Articole

Petrecerea taxelor scăzute s-a terminat. Ministerul de Finanţe propune revenirea accizelor la combustibil la nivelul din 2016

Ministerul Finanţelor propune un proiect de ordonanţă pentru modificarea şi completarea codului fiscal care prevede revenirea euroaccizelor la combustbil ,la nivelul din 2016, după ce a constatat o scădere drastică a încasărilor în prima jumătate a anului. Veniturile prognozate în plus ca urmare a acestei creşteri a accizelor sunt de 1,1 mld. lei în 2017 şi de 3,4 mld. lei în 2018.

„Deşi în semestrul I al anului 2017 consumul de motorină a crescut faţă de semestrul I al anului 2016 cu 253 mil. litri, iar cel de benzină fără plumb a crescut cu 58 mil.  litri, încasările au scăzut cu 634 mil.  lei, respectiv 223mil. lei. Motivele principale au fost scăderea, de la 1 ianuarie 2017, a nivelului accizelor prevăzut pentru motorină, de la 1897lei/1000 litri la 1518lei/1000 litri, respectiv a nivelului accizelor prevăzut pentru benzina fără plumb de la 2035,4 lei/1000 litri la 1656,36 lei/1000 litri, precum şi scăderea cu un punct procentual a taxei pe valoarea adăugată”, arată Finanţele în expunerea de motive aferentă ordonanţei.

La 1 ianuarie 2017, scăderea accizelor a fost una dintre cele trei măsuri de relaxare fiscală pe care PSD nu le-ar mai fi vrut introduse, dar care au intrat în vigoare pentru că nu a reuşit să intre la guvernare în decembrie 2016.

Celelalte două măsuri au fost scăderea TVA de la 20 la 19% şi eliminarea taxei pe stâlp (de 0,5% din activele imobilizate). Readucerea accizelor la nivelul din 2016 arată tensiunea la care este supus bugetul de stat. Prin această majorare a accizelor este pentru prima dată când noua guvernare acceptă că scăderile în cascadă de taxe nu funcţionează şi trebuie făcut ceva pentru a mări nivelul încasărilor la buget.

În cazul benzinei cu plumb acciza urmează să crească de la 2.530,17 lei/tonă, respectiv 1.948, 23 lei/1000 litri la 3.022,43 lei/tonă, respectiv 2.327,27 lei/1000 litri.

La benzina fără plumb acciza urmează să crească de la 2.151,13 lei/tonă, respectiv 1.656,36 lei/1000 litri la 2.643,39 lei/tonă, respectiv 2.035,40 lei/1000 litri.

La motorină acciza urmează să crească de la 1.796,53 lei/tonă, respectiv 1.518,04 lei/1000 litri la 2.245,11 lei/tonă, respectiv 1.897,08 lei/1000 litri.

Finanţele afirmă că România a ajuns în iulie 2017 să înregistreze cel mai mic preţ al benzinei Euro 95 din Uniunea Europeană (0,997 euro pe litru cu taxe) şi al treilea cel mai mic preţ pentru motorină (0,977 euro pe litru cu taxe), după Luxemburg (0,955 euro pe litru) şi Bulgaria (0,961 euro/litru). Când vine vorba de preţul benzinei fără taxe România este pe locul 15 în Uniunea Europeană cu un cost al benzinei mult peste ţări producătoare de petrol precum Marea Britanie şi Olanda, dar şi peste ţări precum Austria, Polonia, ulgaria.

Situaţia este similară şi în cazul preţului motorinei fără taxe, România se situează pe locul 17 în Uniunea Europeană ca preţ, mult peste ţările producătoare de petrol precum Uniunea Europeană şi Olanda, dar şi peste ţări precum Austria, Italia, Polnia, Bulgaria.

În urma diminuării fiscalităţii la începutul anului 2017 s a înregistrat o diminuare a ponderii taxelor în preţul carburanţilor, care era oricum mai redusă comparativ cu nivelul mediu înregistrat la nivelul UE. În luna iulie 2017, taxele reprezintă 52% din preţul benzinei, respectiv 50% din preţul motorinei (în România), în condiţiile în care, în medie, la nivelul Uniunii Europene, taxele cumulează 62% din preţul benzinei şi respectiv 57% din preţul motorinei.

De asemenea, ponderea taxelor în preţurile de piaţa ale carburanţilor este mai redusă în prezent în România comparativ cu alte ţări din regiune, precum Austria (60% în cazul benzinei şi 55% în cazul motorinei), Polonia (57% în cazul benzinei şi 54% în cazul motorinei) sau Bulgaria (53% pentru benzină şi 51% pentru motorină).

Ministerul susţine că diminuarea fiscalităţii a vizat reducerea preţurilor de piaţă ale carburanţilor, dar că reducerea preconizată a fost atenuată de faptul că preţurile fără taxe ale carburanţilor au înregistrat creşteri, astfel încât în prezent poderea taxelor în preţul carburanţilor este cea mai redusă din UE, fiind mult sub nivelul mediu din uniune.

Sursa zf.ro

/0 Comentarii/de

EXCLUSIV: Ionuţ Mişa, ministrul Finanţelor: TVA va avea cont separat pentru toate firmele, de la 1 octombrie

Impozitul pe cifra de afaceri și contribuția de solidaritate nu vor fi aplicate pentru că nu aduc beneficii nici statului dar nici contribuabililor. De asemenea, conturile individuale de TVA vor crește gradul de conformare la 100%. Mai exact, statul va încasa în totalitate, pentru prima dată, TVA-ul declarat. Acestea sunt câteva din declarațiile ministrului de Finanțe, Ionuț Mișa, acordate revistei Capital.

Aproximativ 1,2 milioane de români sunt angajaţi part-time în România. Mai bine de jumătate nu câştigă mai mult de 680 de lei net pe lună. Acestea sunt câteva cifre care au arătat Ministerului de Finanţe că există o formă de recompense şi în zona gri sau neagră a salarizării. Potrivit lui Ionuţ Mişa, ministrul Finanţelor, plata TVA într-un cont separat va aduce încasări suplimentare de zeci de miliarde de lei la bugetul de stat. De asemenea, ministrul a explicat şi în ce condiţii impozitul pe venitul global ar fi unul aplicabil.

Capital: Metoda split payment va fi aplicată?

Ionuţ Mişa: Am făcut nişte analize proprii ca să ne dăm seama care este nivelul TVA declarate şi care este cel al taxei achitate. Am înţeles că motivaţia contribuabililor de a declara TVA fără să îl plătească, este de a nu avea probleme de natură penală. Ne-am dat seama că e o problemă şi trebuie corectată. La nivelul anului 2014, TVA total declarat a fost de 70,9 mld. de lei, din care s-au achitat 50 de mld. de lei. Asta înseamnă că aproximativ 20 de mld. de lei nu s-au încasat la bugetul de stat.

În 2015 s-a declarat TVA în sumă de 73,8 miliarde de lei şi s-au încasat 57 de miliarde de lei. Și în acest an, 16,78 de mld. de lei nu au mai ajuns la bugetul de stat. Gradul de conformare voluntară este de 77,4%. În 2016 am constatat că diferenţa dintre sumele declarate şi cele încasate e de 13 miliarde de lei. Este o practică de a declara şi a nu achita. De aceea, am considerat că e necesară implementarea unei măsuri noi şi care să genereze creşterea gradului de conformare voluntară. Înseamnă deschiderea unui cont de TVA distinct, iar plata acestei taxe să se facă, atât către un furnizor/beneficiar cât şi către stat exclusiv din acest cont. Noutatea e imposibilitatea retragerii TVA-ului. Astfel, sumele respective nu vor fi la dispoziţia reprezentanţilor companiilor pentru alte destinaţii. Astfel, considerăm că gradul de conformare în baza acestei metode va creşte la 100%, şi nu va mai exista posibilitatea retragerii banilor din acest cont. Contribuabilii corecţi vor fi avantajaţi prin eliminarea concurenţei neloiale. Acest proiect, care este încă în analiză, respectă toate principiile TVA şi toate directivele europene. Se modifică doar mecanismul. Fiecare agent economic îşi va crea un cont distinct la Trezorerie, dar nu numai. Suntem în discuţii cu băncile pentru a crea acest serviciu şi în cadrul instituţiilor de credit.

Capital: Care sunt sumele pe care le încasaţi sau le-aţi încasat din dividendele nedistribuite ale companiilor de stat?

Ionuţ Mişa: În total, avem de încasat 1,88 miliarde lei. Aceste sume sunt virate în funcţie de data la care AGA aprobă viramentul către bugetul de stat. Ele vin progresiv. Am solicitat o informare în acest sens ca să ştiu pe ce sume ne mai bazăm.

Capital: Voucherele de vacanţa- la rectificare veţi aloca sau veţi permite ordonatorilor de credite să transfere sume de la alte capitole bugetare pentru acordarea de vouchere de anul acesta?

Ionuţ Mişa: Ordonatorii de credite care au capacitatea financiară şi au prevăzut în buget respectivele cheltuieli pot face această alocare din 2017. Avem solicitări de acest sens de la ordonatori de credite, însă ele sunt în analiză. Vrem să ne asigurăm, repet că orice leu este cheltuit eficient.

Capital: De ce aţi renunţat la impozitul pe gospodărie si la consultanţii fiscali?

Ionuţ Mişa: Impozitul pe gospodărie însemna un concept fiscal cu totul nou. Există o practică internaţională din acest punct de vedere. Încercând să îl replicăm în sistemul fiscal românesc ne-am dat seama că, dincolo de o schimbare de mentalitate şi de timpul care era necesară ca să fie înţeles acest impozit, necesita şi costuri consistente. Astăzi, datele la nivelul ANAF sunt centralizate la nivel de cod numeric personal. Considerăm că ar fi mai dificil să le centralizăm la nivel de gospodărie. În plus, costurile ar creşte iar implementarea prea rapidă a unui astfel de sistem ar genera confuzie şi probleme chiar şi pentru ANAF dar şi pentru sistemul fiscal în general. Acesta e motivul pentru care am renunţat la acest concept. De asemenea, că ne-am dat seama că ar fi fost nevoie de un număr foarte mare de consultanţi fiscali. Ori suntem în altă eră şi considerăm că dacă ar mai fi să realizăm astfel de acţiuni el nu s-ar fi putut realiza decât pe suport informatic.

Sursa capital.ro

/0 Comentarii/de