro
/0 Comentarii/de

Topul judeţelor în care există cei mai mulţi angajaţi în IT: Numărul de programatori s-a dublat din 2008 încoace, dar trei sferturi dintre aceştia lucrează în cinci judeţe

Bucureşti, Cluj, Timiş, Braşov şi Iaşi concentrează aproape 47.000 de angajaţi în sectorul serviciilor informatice, adică 75% din efectivul total de salariaţi din IT (de 61.600 de persoane în 2015), arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Numărul total de salariaţi din domeniul „activităţi de servicii în tehnologia in­­formaţiei; activităţi de servicii informatice“ a a­juns la 61.627 de per­soa­ne în 2015 (cel mai re­­cent an pentru care există infor­maţii centra­lizate la nivel de judeţe), fiind dublu faţă de anul 2008.

Cei mai mulţi angajajaţi din sectorul IT lucrează în Bucureşti, unde numărul acestora a ajuns la circa 27.000 în 2015, re­pre­­zentând 44% din totalul an­gajaţilor din IT din România. Statis­ticile ara­tă că numărul programatorilor din Ca­pitală a crescut cu aproape 11.000 de persoane în perioada 2008- 2015, mar­când astfel cea mai mare creştere a efec­ti­vului de angajaţi din IT la nivel de oraş/ judeţ.

Pe locul doi în top se află Clujul, unde lucrează peste 8.200 de angajaţi în domeniul IT, număr de şase ori mai mare faţă de anul 2008. Efectivul de personal în IT din Cluj a crescut sem­ni­ficativ în ultimii ani ca urmare a busine­ssurilor dezvoltate acolo de companii precum Endava, Softvision, NTT Data sau Fortech care şi-au extins echipele, ajungând la sute sau chiar peste 1.000 de angajaţi la Cluj.

Timişul se află pe locul 3 în topul jude­ţelor cu cei mai mulţi angajaţi în IT, având aproape 5.200 de programatori în 2015, cu aproape 1.600 mai mulţi faţă de anul 2008.

Sursa zf.ro

/0 Comentarii/de

Angajatul care iti saboteaza afacerea, pe tacute. Cum il depistezi

Angajatul cu comportament pasiv-agresiv, destul de des intalnit in firme, creeaza un mediu toxic la lucru si poate afecta productivitatea si performanta intregii echipe. Si asta mai ales intr-un startup, cu echipa echipa mica, unde fiecare gol in productie se resimte puternic, iar rezervele de bani lipsesc. Cum arata si ce se poate face cu angajatii pasiv-agresivi?

Sa zicem ca la un SRL de import-export din Bucuresti patronul are 9 salariati si, la un moment dat il promoveaza pe unul dintre ei, Alexandra, manager. Lui George, care era si el de multisor in firma, nu-i convine deloc, dar se comporta ca si cum totul ar fi OK.  Pana intr-o zi, cand la o sedinta cu patronul firmei, Alexandra isi prezinta planul pentru cresterea vanzarilor, iar George ii spune ca toata strategia ei este gresita. „Daca erai putin mai desteapta, faceai asa…”. George este cazul tipic de angajat pasiv-agresiv. „Daca ai un astfel de salariat, tot biroul va suferi de scaderea moralului si a productivitatii” – scrie Will Yakowicz, in publicatia americana pentru mici afaceri Inc.com .

Cum arata angajatul pasiv-agresiv:

  • Angajatul pasiv-agresiv evita conflictul deschis. Acest om se teme de conflictul frontal, motiv pentru care, ca patron, nu-l prea poti confrunta cu ceilalti angajati. Daca il iei la intrebari, de ce se comporta asa, lucrurile se vor inrautati, scrie Inc.com. Pentru angajatul pasiv-agresiv este prea stresant sa-si exprime o opinie in contradictoriu cu sefii sau cu alti colegi, asa ca se straduieste sa lase impresia ca este de acord cu altii, desi nu ii convine deloc – scrie si Amy Morin pe Forbes.com
  • II manipuleaza pe ceilalti sa ii faca munca. Angajații pasiv-agresivi folosesc tot felul de tactici de manipulare subtile pentru a se sustrage muncii care le revine. Cand ii pui sa faca ceva, unii se plang ca sunt bolnavi, altii spun ca nu se prea pricep la treaba aia specifica, altii isi plang pur si simplu de mila si se vaita pentru a scapa de responsabilitati.
  • Sunt ineficienti cu obiectivele. Angajații pasiv-agresivi nu își indeplinesc partea din volumul de muncă. Mai degrabă decât să muncească din greu pentru a finaliza un proiect, ei amana intentionat, în speranța că pot evita noi sarcini.
  • Isi expun neputinta studiata.  Angajații pasiv-agresivi sunt convinși că sunt victime ale unor circumstante groaznice și cred că nu au puterea de a crea schimbări pozitive. Ei sunt convinsi ca nu vor promova niciodata si dau vina pe altii, care „ii trag in jos”. Acesti angajati refuza continuu sa ia masuri pentru a-si imbunatati situatia.
  • Cauta sa se razbune. Mulți angajati pasiv-agresivi coc in liniste scenarii pentru razbunare. Acestia folosesc metode indirecte de represalii:  raspandesc zvonuri urate despre un coleg sau se dau bolnavi ca sa chiuleasca de la job. Toate aceste metode indirecte de razbunare ii împiedică, de fapt, să își articuleze furia.
  • Vorbesc pe la colturi. In loc sa formuleze o plangere oficiala, scrisa catre manageri, atunci cand se confrunta cu o situatie conflictuala, pasiv-agresivii recurg la barfe despre colegi.
  • Spun „Da”, dar fac pe dos. Chiar și atunci când nu au nici cea mai mica intentie de a indeplini o sarcina, angajații pasiv-agresivi vor spune întotdeauna „da”. La suprafață, ei vor să se dea oameni de echipă, așa că pozeaza ca voluntari. Dar pana la urma anuleaza totul in ultimul moment venind cu tot soiul de scuze fanteziste. Angajatul pasiv-agresiv trece pe langa un coleg, pe hol, fără să-l salute , dar apoi, in sedinta il critica in fata patronului, scrie Amy Gallo in Harvard Business Reviw. Apoi, cand colegul nedumerit il intreaba care e problema, pasiv-agresivul ii raspunde nu-i nimic: „Totul e in capul tau”.
  • Saboteaza pe ascuns. Angajatul pasiv-agresiv ascunde informatii importante pe care ar fi trebuit sa le comunice sefilor sau echipei, cu scopul de a sabota. Angajatul pasiv-agresiv se baga peste sefi si le chestioneaza autoritatea, pentru a-i face sa para incompetenti. Acestia fac mai putin atunci cand li se cere mai mult si se plang de procedurile si de politica din firma – scrie Signe Whitson in Psychology Today.

Cum procedezi cu angajatul pasiv-agresiv

„Angajatii pasiv-agresivi îți spun <<da>> în fața și te  înjunghie pe la spate. Uneori nu puteti face altceva decat sa le cereti sa plece din firma”, spune Sylvia Lafair, presedinta unei firme de consultanta din America, in publicatia Fortune.

Uneori, insa, e greu sa desfaci contractul de munca al unui angajat.

Pentru curajosii care vor sa incerce sa reabiliteze un pasiv-agresiv, este importat sa-i inteleaga comportamentul.

„Pasiv-aagresivii incearca doua lucruri: sa preia controlul asupra unei sittuatii pe care nu o controleaza si sa evite coflictul frontal” – spune Terry R. Bacon, un expert citat de Fortune.

Se desprind cateva soultii pentru patronii care au de a face cu angajati pasiv-agresivi:

  • Primul pas este să încerci să scoti conflictul la suprafata, cu blândețe. Bacon da exemplul unui angajat care este criticat intr-o sedinta de catre un pasiv-agresiv. Atuci, colegul „atacat” poate sa-i ceara angajatului pasiv -agresiv argumente, politicos: „Știu că ai  spus că spriini ideea mea, dar mi s-a parut că nu prea esti confortabil intr-o oarecare măsură. Chiar aș vrea să înțeleg ce ce crezi cu adevărat”. Extinzad, un patron de SRL ar putea sa ceara si el argumente concrete pro si contra si sa incurajeze discutia pe rezultate.
  • O alta solutie este sa ii oferi angajatului-problema intreaga sustinere,  în toate privințele, dar apoi sa urmaresti dacă atitudinea lui se schimba. Dacă individul nu se indreapta în 6 – 8 săptămâni, este probabil o cauză pierdută, considera George Bradt, un consultant american citat de Fortune.
  • Poti improviza un „supraveghetor”, cand un angajat nu pune osul la treaba. De exemplu, dacă un salariat pasiv-agresiv promite ca iti prezinta un raport la o anumită dată, confirma acest angajament, cu angajatul respectiv, de fața cu o a treia peroana, care are nevoie de raportul respectiv. „Cand faci intelegerea publica in felul acesta, este mai greu pentru angajatul pasiv-agresiv sa se fofileze” – spune Terry R. Bacon.
  • Dacă aceste prime eforturi nu reușesc să stopeze comportamentul pasiv-agresiv, patronul poate impune consecinte pentru neindeplinirea  obiectivelor. Poti sa-i iei din responsabilitati angajatului pasiv-agresiv, de fata cu ceilalti si sa i le incredintezi alti angajat, aratandu-i ca nu face fata. Daca nu da rezultate nici asta, inseamna ca ai facut tot ce puteai si mai bine il transferi la alt departament ori il concediezi.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de