Articole

De ce vom rămâne săraci: fuga românilor din ţară şi declinul demografic vor afecta economia

Datele publciate de INS indică continuarea tendinţei de scădere a populaţiei, cu 122 mii, la 19.6 milioane în 2016, pe fondul sporului natural negativ şi migraţiei. Economiştii Băncii Transilvania spun că declinul populaţiei are impact nefavorabil pentru dinamica PIB-ului, afectând astfel întreaga economie. 

Aproape 210.000 de ro­­mâni au plecat în stră­i­­nă­tate anul tre­cut, nu­mărul aces­tora fiind în uşoară creştere (cu circa 15.000 de persoane) prin com­paraţie cu anul 2015, arată datele Insti­tu­tului Naţional de Statistică. Numărul e­mi­­­granţilor de anul trecut este la cel mai ridicat nivel din 2009 încoace. Ast­fel, numărul de emigranţi români nu sca­de, în ciuda faptului că salariile an­ga­ja­­ţilor români au crescut semni­fi­cativ în ul­ti­­mii ani, iar creşterea economică de a­nul trecut a plasat România pe primul loc în UE.

Anul trecut, o treime dintre cei 210.000 de români care au plecat în străinătate au fost tineri cu vârsta cuprinsă între 20 şi 30 de ani, arată datele Statisticii. Migraţia în rândul tinerilor cu vârstă de muncă a continuat astfel să se accentueze, în ciuda faptului că salariile au crescut.

În 2016, salariul mediu pe economie a ajuns la 2.088 de lei net pe lună, în creştere cu 12% faţă de anul anterior şi dublu faţă de acum un deceniu. În 2007, în primul an de la integrarea României în Uniunea Europeană, când salariul mediu pe economie era în jur de 1.000 de lei net pe lună, aproape 550.000 de români au emigrat, acesta fiind anul cu cel mai mare număr de emigranţi români. Ulterior, numărul acestora a mai scăzut la valori cuprinse între 160.000 şi 200.000 de persoane pe an, însă tendinţa din ultimul an arată, din nou, o uşoară creştere.

 Sursa zf.ro
/0 Comentarii/de

Studiu: 45% din firmele din România, cu 700.000 de angajaţi, au capitaluri negative şi n-ar trebui să supravieţuiască

Circa 45% din firmele din România, cu peste 700.000 de angajaţi, au capitaluri negative şi în mod normal nu ar trebui să supravieţuiască, însă ele reuşesc să rămână active deoarece se finanţează în principal prin întârzierea plăţilor către furnizori sau stat, potrivit unui studiu de impact transmis marţi de Iancu Guda, preşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) şi lector al Institutului Bancar Român (IBR).

O firmă are capital negativ atunci când nivelul datoriilor sau obligaţiilor de plată depăşeşte nivelul activelor sau resurselor de care dispune societatea.

„Este ca şi cum o gospodărie are cheltuieli lunare de 1.000 de lei, dar venituri lunare totale de 800 de lei. Cum supravieţuieşte? Simplu – nu plăteşte la termen datoriile respective. În mod similar supravieţuiesc aproape jumătate din companiile active în România”, a explicat Guda, citat de News.ro.

Ultima variantă a programului de guvernare a alianţei PSD-ALDE, votată odată cu guvernul Tudose, propune înăsprirea legislaţiei privind firmele, astfel că, până la 31 decembrie 2019, firmele cu capital negativ vor fi obligate să-şi reîntregească capitalul, iar o persoană nu va mai putea înfiinţa o societate un anumit număr de ani după două insolvenţe.

Programul de guvernare prevede şi alte măsuri noi faţă de programul iniţial de guvernare, din ianuarie.

„Intenţionăm constituirea unei direcţii în cadrul ANAF (şi cooperare cu Registrul Comerţului) pe tematica firmelor cu pierderi continue (peste 3 ani la rând), companiilor care au cifra de afaceri nulă şi a creditelor acordate de acţionarii privaţi propriilor firme cu pierderi precum şi consolidarea Direcţiei de Preţuri de Transfer din aceeaşi instituţie”, arată documentul.

Însă analistul financiar consideră că tratamentul aplicat acestor companii trebuie cântarit cu mare atenţie, pentru a nu genera efecte economice sau fiscale negative.

„Vorbim despre capitaluri proprii negative în valoare cumulată de aproximativ 153 miliarde lei (nu sunt uşor de găsit până la 31 decembrie 2019) şi aproape 711.000 de salariaţi care lucrează la aceste companii şi plătesc contribuţii, respectiv 18% din totalul angajaţilor din mediul de afaceri”, a precizat Guda.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de