Articole

Guvernul PSD le dă liber primarilor să majoreze impozitul pe terenurile nelucrate!

Pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv, consiliul local poate majora impozitul pe teren cu până la 500%, începând cu al treilea an, în condiţiile stabilite prin hotărâre a consiliului local, conform proiectului de Ordonanţă pentru modificarea Codului Fiscal publicat pe site-ul ministerului de Finanţe.

În prezent, orice persoană care are în proprietate un teren agricol, amplasat în intravilanul sau extravilanul unei loca lităţi, datorează impozit pe teren, exprimat in lei/hectar, în funcţie de rangul localităţii, zona şi categoria de folosinţă.

Există o excepţie de calcul al impozitului pe teren, respectiv în cazul persoanelor juridice care deţin terenuri agri cole situate în intravilanul localităţii, pentru care impozitul se calculează în acelaşi mod ca în cazul unui teren agricol situat în extravilanul localităţii, dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au prevăzut în statut ca obie ct de activitate „agricultură” şi au înregistrate în evidenţa contabilă, pentru an ul fiscal respectiv, venituri şi cheltuieli din această activitate.

Pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv, consiliul local poate majora impozitul pe teren cu până la 500%, începând cu al treilea an, în condiţiile stabilite prin hotărâre a consiliului local, se arată în textul proectului.

Terenurile agricole lucrate ar putea fi scutite de la plata impozitului local

Terenurile agricole lucrate se vor scuti de la plata impozitului local, se arată în proiectul de ordonanţă publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

‘Se vor scuti de la plata impozitului pe teren terenurile agricole lucrate, iar pentru terenurile agricole nelucrate timp de doi ani consecutiv, consiliul local poate majora impozitul pe teren cu până la 100 lei/ha, începând cu al treilea an, în condiţiile stabilite prin hotărâre a consiliului local’, se arată în nota de fundamentare.

Potrivit acestuia, nu se va datora impozitul pe mijloacele de transport pentru mijloacele de transport agricole de tipul tractoarelor, utilajelor agricole şi altor mijloace de transport agricole, utilizate efectiv în domeniul agricol, deţinute de persoanele fizice autorizate care obţin venituri din activitatea agricolă, precum şi de persoanele juridice care îndeplinesc anumite condiţii.

Conform sursei citate, agricultura şi dezvoltarea satului românesc reprezintă o prioritate absolută în programul de guvernare. Astfel, spune nota de fundamentare, prin noile politici agricole, sectorul agricol trebuie să devină un motor de creştere economica şi o sursă de locuri de muncă pentru populaţia din mediul rural.

Sursa capital.ro

/0 Comentarii/de

Impozitul specific pe restaurante, baruri, pensiuni: Precizări de la ANAF despre microîntreprinderi

Firmele cu activitate sub incidența impozitului specific, cum ar fi barurile, restaurantele sau pensiunile, vor plăti impozit pe venitul microîntreprinderilor, de la 1 august 2017, în funcție de cifra de afaceri, a precizat, luni, Agenția Națională de Administrare Fiscală, într-un comunicat remis StartupCafe.ro.

Precizările ANAF se referă la regimul fiscal aplicabil persoanelor juridice a căror activitate este sub incidenţa impozitului specific, precum şi obligaţiile declarative şi de plată ale acestor contribuabili

Prin prevederile Legii nr. 177/2017 din 18 iulie 2017, privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, au fost aduse completări şi modificări ale regimului fiscal aplicabil veniturilor obţinute de către persoanele juridice care, începând cu data de 01.01.2017 au fost supuse impunerii potrivit regulilor impozitului specific.

Ca urmare a noilor prevederi, începând cu data de 01.08.2017, persoanele juridice române care intră sub incidenţa Legii nr. 170/2016 şi care la data de 31 decembrie 2016 au realizat venituri cuprinse între 100.001 euro – 500.000 euro, inclusiv, sunt obligate la plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor, în situaţia în care îndeplinesc şi celelalte condiţii prevăzute de Codul fiscal, respectiv:

  • au realizat venituri, altele decât cele obţinute din desfăşurarea activităţilor în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii, în domeniul jocurilor de noroc sau desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere şi gazelor naturale,
  • au realizat venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 80% din veniturile totale;
  • capitalul social este deţinut de persoane, altele decât statul şi unităţile administrativteritoriale;
  • nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele judecătoreşti, potrivit legii.

Contribuabilii care intră sub incidenţa noilor reglementări au obligaţia ca, până la data de 25 august 2017, să comunice organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului de impunere, prin completarea şi depunerea declaraţiei 010 – „Declarație de înregistrare fiscală/ Declarație de mențiuni/ Declarație de radiere pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică”.

Tot până la data de 25 august 2017 contribuabilii respectivi vor trebui să calculeze, să declare şi să plătească impozitul specific, pentru activitatea aferentă codurilor CAEN prevăzute la art.1 din Legea nr.170/2016, respectiv impozitul pe profit – pentru cei care au şi alte activităţi care nu fac obiectul impozitului specific, pentru perioada 1 ianuarie 2017 – 31 iulie 2017.

Impozitul pe venitul microîntreprindrilor este de 1% din cifra de afaceri pentru firmele cu cel puțin un angajat și de 3% pentru cele fără niciun angajat.

În schimb, impozitul specific, cunoscut popular și ca forfetar, se plătește în anumite condiții de către firme aflate în domenii de activitate ca:

a) 5510 – Hoteluri si alte facilitati de cazare similare;
b) 5520 – Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata;
c) 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere;
d) 5590 – Alte servicii de cazare;
e) 5610 – Restaurante;
f) 5621 – Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente;
g) 5629 – Alte servicii de alimentatie n.c.a.;
h) 5630 – Baruri si alte activitati de servire a bauturilor.

Impozitul specific se calculează în funcție de mai multe variabile, cum ar fi rangul localității unde activează punctul de lucru, suprafața acestuia, sezonalitatea etc.

Acst impozit se achita semestrial, pana pe data de 25 a lunii urmatoare semestrului, fiecare plata reprezentand jumatate din impozitul anual datorat.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

Ce spun antreprenorii despre impozitul pe cifra de afaceri

În noul Programul de Guvernare 2017-2020 este menționată înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri: „Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România, (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 01 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit și va avea 2 sau 3 trepte de impozitare”.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a realizat în perioada 10.07.2017-13.07.2017 un sondaj privind înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri, la care au răspuns 385 de antreprenori care, din punctul de vedere al formei de organizare au prezentat următoarele caracteristici: microîntreprindere 52.4%, întreprindere mică 19.5%, întreprindere mijlocie: 19.5%, întreprindere mare 2.4%, ONG (asociaţie, fundaţie) 0.1%, altă formă juridică (patronat, etc.) 6.1%.

Întrebaţi dacă sunt de acord cu înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri pentru toate companiile din România începând cu 1 ianuarie 2018, 65.9% au răspuns “Nu”, 28% au răspuns “Da”, iar 6.1% au oferit alt răspuns. La întrebarea “În cazul în care se va înlocui impozitul pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri pentru toate companiile, ce cotă de impozit consideraţi că ar trebui avută în vedere?”, 78.3% au răspuns că aceasta ar trebui să fie de 1%,  12,5%, au considerat că aceasta să fie de 2%, iar restul de 9.2% au considerat că trebuie să fie de 3%.

De asemenea, respondenţii au considerat că, în cazul în care se va înlocui impozitul pe cifra de afaceri, cele mai afectate întreprinderi vor fi cele din sectoarele care înregistrează tradiţional rulaje mari şi margini de profit mai scăzute (75.3%), întreprinderile care trebuie să îşi modernizeze dotările şi să facă  investiţii (48.1%), întreprinderile care exportă, majorarea de impozit regăsindu-se în preţurile produsului final şi afectând competitivitatea lor (35.8%) sau întreprinderile nou înfiinţate (22.2%).

În ceea ce priveşte sectoarele cele mai afectate de înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri, sectorul distribuţiei şi al vânzărilor cu amănuntul (75.6%) va avea cel mai mult de suferit confirm antreprenorilor intervievaţi, urmat de sectorul transporturilor (28.2%) şi sectorul turismului (23.1%). În plus, sectorul sănătate şi asistenţă socială (34.9%) şi cel al tranzacţiilor imobilare (34.9%) vor înregistra reduceri ale poverii fiscale din inlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri.

Conform răspunsurilor antreprenorilor, în domeniul fiscal, aceştia consideră strict necesar pentru ei şi pentru mediul de afaceri din România, asigurarea următoarelor:

 –    Predictibilitatea impunerii, stabilitatea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor obligatorii,  pentru o perioadă de timp de cel puţin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe şi contribuţii obligatorii”: 74.1%;

–    Reducerea fiscalităţii: 70.4%;

–    Asigurarea informării din timp a contribuabililor, cu modificarea/completarea codurilor “prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I”: 35.8%.

Poziţia CNIPMMR

CNIPMMR consideră că este imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri privind înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări ample şi dezbateri cu toate părţile interesate. Aplicarea unei cote diferenţiale de impozit pe cifra de afaceri generează dificultăţi majore pentru întreprinderile noi şi pentru cele care investesc, blochează înfiinţarea şi dezvoltarea societăţilor comerciale, poate crea discrepanţe concurenţiale importante pentru întreprinzătorii români comparativ cu întreprinzătorii din celelate state membre ale U.E., afectând direct volumul exporturilor.

CNIPMMR solicită ca pentru reformele fiscale să fie respectate principiile fiscalităţii,   respectiv asigurarea informării contribuabililor, cu modificarea/ completarea codurilor “prin lege, care intră în vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”,  precum şi predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie să se asigure “stabilitatea impozitelor, taxelor şi contributiilor obligatorii”,  “pentru o perioadă de timp de cel puţin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe şi contribuţii obligatorii”. Principiile stabilităţii legislative şi predictibilităţii sunt foarte importante, investitorii pentru realizarea unei investiţi luând măsuri vizând veniturile şi cheltuielile pe cel puţin 3 – 5 ani şi luând în calcul toate elementele, inclusiv fiscale.

 Pentru reformele fiscale este necesară consultarea confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare: dispoziţiile art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicată, care prevede “consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social”, coroborate cu dispoziţiile art. 9 alin. (5) din Legea 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările ulterioare: “Este obligatorie consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii privind conţinutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact şi a Testului IMM, cu valorificarea în mod corespunzător a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificării poziţiei lor, documente ce vor însoţi proiectul de act normativ până la adoptare”.
“Deşi înainte de a lansa orice propunere de modificare legislativă cu impact asupra mediului de afaceri, guvernul ar trebui să realizeze Testul IMM, acest lucru nu se întâmplă. Astfel, CNIPMMR, tratând profesionist şi responsabil acest subiect, a decis să realizeze un test IMM sub forma unui studiu care să reflecte percepţia antreprenorilor din România cu privire la această modificare. Rezultatele sondajului au reflectat faptul că, cvasitotalitatea antreprenorilor intervievaţi se opun introducerii impozitului pe cifra de afaceri”, spune Florin JIANU, preşedinte CNIPMMR.
Sursa capital.ro
/0 Comentarii/de

Start la bani de la Stat

NOUTATE Antreprenorii vor primi finanţare prin programul Start-up Nation începând cu luna iunie, iar proiectele vor fi evaluate online. Mai mult, noua formă a programului, votată de Parlament, este o variantă îmbunătăţită, consideră Alexandru Petrescu, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Programul Start-up Nation, prin care IMM-urile nou-înfiinţate urmează să primească de la stat ajutor nerambursabil de până la 200.000 de lei, a fost aprobat de Parlament. Totuşi, acesta a suferit mai multe modificări faţă de varianta iniţială propusă de Guvern.

„Forma actuală a  programului Start-up Nation are la baza o consultare extinsă cu mediul de afaceri din care au rezultat multe mecanisme  şi beneficii  noi faţă de forma iniţială a proiectului, care vin în sprijinul beneficiarilor“, susţine Alexandru Petrescu, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

În primul rând, s-a redus numărul de locuri de muncă pe care un anteprenor trebuie să le creeze, de la două la unul singur, iar perioada în care acesta va fi obligatoriu angajat a scăzut de la trei la doi ani. Măsura a fost explicată în Comisia de industrii şi servicii prin efortul pe care antreprenorii ar fi trebuit să-l facă cu plata salariilor.

„Având în vedere strategia Guvernului de creştere a salariului minim anual 2017 -2020, menţinerea prin proiect a două locuri de muncă, la nivelul salariului minim, pentru o perioadă de trei ani, ar costa antreprenorul 159.600 lei, ceea ce ar însemna o diminuare drastică a fondului de investiţii aferent proiectului. Astfel, reducerea obligativităţii la un loc de muncă menţinut pentru doi ani înseamnă si reducerea cheltuielilor salariale la 49.800 lei, ceea ce conduce la alocarea unui fond pentru investiţiile de capital de 150.200 lei din valoarea proiectului“, scrie în motivaţia amendamentului propus de parlamentari.

O altă noutate este că nu vor primi bani antreprenorii care au mai fost acţionari, în anul precedent sau în anul în care aplică, într-o firmă care activează în acelaşi domeniu cu cea pentru care solicită finanţare. Cheltuielile şi domeniile eligibile urmează să apară într-un ordin al ministrului pentru Mediul de Afaceri, prin care se va institui schema de ajutor de minimis. Până atunci, Start-upcafe.ro a publicat răspuns ministerului de resort la o interpelare a deputatei Roxana Mînzatu.

„Salariile vor fi eligibile, însă numai pentru primele şase luni“,potrivit acestuia.

Suma se va plafona la salariul mediu pe economie şi va acoperi toate contribuţiile şi impozitul, aşa cum a arătat, conform aceleiaşi publicaţii, secretarul de stat Ilan Laufer. În afară de aceste noutăţi, la care se mai adaugă o restrângere a domeniilor care pot primi finanţare, varianta votată de Parlament nu se deosebeşte foarte mult de proiectul iniţial. Nici nu avea cum altfel, în contextul în care modelul a preluat experienţa unor state precum Israel, Marea Britanie sau Statele Unite ale Americii, unde deja s-a dovedit de real succes. Şi acolo, antreprenorii pot primi bani de la stat pentru a-i investi în echipamente sau în promovare.

Sursa capital.ro

/0 Comentarii/de

Impozitul din chirii scade cu 16% după introducerea impozitării globale. Ar fi putut scădea cu 37%, dar deducerile au fost limitate

Modul de calcul al impozitului obţinut din închirierea proprietăţilor se va schimba, odată cu intrarea în vigoare a impozitului pe venitul global al gospodăriilor. Impozitul scade, dar ar fi putut scădea şi mai mult, însă deducerea actuală a fost diminuată.

Veniturile obţinute acum de proprietari din cedarea folosinţei bunurilor imobile, deci din închiriere, sunt taxate cu 16%. Codul Fiscal actual stabileşte însă şi o deducere. La articolul 84, alineatul 3 se arată că „venitul net din cedarea folosinței bunurilor se stabilește prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut”.

Cu alte cuvinte impozitul de 16% se aplică acum pe doar 60% din valoarea chiriei pe care proprietarul o primeşte.

Odată cu intrarea în vigoare a noului impozit pe venitul global al gospodăriilor, se schimbă inclusiv modalitatea de calcul a impozitului obţinute din chirii. Cota generală de impozit va fi de 10% nu 16%, aplicată tuturor veniturilor, deci inclusiv celor obţinute din chirii.

Însă, pentru ca statul să nu piardă foarte mulţi bani, a redus deducerea, de la 40% la 20%. Iată cum sună acum noul aliniat 3:

„Venitul net anual din cedarea folosinţei bunurilor se stabileşte prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra venitului brut. Determinarea venitului anual se efectuează prin însumarea veniturilor pe baza cursului de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României, valabil pentru ultima zi a fiecărei luni, corespunzător lunilor însumate din perioada de derulare a contractului de închiriere”.

Aşadar, noul impozit de 10% nu se va mai aplica pe 60% din valoarea chiriei încasate, ci pe 80%, situaţie în care valoarea impozitului plătit nu mai scade atât de mult.

Grosier, acum, la o chirie încasată de 1.000 de lei pe lună, impozitul plătit este de 96 de lei. După introducerea impozitului pe venitul global al gospodăriei, impozitul plătit va fi de 80 de lei.

Aşadar, strict pentru veniturile din chirii, impozitul va scădea cu circa 16%, pentru că deducerea a fost diminuată la 20%.

Dacă ea rămânea la nivelul de 40%, impozitul plătit ar fi scăzut la 60 de lei, deci proporietarii ar fi plătit cu 37% mai puţin.

Noul impozit global pe veniturile gospodăriilor va fi plătit în anul 2019 pentru veniturile obţinute în anul 2018, dacă actualul calendar de implementare anunţat de autorităţi va fi repectat.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de