Articole

Daea, după ce a cumpărat opinci din Buzău: ”Să mâncăm româneşte”

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a participat miercuri la deschiderea târgului ‘Toamna Buzoiană’, în cadrul căruia expun peste 100 de producători agricoli şi meşteşugari, ocazie cu care acesta a cumpărat peste 20 de produse tradiţionale şi i-a îndemnat pe cei prezenţi să mânânce româneşte.

Ministrul Daea a spus că este „un bun cumpărător, căci dacă guşti, trebuie să cumperi, că aşa este obiceiul la noi”, el achiziţionând câteva zeci de produse tradiţionale româneşti, printre care cârnaţi de Pleşcoi, brânză de oi, porumb fiert, dulceaţă de dovleac, dulceaţă de ceapă, vişinată, un ţoi cu ţuică, ulei de lavandă, miere de albine, dar şi o pereche de opinci.

„Am luat opincile să-mi încalţ nevasta, să ştie pe unde a trecut”, a glumit Petre Daea, la momentul achiziţionării opincilor de la un producător din comuna Brădeanu.

Totodată, el s-a confesat că iubeşte mult opincile pentru că îşi aduce aminte că aceasta a fost prima încălţăminte pe care a luat-o în picior.

”La începuturile vieţii mele am mers în opinci, este o încălţăminte comodă, când mă încalţ le ud cu lacrimi, căci mi-aduc aminte ce a însemnat opinca pentru mine şi prima încălţăminte pe care eu am luat-o în picior, de aceea le-am şi cumpărat”,

a declarat ministrul Daea.

El a mai adăugat că „totuşi soţiei îi dau opincile ca să-mi umezesc ochii cu lacrima aducerii aminte, este foarte important lucru acesta”.

Ministrul Agriculturii a dialogat cu câteva zeci de producători agricoli şi crescători de ovine, cabaline, bovine, pe care i-a felicitat, dar pe mulţi dintre ei i-a şi atenţionat că-i va vizita „pe ogor”.

„Sunt preţuri omeneşti, sunt preţuri de respect, la fel şi produsele sunt bune şi diversificate, iar producătorii dacă le vând la aceste preţuri, înseamnă că sunt mulţumiţi”, a mai declarat ministrul Agriculturii despre oferta de la cea de-a 12-a ediţie a Târgului ‘Toamna Buzoiană’.

 

Sursa Capital

/0 Comentarii/de

Astăzi începe ,,Toamna Buzoiană“, cinci zile de sărbătoare a celor care trudesc la munca pământului

Începând din această după-amiază şi până duminică, 8 octombrie, Primăria Buzău şi Consiliul Judeţean, în parteneriat cu Direcţia Agricolă, organizează o nouă ediţie a ,,Toamnei Buzoiene”, tradiţionala sărbătoare a recoltei. Anul acesta, evenimentul se va desfăşura la Drăgaică şi va reuni numeroşi producători şi meşteri populari veniţi din tot judeţul. Aşadar, buzoienii sunt aşteptaţi cu bunătăţi tradiţionale, meşteri populari, o expoziţie agricolă şi artişti îndrăgiţi, la festivalul ,,Toamnei Buzoiene”, îndemnuri pe care le adresează şi conducătorii celor două instituţii care şi-au dat mâna pentru organizarea evenimentului.

Încă din cele mai vechi epoci, comunităţile locale şi-au organizat activităţile în concordanţă cu succesiunea ciclică a anotimpurilor. După lucrările agricole din timpul primăverii şi ale verii, toamna se culegeau roadele şi se strângea recolta, eveniment consacrat prin celebrări ale comunităţii, cu caracter laic sau religios. Roadele pământului erau celebrate încă din Antichitate, atunci când sărbătorile grecilor erau centrate în jurul zeiţei Demetra, cea care ocrotea agricultura şi care le dăruia muritorilor recolte îmbelşugate. Romanii aveau şi ei obiceiuri legate de sporul grânelor şi de sănătatea vitelor, acestea fiind asociate cu zeiţa Ceres. Sărbătorile dedicate purtau denumirea de Cerelia şi Vinalia. Iniţial, cultul recoltelor – sărbătoare care debutează la finalul lunii septembrie şi se desfăşoară până la jumătatea lunii octombrie – părea să predomine în civilizaţiile greacă şi romană, însă unele studii au demonstrat că tradiţia ar proveni din regiunile trace. Această realitate pare a fi confirmată prin faptul că toamna este marcată cu precădere de culesul viilor, una dintre cele mai străvechi preocupări ale comunităţii locale din partea aceasta a Europei.

Majoritatea popoarelor celebrează ziua recoltei: americanii şi canadienii sărbătoresc anual Ziua Recunoştinţei (Thanksgiving Day), germanii au Erntedank,  englezii Harvest Home, polonezii Subotka, ruşii au Dozynki, japonezii serbează recolta de orez prin Koshogatsu, chinezii celebrează Festivalul de la mijlocul toamnei şi Festivalul chinezesc al lunii, indienii au Lohri, Onam sau Pongal, evreii Sukkot, africanii au festivalurile Yam şi Homowo etc.

În perioada comunistă, în România s-a sărbătorit Ziua Recoltei în prima duminică din luna octombrie, eveniment pu­ternic politizat şi cosmetizat din cauza penuriei de produse agro-alimentare. După 1989, Ziua Recoltei a fost în continuare sărbătorită în unele zone ale ţării, precum Aiud, Braşov, Gherla, Reşiţa, Craiova, Te­cuci, Reghin sau Petroşani. Nu s-a mai păstrat o dată fixă, aceasta fiind diferită de la zonă la zonă.

Din cauza fenomenului încălzirii globale şi a matu­rizării timpurii a recoltei de toamnă, în România ultimului deceniu sărbătoarea tinde tot mai mult să fie devansată, dinspre mijlocul şi finele lunii octombrie, către a două jumătate a lunii septembrie. O evoluţie recentă importantă în marcarea rolului esenţial al sectorului agriculturii tradiţionale a avut-o intrarea în vigoare, la 11 iulie 2017, a Legii 168/2017 privind instituirea zilei de 10 octombrie ca ,,Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti”.

 

Sursa Opinia

/0 Comentarii/de