Articole

Angajatorii au cheltuit 3.493 de lei pe salariat lunar, în medie, în 2016. Creştere de 10% faţă de 2015

Angajatorii au cheltuit în medie într-o lună 3.493 lei pe salariat în 2016, în creştere cu 9,5%, comparativ cu 2015, iar câştigul salarial mediu lunar brut pe total economie a fost de 2.809 lei, cu 9,9% mai mare, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Naţional de Statistică (INS).

Câştigul salarial mediu lunar net la nivelul economiei naţionale (2.046 lei) a înregistrat o creştere de 10,1% (+187 lei), comparativ cu anul precedent.

Cele mai mari câştiguri salariale medii lunare nete, superioare mediei pe economia naţională, s-au realizat în anul 2016 în informaţii şi comunicaţii (de 2,1 ori), intermedieri financiare şi asigurări (de aproape 2 ori), industria extractivă, cu 66,7%, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, cu 57,6%, administraţie publică – 50,7%, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice – 47,2%,

informează INS.

Conform sursei citate, câştigurile salariale medii lunare nete care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în hoteluri şi restaurante (-39,8%), alte activităţi de servicii (-32,0%), construcţii (-25,5%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-22,3%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,2%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-20,8%).

În anul 2016, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost de 161,7% faţă de anul 1990, mai mare cu 17,1 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 31,4 puncte procentuale faţă de anul 2008. Femeile au câştigat în medie cu circa 7% mai puţin decât bărbaţii, realizând un câştig salarial mediu lunar brut de 2.707 lei (faţă de 2.900 lei al bărbaţilor) şi un câştig salarial mediu lunar net de 1.968 lei (faţă de 2.116 lei al bărbaţilor),

menţionează sursa citată.

Institutul mai spune că bărbaţilor le revin câştiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 20%) regăsindu-se în intermedieri financiare şi asigurări (46,6%), comerţ (23,7%), industria prelucrătoare (23,3%) şi alte activităţi de servicii (21,5%).

În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu lunar net în anul 2016 s-a situat sub media pe economie în 36 dintre judeţe. Cele mai scăzute câştiguri s-au înregistrat în judeţele Harghita (1.519 lei, cu 25,8% mai puţin decât media pe economie), Covasna (1.542 lei, cu 24,6% mai puţin decât media pe economie), respectiv Vrancea (1.556 lei, cu 23,9% mai puţin decât media pe economie). La polul opus s-a situat câştigul salarial mediu lunar net realizat în municipiul Bucureşti (2.925 lei), cu 43% peste media pe economie,

arată INS.

Costul mediu lunar al forţei de muncă a fost în anul 2016 de 3.493 de lei/salariat, în creştere cu 9,5% faţă de anul precedent.

Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai mare în activităţile: informaţii şi comunicaţii, intermedieri financiare şi asigurări, respectiv industria extractivă (fiecare de circa 2 ori), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+59,5%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+45,1%), administraţie publică (+24,6%). Cele mai importante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile de hoteluri şi restaurante (-40,5%), alte activităţi de servicii (-32,4%), construcţii (-25,4%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-21,8%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,5%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-20%),

menţionează sursa citată.

În anul 2016, numărul mediu al salariaţilor a fost de 4,759 milioane persoane, în creştere faţă de anul precedent cu 148.000 persoane.

 

Sursa Economica

/0 Comentarii/de

INS: Managerii din România se aşteaptă la creşterea afacerilor în toate sectoarele

Directorii firmelor din România se aşteaptă la o creştere a activităţii în industrie, construcţii, servicii şi comerţ în perioada iulie-septembrie şi la o creştere moderată a preţurilor în toate domeniile, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Datele arată unele modificări faţă de raportul anterior privind tendinţele economice, publicat la finalul lunii iunie, când managerii estimau o creştere mai mare a afacerilor din comerţ şi construcţii.

Pentru intervalul iulie-septembrie, cel mai mic sold conjunctural privind activitatea este în industria de prelucrare, +8%, în scădere faţă de cel din raportul anterior (+10%).

„Pentru activitatea de fabricare a tutunului şi pentru activitatea de fabricare a băuturilor se va înregistra tendinţă de creştere accentuată (solduri conjuncturale +43%, respectiv +41%)”, se arată în raportul INS.

Soldul conjunctural reflectă diferenţa dintre aşteptările pozitive şi cele negative exprimate de către managerii chestionaţi. Un sold pozitiv reflectă un număr mai mare de companii care au aşteptări de creştere a activităţii sau a comenzilor, în timp ce un sold conjunctural negativ reflectă aşteptări de scădere a activităţii în sectorul analizat.

Managerii au aşteptări ceva mai pesimiste în privinţa activităţii din servicii, cu un sold conjunctural de +13% (+14% în raportul precedent).

De asemenea, şi activitatea din construcţii este aşteptată să crească, dar estimările sunt mai reduse, soldul conjunctural pentru perioada iulie-septembrie fiind de +15% (+26% în raportul anterior).

În comerţ, activitatea economică este aşteptată să înregistreze o creştere accelerată, soldul fiind +22% (+14% în raportul anterior).

Managerii prevăd creşteri moderate ale numărului de angajaţi în comerţ şi servicii şi o relativă stabilitate în construcţii şi industrie.

Astfel, în comerţ se aşteaptă o creştere uşoară a numărului de salariaţi, cu un sold conjunctural de +9 (+12% în raportul anterior). În servicii, aşteptările au crescut în această privinţă, cu un sold conjunctural de +6% (+4% în raportul precedent).

În construcţii şi în industrie sunt estimate creşteri foarte mici ale personalului, cu solduri conjuncturale de +5%, respectiv +3%.

Ancheta Institutului Naţional de Statistică mai arată că managerii se aşteaptă la o creştere a preţurilor în toate sectoarele până în august. Cele mai mari creşteri de preţuri sunt aşteptate în construcţii, cu un sold conjunctural +9%, şi în industrie (+7%).

Sursa economica.net

 

 

/0 Comentarii/de

2016, cel mai slab an din ultimii trei pentru agricultură. Fermierii au produs mai mult, dar banii încasaţi au fost mai puţini

Banii produşi de agricultura României au rămas şi în 2016 sub pragul de 70 de miliarde de lei. S-au înregistrat scăderi în toate cele trei sectoare, respectiv producţia vegetală, animală şi servicii, mai ales ca urmare a scăderii preţurilor pe plan intern şi extern.

Agricultura României continuă să producă tot mai puţini bani, indică cea mai recentă analiză realizată de către Institutul Naţional de Statistică (INS). Astfel, în 2016, valoarea producţiei ramurii agricole a ajuns la 68,1 miliarde de lei, cu 0,9% sub nivelul anului anterior şi cu 13% mai puţin decât în 2013, anul record din ultima perioadă de timp.

Pe ramuri agricole, valoarea producţiei vegetale s-a diminuat cu 0,1% faţă de 2015, până la 43,5 miliarde de lei, şi cu 19% faţă de anul record 2013, în timp ce producţia animală a ajuns la 23,8 miliarde de lei, cu 2% mai puţin decât anul anterior şi 0,2% în minus faţă de 2013.

Comparativ cu 2015, valoarea generată de serviciile agricole au scăzut însă cel mai mult (minus 7,6%), până la 794 de milioane de lei, dar a crescut faţă de 2013 când acestea au generat doar 744 de milioane de lei.

Sectorul producþiei vegetale este predominant, deţinând în anul 2016 o pondere de 63,9% din totalul producţiei, faþã de 34,9% cât reprezintã sectorul producţiei animale şi 1,2% serviciile agricole.

De ce au obţinut fermierii mai puţini bani

Scăderea valorii producţiei agricole se mai explică cu precădere prin preţurile mai mici obţinute, având în vedere că 2016 a fost un an agricol bun. Din datele INS, producţia de cereale pentru boabe a fost mai mare decât în anul 2013 şi 2015 şi mai micã decât în anul 2014. Comparativ cu anul 2015, producţia vegetalã a înregistrat creşteri la: cereale pentru boabe, leguminoase pentru boabe, plante uleioase, fructe şi scãderi la cartofi, sfeclã de zahãr, legume şi struguri.

Mai exact, anul trecut fermierii au pus pe piaţă sau în silozuri 21,7 milioane de tone de cereale pentru boabe, cu 12% mai mult decât în 2015,

Din această cantitate, cel mai mult a fost porumb- 10,7 milioane de tone- cu 19% mai mult decât anul anterior, în timp ce producţia de grâu a atins 8,4 milioane de tone, cu 5,8% în plus faţă de anul anterior.

În ceea ce priveşte producţia agricolă animală, şi aceasta a crescut de la 1,3 milioane de tone greutate în viu la 1,4 milioane de tone, cele mai mari producţii fiind la carnea de pasăre (558 mii tone), carnea de porcine (562.000) şi carne de porc (200.000 de tone).

În schimb, producţia de lapte a scăzut de la 50,5 milioane de hectolitri în 2015 la 49 milioane hl.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

INS confirma ca economia a crescut cu 5,7% in primul trimestru

Institutul National de Statistica (INS) a anuntat ca economia Romaniei a crescut cu 5,7% in primul trimestru. Sectorul IT, serviciile, comertul si industria au sustinut cresterea PIB, insa constructiile si sistemul financiar au scazut.

INS a confirmat astfel estimarile publicate la jumatatea lunii mai privind cresterea produsului intern brut (PIB) din primul trimestru al acestui an si a furnizat detalii legate de contributia sectoarelor economice la avansul economiei.

In 16 mai, primele estimari publicate de catre INS indicau ca produsul intern brut, principalul indicator care masoara dimensiunea unei economii, a urcat in primul trimestru cu 5,7% fata de aceeasi perioada din 2016, pe serie bruta, si cu 1,7% fata de trimestrul anterior.

Datele arata o accelerare a cresterii economice fata de ultimul trimestru din 2016, cand PIB-ul Romaniei a crescut cu 4,8% fata de aceeasi perioada a anului anterior, pe serie bruta, si cu 1,5% fata de trimestrul precedent.

In date ajustate sezonier, PIB-ul Romaniei a urcat cu 5,6% in primul trimestru din acest an fata de aceeasi perioada din 2016, dupa un avans de 5% in trimestrul IV din 2016, de 4,5% in trimestrul III si de 5,7% in al doilea trimestru al anului trecut.

Analistii se asteaptau la o mentinere a unei rate inalte de crestere economica in primul trimestru, dar primele date publicate de INS au depasit semnificativ estimarile.

Cum au evoluat sectoarele de activitate

INS a publicat miercuri si detalii privind evolutia sectoarelor economice, care arata ca, in primul trimestru din acest an, patru sectoare au avut o contributie determinanta la cresterea economica.

Astfel, activitatea din sectorul informatii si comunicatii a crescut cu 15,3% fata de primul trimestru din 2016, iar activitatile profesionale, stiintifice si tehnice; activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport – categorie care cuprinde cele mai multe servicii – au urcat cu 9,1%.

De asemenea, sectorul comertului a crescut in primul trimestru cu 7,3% fata de aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce industria – sector-cheie care contribuie cu aproape un sfert la PIB – a avansat cu 6,7%.

Statisticile oficiale arata ca, in primul trimestru, doua sectoare au fost pe minus: constructiile au inregistrat un declin de 0,6% fata de primul trimestru din 2016, iar sectorul intermedierilor financiare (ce include in special bancile, asigurarire si pensiile private) a scazut cu 0,7%.

Sursa business24.ro

/0 Comentarii/de

Domeniile in care patronii au platit mai mult la salariile angajatilor in primele 3 luni ale anului 2017

Costul orar cu forta de munca a crescut in primul trimestru al anului 2017, insa in sectorul privat numai in anumite domenii patronii au resimtit plati mai mari la salariile angajatilor, reiese din datele comunicate marti de Institutul National de Statistica (INS).

În totalul economiri romanesti, in trimestrul I 2017 costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creştere de 2,92% faţă de trimestrul IV al anuli 2016 şi de 17,24% faţă de primele trei luni al anului 2016.

Scumpirea fortei de munca nu a fost resimtita atat in sectorul privat cat in cel public, salariile bugetarilor fiind majorate, de la jumatatea anului 2016 si din 2017, in educatie sau in alte domenii sub efectul unor acte normatve mai vechi, care fusesera prorogate. Rezultatul: in administraţie publică şi apărare costul orar cu forta de munca (suportat de stat de la contribuabili) s-a majorat in trimestrul I 2017 cu 14,04 fata de trimestrul IV 2016 si cu 21,89% fata de trimestrul I 2016 (forma ajustata dupa numarul zilelor lucratoare). In Sănătate şi asistenţă socială cresterile au fost de 12,66%, respectiv 37,86%, iar in invatamant au fost de 7,25%, respectiv 22,36%.

Dar si in sectorul privat a crescut salariul minim pe economie cu 16%, de la 1.250 de lei brut la 1.450 de lei brut, de la 1 februarie 2017.

Astfel, in sectorul privat se observa cresteri usoare ale costului orar cu forta de munca in domenii cunoscute pentru utilizarea lucratorilor incadrati su salariul minim sau sezoneri:

  • Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor: 6,18% fata de triestrul IV 2016 si 17,3% fata de triestrul I 2016.
  • Hoteluri şi restaurante: 2,41%, respectiv 17,4%

Cresteri ale costului orar cu forta de munca au fost si in Intermedieri financiare şi asigurări in triesttrul I al anului 2017: 6,10% fata de trimestrul IV al anului 2016 si 9,28% fata de trimestrul I 2016. Forta de munca s-a mai scumpit si in Informaţii şi comunicaţii: cu 1,40%, respectiv 12,69%.

In schimb au fost domenii in care s-au inregistrat scaderi ale costului cu forta de munca in trimestrul I al anului 2017 comparativ cu precedentele 3 luni:

  • Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-7,37%),
  • Tranzactii imobiliare (-3,23%),
  • Industria extractiva (-3,95%)
  • Transport şi depozitare (-2,52%),
  • Constructii (-1,25%).

Aceste cresteri de costuri cuprind cheltuielile cu salariul si contributiile sociale.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de