Articole

Analiştii CFA confirmă: Leul se va deprecia şi ratele de dobândă la lei vor creşte în următoarele luni. Scade încrederea economică.

Analiştii CFA România anticipează deprecierea leului şi majorarea ratelor de dobândă la leu în următoarele luni. Indicatorul de încredere economică a scăzut cu 9 puncte în august, faţă de luna iulie, la valoarea de 50,7 puncte, fiind pentru a treia lună la rând în scădere, a transmis instituţia.

În luna august 2017, indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a scăzut faţă de luna anterioară, la valoarea de 50,7 puncte, fiind cu 9 puncte mai mic decât valoarea consemnată în exerciţiul anterior. Scăderea s-a datorat ambelor componente ale indicatorului.

Indicatorul condiţiilor curente a fost de 68,6 puncte, valoare în scădere cu 6,4 puncte, în timp ce indicatorul anticipaţiilor a scăzut cu 10,2 puncte până la valoarea de 41,8 puncte, cea mai redusă valoare din martie 2013.

În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, 80% din participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de şase luni este de 4.6177 (în creştere cu 278 pips faţă de valoarea înregistrată în exerciţiul anterior), în timp ce pentru orizontul de 12 luni valorea medie a cursului anticipat este de 4.6523 (valoare în creştere cu 350 pips).

Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (septembrie 2018/septembrie 2017) a înregistrat o valoare medie de 2,55% (valoare mai mare cu 0,69 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în exerciţiul anterior).

Ratele de dobândă la leu sunt prognozate să crească atât pentru scadenţele pe termen scurt (3 luni), cât şi pentru cele pe termen mediu (5 ani), 94%, şi respectiv 88% din participanţii la sondaj anticipând această evoluţie. Astfel, rata medie a ROBOR cu scadenţă de 3 luni anticipată peste 12 luni este 1,67%, iar yield-ul la obligaţiunile suverane denominate în lei cu scadenţă de 5 ani este de 3,44%.

Indicatorul CFA România de Încredere Macroeconomică a fost lansat de către CFA România în luna mai 2011 reprezentând un indicator prin care doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni, iar participanţii sunt membri ai CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenelor CFA. Indicatorul de încredere macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la condiţiile curente (referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii) şi anticipaţiile, pentru un orizont de timp de un an, pentru mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.

Administrat de către CFA Institute, programul CFA este un program post-universitar care pregăteşte şi testează candidaţii în domeniul eticii şi standardelor profesionale, analizei situaţiilor financiare, economiei, managementului de portofoliu, analizei şi evaluării diverselor instrumente financiare şi de investiţii.

Astăzi, în lume, există peste 140.000 de deţinători ai acestui titlu, majoritatea fiind afiliaţi la cele 147 societăţi membre ale CFA Institute. În prezent, CFA România are peste 210 membri, majoritatea deţinători ai titlului de Chartered Financial Analyst sau candidaţi pentru unul din cele 3 nivele ale examinării care conduce la acordarea acestui titlu.

Profesioniştii care sunt membri CFA România lucrează pentru instituţii bancare, firme de asigurări, firme de intermediere de valori mobiliare, de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanţă etc.

 

Sursa Ziarul Financiar

/0 Comentarii/de

Robor la 3 luni a ajuns astăzi la 1%, pentru prima dată de la începutul lui 2016

Indicele la care băncile se împrumută între ele pe piaţa interbancară şi care intră în componenţa dobânzilor variabile ale creditelor pentru firme şi populaţie, Robor la 3 luni a ajuns astăzi la 1%. Acest nivel record nu a mai fost înregistrat din data de 5 ianuarie 2016. Cel mai mic nivel din istoria indicelui de referinţă a fost în septembrie 2016, de 0,64%.

Indicele Robor la 3 luni, cel care intră în componenţa a peste 60% dintre creditele luate de români a ajuns astăzi la 1% şi semnalele sunt în continuare de creştere a acestuia. Chiar dacă pare nesemnificativ sau oricum o diferenţă mică faţă de rata de bază, majorarea acestui indicator va conduce la creşterea ratelor la credit. Astfel, potrivit unor calcule făcute de o bancă comercială, la un credit de 270.000 lei cu dobândă 3,97%, marja fixă 3% + robor 0,97% – rata lunară era săptămâna trecută de 1.858,60 lei. Săptămâna aceasta rata va suporta o ajustare de dobândă de 0.03%, iar până la sfârşitul anului majorarea va fi de 0,1% ceea ce va conduce la o majorarea a ratei la 1.876 lei şi o dobândă de 4,1%.

Analiştii financiari, în special cei ai ING Bank, se aşteaptă ca la următoarea şedinţă a BNR, din 7 octombrie, banca centrală să modifice coridorul facilităţilor permanente, în sensul majorării cu 0,25 puncte procentuale de bază a dobânzilor percepute pentru depozitele băncilor la BNR şi a reducerii cu aceeaşi valoare la facilitate de credit. „În aşteptarea acestei măsuri, piaţa a început deja să înglobeze indicatorul Robor la trei luni, cel care stă la baza calculelor dobânzilor la creditele în lei. Previziunile ING Bank merg către un Robor de 1,1% la sfârşitul lui 2017 şi 2,10% la sfârşitul anului viitor”, a declarat Ciprian Dascălu, economist şef ING Bank.

În plus, reprezentanţii BNR au atras atenţia că viteza de creştere a creditului pentru populaţie raportat la PIB a depăşit pragul de semnal impus de Uniunea Europeană, iar continuarea acestui trend va atrage după sine reducerea gradului de îndatorare al populaţiei, cel mai probabil până la 55%. Practic, majorarea dobânzilor în condiţiile unor credite preponderent în lei va aduce sistemul bancar la situaţia de dinainte de criza financiară din 2008. Singura diferenţă între atunci şi acum este faptul că atunci sistemul bancar era expus pe riscul de curs valutar, iar acum este expus la riscul de dobândă.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de