Articole

Industria, cel mai mare angajator în 2016

Comparativ cu anul 2015, numărul total de întreprinderi a crescut cu 2,5%. La sfârşitul anului 2016, sectorul industrie însuma 53741 întreprinderi, respectiv 10,7% din totalul întreprinderilor active din domeniul economic (industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă), anunţă cel mai recent comunicat de presă publicat de Institutul Naţional de Statistică (INS). Cea mai mare pondere a fost deţinută de întreprinderile active din cadrul sectorului “Servicii de piaţă”, respectiv 45,4%.

În anul 2016, numărul mediu de salariaţi a crescut cu 1,7% faţă de anul 2015. Întreprinderile din industrie şi servicii de piaţă au deţinut cea mai mare pondere în ceea ce priveşte numărul mediu de salariaţi (34,8%). Mărimea medie a unei întreprinderi din industrie a fost de circa 25,9 salariaţi, în timp ce în comerţ a fost de circa 5,0 salariaţi.

În ceea ce priveşte cifra de afaceri, ponderea cea mai mare a fost deţinută de întreprinderile cu activitate principală de comerţ (40,5%), întreprinderile din construcţii deţinând doar 5,8%. Structura investiţiilor brute în cadrul sectoarelor se prezintă astfel: industrie 38,1%, construcţii 15,4%, comerţ 12,5%, iar servicii de piaţă 34,0%.

Valoarea adăugată brută la costul factorilor a fost obţinută în 2016, în proporţie de 36,9% în industrie, 6,7% în construcţii, 22,9% în comerţ şi 33,5% în servicii de piaţă. Rezultatul brut al exerciţiului a înregistrat valori pozitive (profit) în toate cele patru sectoare.

Număr de întreprinderi (active): reprezintă numărul total al entităţilor care, din punct de vedere economic, sunt active în perioada de referinţă,  respectiv realizează  bunuri sau servicii, înregistrează cheltuieli şi întocmesc bilanţ contabil.

Cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor facturate rezultate din vânzări de bunuri, vânzări de mărfuri, executarea de lucrări şi prestarea de servicii, mai puţin rabaturile, remizele şi alte reduceri acordate clienţilor.

Valoarea adăugată brută la costul factorilor: reprezintă suma salariilor şi altor elemente legate de costul factorilor de muncă, a profitului, a subvenţiilor de exploatare, a amortizării capitalului fix, din care se scad impozitele legate de producţie.

 

Sursa Curierul Național

/0 Comentarii/de

Numărul de locuri de muncă neocupate ajunge la cel mai mare nivel de după 2008

Numărul de locuri de muncă vacante din economie, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a crescut în al doilea trimestru al acestui an cu 12,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, la 64.100, nivelul maxim de după 2008. Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în continuare în administraţia publică (3,98%) şi în sănătate, dar criza de forţă de muncă creşte la stat şi scade în sectorul privat, în condiţiile în care numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut creşteri în administraţia publică şi sănătate, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Rata medie a locurilor de muncă vacante, care reprezintă proporţia posturilor neocupate în totalul locurilor de muncă disponibile, a fost în doilea trimestru din 2017 de 1,33%, în creştere cu 0,02 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent şi cu 0,1 puncte faţă de al doilea trimestru al anului trecut.

În al doilea trimestru din 2016, numărul locurilor de muncă vacante a fost de 57.100, iar rata locurilor vacante – de 1,23%.

Comparativ cu primul trimestru al acestui an, numărul locurilor de muncă neocupate a crescut în al doilea trimestru cu 3,1%, ceea ce înseamnă 1.900 de joburi disponibile mai mult.

Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (3,98%), în sănătate şi asistenţă socială (3,11%) şi în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (2,55%).

La nivelul economiei reale, cea mai mare criză de forţă de muncă se înregistrează în industria de prelucrare, unde în primul trimestru erau 15.576 de locuri de muncă vacante, adică aproape un sfert din numărul total la nivel naţional, iar rata posturilior neocupate era de 1,31%.

Cea mai mare rată a joburilor neocupate este în sectorul tranzacţiilor imobiliare, cu 1,76% în al doilea trimestru, în creştere faţă de trimestrul anterior, când procentul era de 1,71%.

La polul opus, cele mai mici probleme în găsirea de forţă de muncă se înregistrează în industria extractivă, cu o rată a posturilor vacante de 0,18%.

În sectorul bugetar s-au înregistrat 36% din totalul locurilor de muncă vacante în al doilea trimestru din 2017, acelaşi nivel ca în trimestrul precedent, din care 10.600 în administraţia publică, 10.200 în sănătate şi asistenţă socială şi 2.200 în învăţământ, mai arată datele INS.

Datele arată că numărul de locuri de muncă vacante a crescut la stat în al doilea trimestru, cu excepţia învăţământului, dar scade în sectorul privat.

Faţă de perioada similară a anului anterior, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cea mai importantă creştere, în al doilea trimestru, în sănătate şi asistenţă socială (+0,68 puncte procentuale).

Diminuări ale ratei locurilor de muncă vacante s-au constatat pe segmentul de muncitori necalificaţi (-0,03 puncte procentuale), respectiv la poziţiile de asamblori de maşini şi echipamente (-0,01 puncte procentuale).

Numărul de locuri de muncă vacante a scăzut după 2008, când s-a înregistrat o rată maximă, de 1,94%, şi un număr maxim,de peste 100.000, până în 2010, când s-a atins un nivel minim, de 0,59%. Ulterior, rata locurilor de muncă neocupate a crescut constant până în prezent.

Sursa economica.net
/0 Comentarii/de

Topul judeţelor în care există cei mai mulţi angajaţi în IT: Numărul de programatori s-a dublat din 2008 încoace, dar trei sferturi dintre aceştia lucrează în cinci judeţe

Bucureşti, Cluj, Timiş, Braşov şi Iaşi concentrează aproape 47.000 de angajaţi în sectorul serviciilor informatice, adică 75% din efectivul total de salariaţi din IT (de 61.600 de persoane în 2015), arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Numărul total de salariaţi din domeniul „activităţi de servicii în tehnologia in­­formaţiei; activităţi de servicii informatice“ a a­juns la 61.627 de per­soa­ne în 2015 (cel mai re­­cent an pentru care există infor­maţii centra­lizate la nivel de judeţe), fiind dublu faţă de anul 2008.

Cei mai mulţi angajajaţi din sectorul IT lucrează în Bucureşti, unde numărul acestora a ajuns la circa 27.000 în 2015, re­pre­­zentând 44% din totalul an­gajaţilor din IT din România. Statis­ticile ara­tă că numărul programatorilor din Ca­pitală a crescut cu aproape 11.000 de persoane în perioada 2008- 2015, mar­când astfel cea mai mare creştere a efec­ti­vului de angajaţi din IT la nivel de oraş/ judeţ.

Pe locul doi în top se află Clujul, unde lucrează peste 8.200 de angajaţi în domeniul IT, număr de şase ori mai mare faţă de anul 2008. Efectivul de personal în IT din Cluj a crescut sem­ni­ficativ în ultimii ani ca urmare a busine­ssurilor dezvoltate acolo de companii precum Endava, Softvision, NTT Data sau Fortech care şi-au extins echipele, ajungând la sute sau chiar peste 1.000 de angajaţi la Cluj.

Timişul se află pe locul 3 în topul jude­ţelor cu cei mai mulţi angajaţi în IT, având aproape 5.200 de programatori în 2015, cu aproape 1.600 mai mulţi faţă de anul 2008.

Sursa zf.ro

/0 Comentarii/de

Companiile care creează locuri de muncă pot solicita finanţare de la stat începând de luni, 12 iunie

Companiile care creează locuri de muncă pot solicita bani de la buget pentru investiţii, începând de luni, 12 iunie şi până pe 23 iunie, conform informaţiilor postate pe site-ul Ministerului Finanţelor. Bugetul alocat sesiunii este de 106,29 milioane de lei.

Condiţia pentru a obţine finanţare este ca firma să creeze minimum 10 noi locuri de muncă pentru aceeaşi locaţie a realizării investiţiei, dintre care minimum trei locuri de muncă pentru lucrători defavorizaţi, pe care trebuie să le păstreze timp de cinci ani, în cazul companiilor mari şi trei ani dacă este vorba despre IMM-uri.

Mutarea locaţiei într-o regiune în care intensitatea maximă a ajutorului de stat este mai mică decât cea aferentă regiunii în care întreprinderea a beneficiat de ajutor de stat atrage revocarea acordului pentru finanţare şi recuperarea ajutorului de stat acordat.

Obiectivul schemei de ajutor de stat îl reprezintă dezvoltarea regională prin sprijinirea învestiţiilor şi crearea de noi locuri de muncă, prin acordarea de sume sub formă de granturi, de la bugetul de stat, precum cheltuieli eligibile de natura costurilor salariale.

Cererile de acord pentru finanţare, însoţite de documuntele justificative necesare în prima etapă de evaluare, se transmit prin poştă sau servicii de curierat, cu solicitarea confirmării de primire, sau se depun la Registratura generală a Ministerului Finanţelor Publice, str. Apolodor, nr.17, sector 5, Bucureşti, menţionându-se pe plic: ”Unitatea de implementare a schemei de ajutor de stat instituite prin H.G. nr. 332/2014”.

Ministerul Finanţelor Publice finalizează prima etapă de evaluare a cererilor de acord pentru finanţare în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data închiderii sesiunii de depunere şi publică pe site rezultatul procesului de selecţie.

Pentru firmele selectate Ministerul Finanţelor Publice finalizează a doua etapă de evaluare în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data la care întreaga documentaţie este complete, conform prevederilor schemei de ajutor de stat.

Cererile de acord pentru finanţare înregistrate în afara perioadei 12-23 iunie 2017 se restituie întreprinderilor, fără a fi considerate ulterior în procesul de analiză.

Sursa zf.ro

/0 Comentarii/de

Romania, locul 4 in Europa dupa numarul de locuri de munca create in 2016 de investitorii straini

România ocupă locul patru în Europa în clasamentul țărilor cu cel mai mare număr de locuri de muncă nou create prin investiții străine directe în 2016, conform ediţiei din 2017 a barometrului EY European attractiveness survey. Anul trecut, România a atras 132 de proiecte de investiții străine directe (în creștere de 32% față de anul precedent) care au generat 17.545 de noi locuri de muncă.

Marea Britanie este în fruntea clasamentului cu peste 43.000 de noi locuri de muncă, urmată de Polonia (cu 22.000) și de Germania, care a avut aproape 20.000 de noi locuri de muncă generate prin proiecte ISD.
În privința numărului de proiecte de investiții atrase în 2016, România se situează la mică distanță înaintea Cehiei și Ungariei în zona Europei Centrale și de Est și pe poziția a doisprezecea în topul general european.

Investiţiile străine directe în Europa

Investiţiile străine directe (ISD) în Europa au atins un nivel record în 2016, cu 5.845 de noi proiecte înregistrate (o creştere de 15% față de anul precedent). Acest fapt a dus la crearea unui număr de de aproape 260.000 locuri noi de muncă (o creştere de 19%).

Marea Britanie (1.100 proiecte), Germania (1.063 proiecte) şi Franţa (aproape 800 proiecte) au fost principalele trei destinaţii europene pentru investiții în 2016, care au atras mai bine de jumătate (51%) din investiţiile străine directe. Spania şi-a consolidat poziţia a patra, în timp ce Polonia a urcat o poziţie în clasamentul ISD, devenind prima ţară din Europa Centrală care a intrat în primele cinci destinaţii de investiţii. România este pe locul 12 (cu132 proiecte, în creștere cu 35% față de 2015).

Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România, spune:

„În 2016, preocupările de natură geopolitică au fost prioritare pentru consiliile de administraţie, dar s-au continuat investițiile în cea mai mare piaţă unică din lume, unde PIB-ul Zonei Euro l-a depășit pe cel al Statelor Unite pentru prima dată după criza financiară din 2008. Creşterea lentă a multor pieţe emergente din 2016 pare să fi contribuit la atractivitatea europeană, iar investitorii globali văd forţa de muncă din Europa ca pe un activ foarte important. Robotica și inteligența artificială au contribuit, de asemenea, la consolidarea principalelor sectoare tradiționale de producție și de servicii de business din Europa.”

Din rândul primelor trei destinaţii pentru investiții, Franţa a cunoscut cea mai mare creştere, cu 30% mai multe proiecte faţă de anul precedent. Ea a fost urmată de Germania (creştere de 12%) şi Marea Britanie (creştere de 7%). Cu cele 1.063 de proiecte înregistrate, Germania şi-a întărit atacul la prima poziţie din clasament, deţinută de multă vreme de Marea Britanie în topul european al destinaţiilor ISD.
Doar Olanda (-5%), Belgia (-5%) şi Elveţia (-2%) au înregistrat creşteri globale negative, fapt ce marchează o încetinire faţă de 2015, când toate au înregistrat creşteri pozitive.

În ciuda unui an 2016 pozitiv pentru ISD în Europa – o regiune cu peste 500 milioane de consumatori şi 30 milioane de companii – provocările geopolitice şi macroeconomice au avut impact, pe termen scurt, asupra sentimentului privind investiţiile. Dintre cei 505 executivi de la nivel global intervievaţi în luna martie a acestui an, doar 28% intenţionează să-şi extindă operaţiunile europene în anul următor, ceea ce înseamnă o scădere de patru puncte procentuale faţă de nivelul de 32% din 2015.

Cu toate acestea, încrederea investitorilor în perspectivele europene pe termen mai lung a crescut semnificativ, dacă se ia în calcul procentul investitorilor care se aşteaptă la revenirea către o creştere economică stabilă, după cel puţin cinci ani de stagnare, procent care a ajuns la 56% faţă de 45% în 2015.

Companiile americane sunt cel mai mare investitor în Europa

Cu un număr de 1.310 proiecte ISD, companiile americane reprezintă cel mai mare bloc de investitori în Europa, cumulând 22% din toate proiectele ISD europene în 2016. Proiectele ISD din Statele Unite au crescut în 2016 cu 10% faţă de anul anterior.

Cele mai multe investiţii străine directe în Europa au provenit, însă, din fluxuri intra-europene de ISD, care au crescut cu 18% în 2016. Germania și-a consolidat poziția de principal investitor transfrontalier, lansând 651 de proiecte în 2016 – cu 25% mai mult față de anul precedent. După Germania, primii cinci investitori intra-europeni, după numărul de proiecte ISD, au fost Franţa, Marea Britanie, Elveţia şi Italia.

Oraşele rămân atractive, în ciuda deteriorării sentimentului privind investiţiile

Zona metropolitană londoneză se situează pe primul loc în clasamentul zonelor urbane după numărul de proiecte ISD din 2016 – atrăgând 40% din proiectele ISD din Marea Britanie. Este urmată de zona metropolitană pariziană.

Se înregistrează o creştere a atractivităţii zonelor germane Dusseldorf şi Oberbayern (Munchen), care au ocupat poziţiile trei şi patru, în timp ce regiunea spaniolă Catalonia (Barcelona) a urcat o poziţie, pe locul cinci, cu o creştere anuală de 5%.

În privința sentimentului legat de investiţii, Londra şi-a păstrat poziţia de cel mai atractiv oraş european. Paris şi Berlin au fost clasificate de investitori pe locurile doi şi trei drept cele mai atractive destinaţii pentru investiţii – deşi atractivitatea lor a scăzut comparativ cu anul anterior în favoarea altor oraşe europene, printre care Frankfurt, Munchen şi Amsterdam.

Analiza pe sectoare

Sectoarele de software şi servicii pentru afaceri au atras împreună un sfert din proiectele ISD în 2016, fapt care subliniază transformarea digitală a Europei. Producţia software a atras cele mai multe investiții străine directe în Europa în 2016, generând 780 de proiecte – o creştere de 12%.
Serviciile pentru afaceri au urmat pe locul al doilea, cu un număr în creștere de proiecte, de 47% în 2016.

Această creştere a fost alimentată de puternica activitate înregistrată în Marea Britanie, Franţa şi Spania. Irlanda şi Olanda s-au remarcat și ele prin creşteri impresionante ale numărului de proiecte ISD în servicii pentru afaceri, de 343%, respectiv 133%.

Sectorul de producţie european a atras peste 1.500 de proiecte ISD în 2016 – o creştere anuală de 6%, față de 29% din proiectele ISD (1.455) şi 53% din noile locuri de muncă în 2015.

Regiunea CEE se poziţionează din ce în ce mai mult ca „atelierul de producţie” al Europei. În 2016, regiunea CEE şi-a asigurat 755 de proiecte, marcând o creştere de 15% şi o cotă globală de 49% din totalul proiectelor ISD europene de producţie – în creştere faţă de 45% în 2015.

Activităţile de vânzări şi marketing au atras 46% din toate proiectele ISD în 2016, în creştere faţă de 41% în 2015. Este de remarcat faptul că firmele care au inițiat proiecte de investiții străine directe în afara Europei au cumulat 45% din proiectele ISD din vânzări şi marketing.

Privind înainte: viitorul Europei se bazează pe talent şi inovare

Întrebaţi despre impactul pe care l-ar putea avea Brexitul asupra operaţiunilor companiilor lor, 80% dintre investitorii stabiliţi în Europa au declarat că nu au planuri de schimbare sau de relocare. Cu toate acestea, au subliniat că au unele îngrijorări legate de posibilele consecinţe fiscale, administrative şi de reglementare.

Fără să nege incertitudinea legată de climatul geopolitic curent, 65% dintre investitorii intervievaţi au încredere în viitorul Uniunii Europene.

Datele arată că libera circulaţie a mărfurilor, a serviciilor, a capitalului şi a forţei de muncă pe cuprinsul celor 28 de state membre continuă să ofere un mediu suficient de atractiv în care afacerile să se dezvolte, se se adapteze şi să investească – generând astfel profit și noi locuri de muncă.

Educaţia şi urgența îmbunătăţirii abilităţilor profesionale din Europa sunt principalele motive pentru care investitorii acționează în regiune (37%, în creştere faţă de 29% în 2015), urmate de necesitatea de a susține sectorul high-tech şi inovaţia (34%).

Sursa dailybusiness.ro

/0 Comentarii/de

Numărul de locuri de muncă neocupate a crescut cu 6,8%, la 62.220, în T1 din 2017. Criza de forţă de muncă scade la stat şi creşte în privat

Numărul de locuri de muncă vacante din economie, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a crescut în primul trimestru al acestui an cu 6,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, la 62.220, însă se menţine sub nivelul maxim de după 2008, atins în al treilea trimestru din 2016, scrie News.ro.

Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în continuare în administraţia publică (3,95%) şi în sănătate, dar criza de forţă de muncă scade la stat şi creşte în sectorul privat, în condiţiile în care industria de prelucrare suferă cel mai mult din cauză că nu găseşte angajaţi, arată datele publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS), scrie News.ro.

Rata medie a locurilor de muncă vacante, care reprezintă proporţia posturilor neocupate în totalul locurilor de muncă disponibile, a fost în primul trimestru din 2017 de 1,31%, în creştere cu 0,02 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent şi cu 0,04 puncte faţă de primul trimestru al anului trecut.

În primul trimestru din 2016, numărul locurilor de muncă vacante a fost de 58.284, iar rata locurilor vacante – de 1,27%.

Comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, numărul locurilor de muncă neocupate a crescut în primul trimestru cu 2,6%, ceea ce înseamnă 1.568 de joburi disponibile mai mult.

Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (3,95%), în sănătate şi asistenţă socială (3,02%) şi în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (2,62%).

La nivelul economiei reale, cea mai mare criză de forţă de muncă se înregistrează în industria de prelucrare, unde în primul trimestru erau 15.822 de locuri de muncă vacante, adică un sfert din numărul total la nivel naţional, iar rata posturilior neocupate era de 1,34%.

Cea mai mare rată a joburilor neocupate este în sectorul bancar şi de asigurări, cu 1,78% în primul trimestru, în creştere puternică faţă de trimestrul anterior, când procentul era de 1,24%.

La polul opus, cele mai mici probleme în găsirea de forţă de muncă se înregistrează în industria extractivă, cu o rată a posturilor vacante de 0,15%.

În sectorul bugetar s-au înregistrat 36% din totalul locurilor de muncă vacante în primul trimestru din 2017, în scădere de la 38% în trimestrul precedent, din care 10.400 în administraţia publică, 9.900 în sănătate şi asistenţă socială şi 2.300 în învăţământ, mai arată datele INS.

Datele arată că numărul de locuri de muncă vacante a scăzut la stat în primul trimestru, cu excepţia domeniului sănătăţii, dar se adânceşte în sectorul privat.

Faţă de perioada similară a anului anterior, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cea mai importantă creştere, în primul trimestru, în agricultură (+0,25 puncte procentuale).

Diminuări mai importante ale ratei locurilor de muncă vacante s-au constatat pe segmentul de muncitori necalificaţi (-0,09 puncte procentuale), respectiv la poziţiile de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori (-0,06 puncte procentuale).

Numărul de locuri de muncă vacante a scăzut după 2008, când s-a înregistrat o rată maximă, de 1,94%, şi un număr maxim,de peste 100.000, până în 2010, când s-a atins un nivel minim, de 0,59%. Ulterior, rata locurilor de muncă neocupate a crescut constant până în prezent.

Sursa economica.net

 

/0 Comentarii/de

Cati oameni muncesc in Romania, cum stam fata de UE si unde sunt cele mai mari probleme

In 2016, rata de ocupare a populatiei Romaniei cu varsta de munca (15-64 ani) a fost de 61,6%, in crestere fata de 2015 cu 0,2%.

Ca si in anii anteriori, rata de ocupare era mai mare la barbati (69,7%, fata de 53,3% la femei), conform informatiilor INS.

Romania ramane, insa, departe de tinta nationala, de 70% rata de ocupare, fixata pentru anul 2020, insa obiectivul in acest caz vizeaza populatia cu varsta cuprinsa intre 20 si 65 de ani, unde rata de ocupare este mai mare, de 66,3%, arata News.ro.

Orasenii sunt mult mai activi economic decat romanii de la sate, avand o rata de ocupare de 62,6%, fata de 60,2% in mediul rural.

Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 22,3%, iar cea a persoanelor varstnice (55-64 ani) de 42,8%.

Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele in varsta de munca s-a inregistrat in randul absolventilor invatamantului superior (86,2%). Erau ocupate 65,2% dintre persoanele cu nivel mediu de educatie si numai 41,0% dintre cele cu nivel scazut de educatie.

Salariatii, in crestere fata de anul precedent (+139 mii persoane), au detinut in continuare cea mai mare pondere (73,4%) in totalul populatiei ocupate. In anul 2016 lucratorii pe cont propriu si lucratorii familiali neremunerati reprezentau 25,6% din populatia ocupata, potrivit Mediafax.

Romania continua sa aiba un exces de populatie ocupata in sectorul agricol.

„Din totalul persoanelor ocupate, 23,1% lucrau in sectorul agricol, 29,9% in industrie sau constructii si 47,0% in servicii”, se precizeaza in comunicatul INS.

Totusi, populatia ocupata in agricultura este in scadere rapida, in conditiile in care procentul depasea 25% in 2015.

Potrivit datelor privind evolutia economiei din 2016, agricultura a avut o contributie de doar 3,9% la formarea produsului intern brut (PIB), cea mai mica pondere din istorie si semnificativ mai putin decat sectorul informatica si comunicatii, care a ajuns sa contribuie cu 5,5%.

Din totalul persoanelor ocupate, 23,1% lucrau in sectorul agricol, 29,9% in industrie sau constructii si 47,0% in servicii.

Din totalul persoanelor ocupate in anul 2016, au lucrat cu program partial 723.000 de persoane (8,6%), marea majoritate – in sectorul agricol (82,8%).

Rata somajului a fost de 5,9%, in scadere fata de anul precedent (6,8% in 2015).

Rata somajului avea nivelul cel mai ridicat (20,6%) in randul tinerilor (15-24 ani).

Comparativ cu 2015, rata de ocupare a crescut in randul persoanelor cu varste cuprinse intre 25-54 de ani si 55-64 de ani si a scazut pentru celelalte categorii de varsta.

Potrivit statisticilor Eurostat, Romania se situa, in 2014, pe locul 23 in randul celor 28 de membre ale Uniunii Europene dupa rata de ocupare a fortei de munca cu varsta cuprinsa intre 15 si 64 de ani.

In cadrul UE, Romania depaseste, la acest capitol, doar Slovacia, Spania, Italia, Croatia si Grecia.

Sursa ziare.com

/0 Comentarii/de

AJOFM Buzau organizeaza „Bursa Generala a Locurilor de Munca”

AJOFM Buzau organizeaza „Bursa Generala a Locurilor de Munca” in data de 7 aprilie 2017, la sediul Colegiului Agricol „C. Angelescu”, ora 9.00.

Bursa locurilor de munca va avea loc si la celelalte puncte de lucru ale AJOFM Buzau din teritoriu: Rm. Sarat, Patarlagele, Pogoanele, Nehoiu.

/0 Comentarii/de