Articole

Analiştii CFA confirmă: Leul se va deprecia şi ratele de dobândă la lei vor creşte în următoarele luni. Scade încrederea economică.

Analiştii CFA România anticipează deprecierea leului şi majorarea ratelor de dobândă la leu în următoarele luni. Indicatorul de încredere economică a scăzut cu 9 puncte în august, faţă de luna iulie, la valoarea de 50,7 puncte, fiind pentru a treia lună la rând în scădere, a transmis instituţia.

În luna august 2017, indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a scăzut faţă de luna anterioară, la valoarea de 50,7 puncte, fiind cu 9 puncte mai mic decât valoarea consemnată în exerciţiul anterior. Scăderea s-a datorat ambelor componente ale indicatorului.

Indicatorul condiţiilor curente a fost de 68,6 puncte, valoare în scădere cu 6,4 puncte, în timp ce indicatorul anticipaţiilor a scăzut cu 10,2 puncte până la valoarea de 41,8 puncte, cea mai redusă valoare din martie 2013.

În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, 80% din participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de şase luni este de 4.6177 (în creştere cu 278 pips faţă de valoarea înregistrată în exerciţiul anterior), în timp ce pentru orizontul de 12 luni valorea medie a cursului anticipat este de 4.6523 (valoare în creştere cu 350 pips).

Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (septembrie 2018/septembrie 2017) a înregistrat o valoare medie de 2,55% (valoare mai mare cu 0,69 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în exerciţiul anterior).

Ratele de dobândă la leu sunt prognozate să crească atât pentru scadenţele pe termen scurt (3 luni), cât şi pentru cele pe termen mediu (5 ani), 94%, şi respectiv 88% din participanţii la sondaj anticipând această evoluţie. Astfel, rata medie a ROBOR cu scadenţă de 3 luni anticipată peste 12 luni este 1,67%, iar yield-ul la obligaţiunile suverane denominate în lei cu scadenţă de 5 ani este de 3,44%.

Indicatorul CFA România de Încredere Macroeconomică a fost lansat de către CFA România în luna mai 2011 reprezentând un indicator prin care doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni, iar participanţii sunt membri ai CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenelor CFA. Indicatorul de încredere macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la condiţiile curente (referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii) şi anticipaţiile, pentru un orizont de timp de un an, pentru mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.

Administrat de către CFA Institute, programul CFA este un program post-universitar care pregăteşte şi testează candidaţii în domeniul eticii şi standardelor profesionale, analizei situaţiilor financiare, economiei, managementului de portofoliu, analizei şi evaluării diverselor instrumente financiare şi de investiţii.

Astăzi, în lume, există peste 140.000 de deţinători ai acestui titlu, majoritatea fiind afiliaţi la cele 147 societăţi membre ale CFA Institute. În prezent, CFA România are peste 210 membri, majoritatea deţinători ai titlului de Chartered Financial Analyst sau candidaţi pentru unul din cele 3 nivele ale examinării care conduce la acordarea acestui titlu.

Profesioniştii care sunt membri CFA România lucrează pentru instituţii bancare, firme de asigurări, firme de intermediere de valori mobiliare, de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanţă etc.

 

Sursa Ziarul Financiar

/0 Comentarii/de

Salariu minim pe economie va fi de 2.000 de lei în 2018. Cei cu studii superioare vor avea 2.300 de lei – program de guvernare

Salariul minim brut va fi diferenţiat în funcţie de studii începând de anul viitor, potrivit Programului de Guvernare 2017-2020, publicat pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Nivelul salariului minim brut în România, în următorii trei ani, va fi de 2.000 lei în 2018, 2.200 lei în 2019 şi 2.400 lei în 2020, iar pentru cei cu studii superioare va fi de 2.300 lei în 2018, 2.640 lei în 2019 şi 3.000 lei în 2020.

‘În ceea ce priveşte salariul minim, acesta va creşte o dată pe an, aşa cum se întâmplă în toate ţările dezvoltate din Europa: Franţa, Germania, Italia, Olanda. Astăzi în România munca este răsplătită cu 32% – 34% din totalul valorii producţiei obţinute, în timp ce capitalul, adică alocarea pentru profit şi recuperarea investiţiei, primeşte 56% – 58%. Ţinta pentru 2020 o reprezintă depăşirea pragului de 40% pentru plata muncii din total producţie. În Europa, media este de 50% – 50%. Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2.000 lei în 2018, 2.200 lei în 2019 şi 2.400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2.300 lei în 2018, 2.640 lei în 2019 şi 3.000 lei în 2020’, se spune în document.

Potrivit programului de guvernare se va introduce contribuţia de solidaritate începând cu 1 ianuarie 2018, dar şi o taxă suplimentară pe produsele al căror consum are un impact negativ major asupra sănătăţii populaţiei.

De asemenea, în acesta se spune că începând cu 1 august 2017 se vor pune în aplicare două măsuri înscrise în Programul de Convergenta transmis la UE şi anume: asigurarea plăţii de către angajator a contribuţiei pentru pensii şi sănătate la nivelul salariului minim pentru toţi salariaţii, inclusiv pentru cei cu timp parţial de lucru şi cei cu plata în acord, în scopul protejării şi acestor categorii de salariaţi prin prisma drepturilor de pensii şi de ocrotire a sănătăţii; îmbunătăţirea reglementării pieţei metalelor preţioase şi pietrelor preţioase, în scopul reducerii substanţiale a evaziunii fiscale în acest domeniu.

‘Echitatea trebuie să fie şi pentru pensionari, alături de salariaţi şi celelalte categorii sociale. De aceea punctul de pensie va creşte în următorii 4 ani, astfel: la 1 iulie 2017 punctul de pensie va fi 1.000 lei, la 1 iulie 2018 punctul de pensie va fi 1.100 lei, la 1 aprilie 2019 punctul de pensie va fi 1.265 lei, la 1 aprilie 2020 punctul de pensie va fi 1.400 lei şi la 1 octombrie 2020 punctul de pensie va fi 1.775 lei’, se mai menţionează în document.

Sursa economica.net

 

/0 Comentarii/de

Care sunt firmele prinse în blocajul financiar. Tu te informezi când emiţi o factură?

Să tai o factură şi să încasezi banii la timp se dovedeşte a fi o misiune plină de provocări. Valoarea facturilor restante din economia românească a crescut semnificativ în ultimii ani şi a depăşit nivelul de 56,7 miliarde de lei la finalul lui 2015, faţă de 53,4 miliarde lei în 2010, arată un studiu realizat de KeysFin, pe baza datelor oficiale de la Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului.

Cele mai multe facturi neachitate au peste 1 an (61%), urmate de cele cu întârzieri de peste nouă luni (20%). Să tai o factură şi să încasezi banii la timp se dovedeşte a fi o misiune plină de provocări.Valoarea facturilor restante din economia românească a crescut semnificativ în ultimii ani şi a depăşit nivelul de 56,7 miliarde de lei la finalul lui 2015, faţă de 53,4 miliarde lei în 2010, arată un studiu realizat de KeysFin, pe baza datelor oficiale de la Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului.

Cele mai multe facturi neachitate au peste 1 an (61%), urmate de cele cu întârzieri de peste nouă luni (20%). Potrivit datelor KeysFin, industria prelucrătoare este domeniul cel mai riscant din acest punct de vedere, cu facturi restante de 12,8 miliarde lei, urmat de comerţ cu 12,7 miliarde de lei şi de sectorul utilităţilor (apă, gaze, curent, energie termică etc.), cu 8,3 miliarde lei la finalul lui 2015.

Clasamentul facturilor restante este completat de sectorul construcţiilor, cu facturi neachitate de 7,7 miliarde lei, de agricultură şi de sectorul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice, fiecare cu peste 2 miliarde de lei.

„Din datele statistice rezultă că cea mai îngrijorătoare evoluţie, din perspectiva acumulării de facturi restante, a înregistrat-o sectorul utilităţilor, unde valoarea s-a dublat, de la 3,8 miliarde de lei în 2010 la 8,3 miliarde în 2015. Domeniile în care situaţia nu s-a schimbat în ultimii cinci ani sunt comerţul şi construcţiile, alături de sectorul de hoteluri şi restaurante”, spun experţii de la KeysFin.

Din perspectiva numărului de companii cu facturi restante, cel mai dificil sector este comerţul, unde 27.243 de firme erau într-o astfel de situaţie, domeniu urmat de industria prelucrătoare, cu 9196 de societăţi, sectorul construcţiilor, cu 8511 de firme, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (6493), transporturi şi depozitare (5038), hoteluri şi restaurante (4289).

“În toate aceste sectoare, în cei cinci ani analizaţi, numărul firmelor cu facturi restante a rămas constant”, au mai spus analiştii.

La polul opus, ca număr de firme, se află companiile cele din asigurări şi intermedieri financiare, învăţământ, sănătate, activităţi sociale, salubritate şi distribuţia apei, acolo unde valoarea facturilor restante nu depăşit un miliard de lei.

MEHEDINŢI, EXTREMĂ URGENŢĂ

Din punct de vedere geografic, cele mai multe probleme în privinţa încasării creanţelor şi plăţii datoriilor se înregistrează în zonele în care business-ul nu este foarte dezvoltat, semn că multe dintre firme se finanţează, practic, din rulajul financiar. Astfel, încasarea creanţelor se face cel mai greu în Mehedinţi (210 zile), judeţ urmat de Buzău (198 zile), Teleorman (190 de zile), Hunedoara şi Constanţa cu 115 zile şi Bihor cu 114 zile. Bucureştiul se află undeva la mijlocul clasamentului, cu 103 zile în scădere de la 116 zile cât era în urmă cu cinci ani. În privinţa plăţii datoriilor, situaţia este oarecum similară.

În Mehedinţi se plăteşte, în medie, la 388 de zile, perioadă dublă faţă de acum cinci ani. În Hunedoara, datoriile se achită chiar şi mai greu, la 420 de zile, în Teleorman la 357 zile, în Vaslui la 241 de zile, în Giurgiu la 261. În Capitală, datoriile se plătesc, în medie, la 197 de zile, faţă de de 217 zile în 2014 şi 2010.

“Mehedinţiul şi-a dublat, practic, perioada de încasare a creanţelor, de la 113 zile în 2010, iar datoriile se plătesc, în medie, la 388 de zile, un semnal semnificativ privind dificultăţile mediului de afaceri de acolo. În privinţa Bucureştiului, veştile sunt pozitive, semn că firmele au început să înţeleagă că banii trebuie să circule mai rapid,dacă vor să reziste provocărilor date de mediul de afaceri extrem de competitiv”, au explicat analiştii KeysFin.

Statistica arată, totodată, că cei mai serioşi oameni de afaceri, privind din prisma plăţii datoriilor, se află în Argeş, unde media este de 99 de zile, judeţ urmat de Harghita (133), Sălaj (135), Suceava (137), Bistriţa-Năsăud (140), Sibiu (142), Maramureş (146), Vâlcea (153), Vrancea (155), În privinţa încasării creanţelor, cel mai repede se întâmplă în Tulcea (72 zile), Botoşani (73), Harghita (74), Alba (76), Vâlcea şi Vrancea (77).

FACTURILE NEACHITATE DE PESTE UN AN, CELE MAI MULTE

Datele KeysFin arată că cele mai multe plăţi restante datează de peste un an (34,7 miliarde de lei la finalul lui 2015), urmate de cele peste 90 de zile (11,5 miliarde de lei) şi peste 30 zile (10,6 miliarde de lei). Interesant este că, deşi se află pe unele dintre ultimele locuri în clasamentul valorii facturilor restante, asigurările şi intermedierile financiare apar în prim-plan în topul privind perioada medie de plată a datoriilor şi de încasare a creanţelor. Să încasezi o factură în acest sector necesită, în medie, 372 de zile, iar de plătit datoriile, se întâmplă, în medie, la 399 de zile. Însă cel mai riscant domeniu, din acest punct de vedere, este cel al tranzacţiilor imobiliare, unde plăţile ajung chiar şi la 1159 de zile, iar încasările la 354 de zile. Domenii “fruntaşe” la acest capitol sunt şi activităţile ştiinţifice, cu 207 zile la încasarea creanţelor şi 260 de zile la plata datoriilor şi construcţiile, cu 182 zile în care creanţele sunt recuperate, în medie, iar datoriile se plătesc în 378 de zile. La polul opus, în rândul domeniilor cu cea bună disciplină financiară, unde banii circulă mai repede, se situează activităţile de organizări spectacole (47 de zile la încasarea creanţelor şi 130 de zile la plata datoriilor) şi comerţul, cu o medie de 67 de zile la încasarea creanţelor şi 125 de zile la plata datoriilor.

“Aceste date arată, în mod concret, care este dinamica mediului de afaceri, privită din prisma circulaţiei banilor. Sunt domenii unde plăţile se fac mai repede, cum este comerţul, datorită fluxului de marfă, şi altele în care plăţile se fac foarte greu, precum imobiliarele, pentru că au nevoie de timpi mai mari de execuţie şi depind, în mare măsură, de circuitul bancar”, au explicat analiştii.

CONSTRUCŢIILE, EXEMPLU RELEVANT PRIVIND SITUAŢIA PLĂŢILOR ÎN ECONOMIE

Potrivit analiştilor de la KeysFin, sectorul construcţiilor reprezintă unul dintre cele mai provocatoare domenii ale economiei, privit din prisma dinamicii plăţilor şi încasărilor. În acest domeniu activau, în total, 62.353 de firme, în 2015, faţă de 66.651 în 2014 şi 66.051 în 2010. Datele statistice arată că, în medie, plata datorilor în acest sector se realizează la 378 de zile, nivel care nu s-a schimbat foarte mult faţă de acum cinci ani (352 zile în 2010). Nici în privinţa încasării creanţelor, situaţia nu este mai bună. Perioada medie era, în 2015, de 181 de zile, faţă de 183 în 2010.

“Coroborate cu datele din segmentul imobiliar, care are un cuvânt greu de spus în actualul context economic, statisticile arată că acest sector se confruntă, în continuare, cu aceleaşi probleme întâmpinate şi acum cinci ani. Plăţile se fac în continuare la fel de greu. Asta în condiţiile în care finanţarea în acest sector este influenţată, în mod semnificativ, de circuitul creditării, iar cum banii pleacă greu din bănci, ajung şi mai greu la firmele de construcţii şi cele care produc materiale de construcţii”, explică analiştii de la KeysFin.

Un alt motiv pentru care blocajul financiar a rămas la un nivel constant este dat de puterea financiară redusă a companiilor.

“Sunt firme care trăiesc din rulaj şi care nu au resurse financiare solide. În absenţa unui capital investiţional securizat, multe dintre ele pot ajunge foarte rapid în situaţia de a nu-şi mai putea onora obligaţiile financiare. Aşa se explică şi numărul mare de insolvenţe şi falimente din acest domeniu”, explică aceştia.

ROMÂNIA, MEREU PROVOCATOARE

În 2017, situaţia tinde să se agraveze şi nu numai din prisma intârzierii încasării creanţelor şi plăţii datoriilor, dacă este să judecăm după datele disponibile în prezent. Potrivit datelor Băncii Naţionale, valoarea sumelor refuzate la plată a crescut cu 63% în primul trimestru din 2017 faţă de perioada similară din 2016, de la 863 milioane lei la 1,14 miliarde lei.

În anul 2015, valoarea sumelor refuzate la plată avansase cu 7,6%, până la 8,54 miliarde lei, față de 7,93 miliarde lei în anul precedent. Datele oficiale arată totodată că, deşi numărul incidentelor de plată a scăzut în ultimii ani, valoarea sumelor a crescut semnificativ, atingând nivelul de 98.000 lei/instrument de plată în 2015, față de 69 mii lei în anul 2014. „Cel mai frecvent motiv de refuz la plată l-a reprezentat lipsa totală sau parțială de disponibil în cont (63 la sută din totalul motivelor de refuz)”, spun analiştii de la KeysFin. Interesant este şi faptul că, din această perspectivă, economia românească transmite investitorilor semnale nu tocmai pozitive.

Potrivit European Payment Report 2016, riscul de neplată se va înrăutăţi semnificativ în acest an, în opinia a peste 50% dintre investitorii chestionaţi în raport. În Bulgaria, percepţia este mai bună (31%). În Polonia, indicatorul se află la 16%, iar în Ungaria la 3%. Pentru economia românească, experţii au indicat disputele comerciale (81%) drept principală cauză pentru riscul de neplată, urmată de dificultăţile financiare ale firmelor (68%) şi de amânarea intenţionată a plăţii facturilor (41%).

CUM EVIŢI PROBLEMELE DIN SISTEM?

Potrivit analiştilor de la KeysFin, pentru a preîntâmpina problemele financiare, firmele trebuie să se informeze din timp în privinţa situaţiei partenerilor cu care lucrează.

„În sectorul construcţiilor şi nu numai, serviciile de monitorizare de business, precum cele oferite de KeysFin, sunt absolut esenţiale. Să semnezi un contract de servicii, să oferi un credit comercial, materiale, produse, suport unor companii fără să verifici în ce situaţie se află însemnă o misiune ce se poate dovedi extrem de riscantă. Calea de la profit la insolvenţă şi faliment este presărată, de multe ori, cu bune intenţii, încredere oarbă, optimism şi prea puţină informare, esenţială într-o economie plină de provocări cum este cea românească”, au declarat analiştii.

Sursa dailybusiness.ro

/0 Comentarii/de