Articole

Cele mai mari tranzacţii care au avut loc în România anul trecut

Achiziția activelor SAB Miller, în valoare de 700 milioane de dolari, a fost cea mai mare tranzacție care a avut loc în România anul trecut, conform EY Romania M&A Barometer. Pe locul al doilea se situează achiziția KMG International, pentru 680 milioane de dolari, iar pe cel de-al treilea – achiziția lanțului de magazine Profi (564 milioane dolari).

„Achiziţia Profi a reprezentat cea mai mare tranzacţie făcută de un fond de private equity în România. Anul acesta, e posibil ca sectorul financiar să facă primele tranzacţii semnificative cu băncile greceşti. În rest, activitatea de M&A va fi similară cu cea de anul trecut – sectorul bunurilor de consum îşi va continua dezvoltarea şi va exista o consolidare a sectorului serviciilor medicale”, spune Florin Vasilică, Liderul departamentului Asistenţă în tranzacţii, EY România.

Anul trecut, valoarea pieţei de fuziuni şi achiziţii din România a fost 3,54 miliarde dolari (în scădere cu 3% faţă de 2015), iar numărul tranzacţiilor a fost 113, în scădere cu 8% faţă de 2015. În schimb, s-a înregistrat o creştere a tranzacţiilor interne, cumulând 41% din numărul total, faţă de 35% în 2015. Valoarea medie a tranzacţiilor de sub 100 milioane dolari a fost 24 milioane dolari.

După numărul de tranzacţii, cele mai atractive sectoare au fost cel de producţie (cu 20 de tranzacţii), sectorul serviciilor (cu 12 tranzacţii), urmate de IT şi cel alimentar şi de băuturi (cu câte 11 tranzacţii fiecare).

Comparativ cu 2015, când predominanţi au fost investitorii din SUA, cei mai importanţi investitori străini au fost europeni (Germania – 12 tranzacţii, Franţa – 7 tranzacţii, Polonia – 5 tranzacţii). Doar 3 din tranzacţiile înregistrate au fost făcute de investitori români care au achiziţionat ţinte externe.

Majoritatea covârşitoare a investitorilor au fost strategici (81%), numărul tranzacţiilor efectuate de aceştia fiind similar cu cel din 2015 (83%).
Specialiştii EY România au oferit consultanţă pentru patru tranzacţii din Top 10: SAB Miller, Profi, Albalact şi Shopping City Sibiu. Echipa departamentului de asistenţă în tranzacţii e condusă de Florin Vasilică, împreună cu directorii executivi Liliana Buşoiu, Ioana Mihai şi Horiana Istodor.

„Comparativ cu anii anteriori, tranzacţiile în care EY România a fost implicată în 2016 au avut un grad ridicat de succes şi s-au încheiat într-un timp relativ scurt, ceea ce înseamnă că vânzătorii şi cumpărătorii au fost motivaţi să încheie tranzacţia şi evaluarea a fost adecvată pentru ambele părţi.

În 2017, în afară de sectorul bancar, continuă să fie active domeniile unde s-a observat tendinţa consolidărilor şi în 2016. În investiţiile imobiliare, interesul se îndreaptă cu precădere către centre comerciale şi birouri, prin fodurile de investiţii imobiliare prezente în piaţă (NEPI, Globalworth şi GTC/Lonestar), dar există şi semne de reviriment timid pe zona rezidenţială. Serviciile medicale vor fi active datorită celor doi jucători privaţi (Medlife şi Regina Maria), care vor continua creşterea afacerilor şi prin achiziţii. În sectorul retail, este de aşteptat ca achiziţia Profi de către Mid Europa Partners să genereze consolidări în sector.

Nu vor rămâne mai prejos sectoarele care au generat şi până acum fuziuni şi achiziţii: domeniul produselor de consum (în principal sectorul produselor alimentare şi al băuturilor) şi cel al produselor industriale diverse (pentru auto, construcţii, energie etc.), dar şi al serviciilor pentru companii cu o componentă IT (integratori, dezvoltatori).

„O altă tendinţă a ultimilor ani sunt investiţiile româneşti în afara ţării, în special în regiunea imediat adiacentă. Există jucători locali – unii pentru prima dată – care se uită la ţinte din afara României,” spune Liliana Buşoiu, director executiv, EY România.

Sursa capital.ro

/0 Comentarii/de

România se bazează pe 11.000 de firme. Top cinci cele mai profitabile domenii

Potrivit unui studiu al Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR), din totalul de 640.000 de companii înregistrate la Registrul Comerţului, 19.564 au active de peste un milion de euro. Dintre acestea însă, doar 11.062 sunt companii finanţabile, fără probleme sau grad prea mare de îndatorare. Industria prelucrătoare, comerţul, transport şi logistică, construcţiile şi IT-ul sunt domeniile în care aceste companii înregistrează cel mai mare profit.

„Din punctul de vedere al investițiilor, România este probabil cea mai atractivă țară din Europa Centrală și de Est, alături de Polonia. Însă tranzacțiile sunt foarte puține. Când e vorba să facă tranzacții, nu se găsesc oportunități concrete. Investitorii se uită de regulă la companii sănătoase cu active de peste 10 milioane euro. Suntem față în față cu o economie performantă, care stă pe o bază îngustă, iar când baza e îngustă, apar problemele de stabilitate”, a declarat directorul general al CIT Resources, Rudolf Vizental, la prezentarea studiului.

Numărul societăților de impact este în scădere, de la 23.384 în 2013 până la 19.564 în anul 2015. Deși cele 19.564 de companii de impact la sfârșitul lui 2015, cu active de peste 1 milion euro, reprezintă doar 3% din totalul societăților din România, ele generează 68% din cifra de afaceri cumulată la nivel național și angajează 41% din forța de muncă existentă în România. Numărul angajaților din aceste 19.564 de companii a scăzut între 2013 și 2015 cu circa 19.000.

Studiul arată că, din 3% din companiile din România cu impact asupra economiei 50% sunt în dificultate, 5.433 fiind companii restructurabile, cu datorii mnari şi ceva probleme dar care îşi pot reveni, iar alte 3.069 sunt companii insolvabile, datorii foarte mari şi pierderi anuale. În acest caz este probabil doar o problemă de timp până ce ele vor intra într-adevăr în insolvenţă.

În aceste condiţii, cele 11.062 de companii rămase sunt singurele finanţabile, companii care în 2015 au cumulat o cifră de afaceri de 111,7 miliarde de euro şi un profit net de 8,7 miliarde de euro şi 1.238.688 salariaţi.

Industria prelucrătoare cea mai profitabilă activitate. IT-ul este pe locul doi

Dacă analizăm rata profiturilor, vom constata că cele mai profitabile companii, cu rata profitului de 35%, sunt cele din industria prelucrătoare, aici intrând şi producătorii de piese auto şi confecţii metalice, industria adunând circa 4.000 de societăţi comerciale cu un profit net de 2,1 miliarde de lei. Acelaşi profit este înregistrat şi de cele 5.284 de firme din comerţul cu ridicata şi amănuntul, dar cu o rată a profitului de 34%.

Următoarele domenii de activitate profitabilă sunt cele 1.164 de societăţi de transport-depozitare cu un profit net cumulat de 500 de milioane de euro şi o rată a profitului de 8%. Aceiaşi indicatori în materie de profit sunt înregistraţi şi de cele 2.306 firme care activează în domeniul construcţiilor.

Surprinzător sau nu, jucătorii din IT strâng doar 300 de milioane de euro profit, o rată a profitului de 5%, dar aplicabilă unui număr mult mai mic de companii: 579, adică o medie de 518.000 de euro profit net anual. Faţă de media din industria prelucrătoare, de 522.500 euro, diferenţa nu este prea mare, iar comparativ cu media profitului din ramura societăţilor de comerţ, unde avem doar 397.426 euro, vom constata că firmele de IT sunt mai profitabile. Din acest punct de vedere, topul celor mai profitabile industrii ar arăta cam aşa: industria prelucrătoare (în special piese auto), producţie IT, transport (cu o medie de 429.553 euro), comerţ şi construcţii (cu o medie 216.825).

Studiul a analizat companiile de impact din România, în intervalul 2013 – 2015. Acestea au fost analizate luând în calcul raportările financiare de sfârşit de an. În studiu au fost incluse companii care au active totale de peste un milion de euro şi nu se află în insolvenţă. Analiza include şi companii deţinute de stat, însă exclude organizaţii neguvernamentale, bănci, societăţi de asigurări, societăţi de brokeraj şi fonduri de pensii, ale căror situaţii financiare sunt diferite de celelalte companii.

„Pentru perioada 2013 – 2015, studiul indică o concentrare spre vârf a companiilor din economia României. Numărul companiilor de impact a scăzut, însă generează mai mult, sunt mai profitabile şi folosesc mai puţini angajaţi. Cu alte cuvinte, piramida economiei româneşti este mai înaltă, vârful mai ascuţit, iar la bază pot apărea mişcări seismice capabile să distrugă întregul sistem. Anual, peste 1.000 dintre companiile importante din România îşi pierd din relevanţă, deoarece devin mai mici – activele lor scad sub un milion de euro. În acest ritm, la finele anului viitor vom avea doar 15.000 companii relevante, adică mai puţin de una la mia de locuitori. Această diminuare nu trebuie privită ca un fenomen izolat. Implicaţiile colaterale sunt similare efectului de domino şi pot afecta întreaga economie”, a explicat Rudolf Vizental, CEO al CIT Resources.

CITR Group asistă companiile în procesul lor de recuperare prin furnizarea soluţiilor de reorganizare, restructurare şi investiţii. Grupul are resurse pentru gestionarea tuturor domeniilor de business, atât în, cât şi în afara procedurilor judiciare. Fondat în 2014, misiunea acestuia este anticiparea nevoilor antreprenorilor şi îmbunătăţirea continuă a serviciilor oferite companiilor, astfel încât orice impas economic să fie transformat într-o oportunitate de business. Sub umbrela CITR Group funcţionează societăţile CITR, CIT Restructuring si CIT Resources.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de