Articole

EXCLUSIV: Ionuţ Mişa, ministrul Finanţelor: TVA va avea cont separat pentru toate firmele, de la 1 octombrie

Impozitul pe cifra de afaceri și contribuția de solidaritate nu vor fi aplicate pentru că nu aduc beneficii nici statului dar nici contribuabililor. De asemenea, conturile individuale de TVA vor crește gradul de conformare la 100%. Mai exact, statul va încasa în totalitate, pentru prima dată, TVA-ul declarat. Acestea sunt câteva din declarațiile ministrului de Finanțe, Ionuț Mișa, acordate revistei Capital.

Aproximativ 1,2 milioane de români sunt angajaţi part-time în România. Mai bine de jumătate nu câştigă mai mult de 680 de lei net pe lună. Acestea sunt câteva cifre care au arătat Ministerului de Finanţe că există o formă de recompense şi în zona gri sau neagră a salarizării. Potrivit lui Ionuţ Mişa, ministrul Finanţelor, plata TVA într-un cont separat va aduce încasări suplimentare de zeci de miliarde de lei la bugetul de stat. De asemenea, ministrul a explicat şi în ce condiţii impozitul pe venitul global ar fi unul aplicabil.

Capital: Metoda split payment va fi aplicată?

Ionuţ Mişa: Am făcut nişte analize proprii ca să ne dăm seama care este nivelul TVA declarate şi care este cel al taxei achitate. Am înţeles că motivaţia contribuabililor de a declara TVA fără să îl plătească, este de a nu avea probleme de natură penală. Ne-am dat seama că e o problemă şi trebuie corectată. La nivelul anului 2014, TVA total declarat a fost de 70,9 mld. de lei, din care s-au achitat 50 de mld. de lei. Asta înseamnă că aproximativ 20 de mld. de lei nu s-au încasat la bugetul de stat.

În 2015 s-a declarat TVA în sumă de 73,8 miliarde de lei şi s-au încasat 57 de miliarde de lei. Și în acest an, 16,78 de mld. de lei nu au mai ajuns la bugetul de stat. Gradul de conformare voluntară este de 77,4%. În 2016 am constatat că diferenţa dintre sumele declarate şi cele încasate e de 13 miliarde de lei. Este o practică de a declara şi a nu achita. De aceea, am considerat că e necesară implementarea unei măsuri noi şi care să genereze creşterea gradului de conformare voluntară. Înseamnă deschiderea unui cont de TVA distinct, iar plata acestei taxe să se facă, atât către un furnizor/beneficiar cât şi către stat exclusiv din acest cont. Noutatea e imposibilitatea retragerii TVA-ului. Astfel, sumele respective nu vor fi la dispoziţia reprezentanţilor companiilor pentru alte destinaţii. Astfel, considerăm că gradul de conformare în baza acestei metode va creşte la 100%, şi nu va mai exista posibilitatea retragerii banilor din acest cont. Contribuabilii corecţi vor fi avantajaţi prin eliminarea concurenţei neloiale. Acest proiect, care este încă în analiză, respectă toate principiile TVA şi toate directivele europene. Se modifică doar mecanismul. Fiecare agent economic îşi va crea un cont distinct la Trezorerie, dar nu numai. Suntem în discuţii cu băncile pentru a crea acest serviciu şi în cadrul instituţiilor de credit.

Capital: Care sunt sumele pe care le încasaţi sau le-aţi încasat din dividendele nedistribuite ale companiilor de stat?

Ionuţ Mişa: În total, avem de încasat 1,88 miliarde lei. Aceste sume sunt virate în funcţie de data la care AGA aprobă viramentul către bugetul de stat. Ele vin progresiv. Am solicitat o informare în acest sens ca să ştiu pe ce sume ne mai bazăm.

Capital: Voucherele de vacanţa- la rectificare veţi aloca sau veţi permite ordonatorilor de credite să transfere sume de la alte capitole bugetare pentru acordarea de vouchere de anul acesta?

Ionuţ Mişa: Ordonatorii de credite care au capacitatea financiară şi au prevăzut în buget respectivele cheltuieli pot face această alocare din 2017. Avem solicitări de acest sens de la ordonatori de credite, însă ele sunt în analiză. Vrem să ne asigurăm, repet că orice leu este cheltuit eficient.

Capital: De ce aţi renunţat la impozitul pe gospodărie si la consultanţii fiscali?

Ionuţ Mişa: Impozitul pe gospodărie însemna un concept fiscal cu totul nou. Există o practică internaţională din acest punct de vedere. Încercând să îl replicăm în sistemul fiscal românesc ne-am dat seama că, dincolo de o schimbare de mentalitate şi de timpul care era necesară ca să fie înţeles acest impozit, necesita şi costuri consistente. Astăzi, datele la nivelul ANAF sunt centralizate la nivel de cod numeric personal. Considerăm că ar fi mai dificil să le centralizăm la nivel de gospodărie. În plus, costurile ar creşte iar implementarea prea rapidă a unui astfel de sistem ar genera confuzie şi probleme chiar şi pentru ANAF dar şi pentru sistemul fiscal în general. Acesta e motivul pentru care am renunţat la acest concept. De asemenea, că ne-am dat seama că ar fi fost nevoie de un număr foarte mare de consultanţi fiscali. Ori suntem în altă eră şi considerăm că dacă ar mai fi să realizăm astfel de acţiuni el nu s-ar fi putut realiza decât pe suport informatic.

Sursa capital.ro

/0 Comentarii/de

Impozitul specific pe restaurante, baruri, pensiuni: Precizări de la ANAF despre microîntreprinderi

Firmele cu activitate sub incidența impozitului specific, cum ar fi barurile, restaurantele sau pensiunile, vor plăti impozit pe venitul microîntreprinderilor, de la 1 august 2017, în funcție de cifra de afaceri, a precizat, luni, Agenția Națională de Administrare Fiscală, într-un comunicat remis StartupCafe.ro.

Precizările ANAF se referă la regimul fiscal aplicabil persoanelor juridice a căror activitate este sub incidenţa impozitului specific, precum şi obligaţiile declarative şi de plată ale acestor contribuabili

Prin prevederile Legii nr. 177/2017 din 18 iulie 2017, privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, au fost aduse completări şi modificări ale regimului fiscal aplicabil veniturilor obţinute de către persoanele juridice care, începând cu data de 01.01.2017 au fost supuse impunerii potrivit regulilor impozitului specific.

Ca urmare a noilor prevederi, începând cu data de 01.08.2017, persoanele juridice române care intră sub incidenţa Legii nr. 170/2016 şi care la data de 31 decembrie 2016 au realizat venituri cuprinse între 100.001 euro – 500.000 euro, inclusiv, sunt obligate la plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor, în situaţia în care îndeplinesc şi celelalte condiţii prevăzute de Codul fiscal, respectiv:

  • au realizat venituri, altele decât cele obţinute din desfăşurarea activităţilor în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii, în domeniul jocurilor de noroc sau desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere şi gazelor naturale,
  • au realizat venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 80% din veniturile totale;
  • capitalul social este deţinut de persoane, altele decât statul şi unităţile administrativteritoriale;
  • nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele judecătoreşti, potrivit legii.

Contribuabilii care intră sub incidenţa noilor reglementări au obligaţia ca, până la data de 25 august 2017, să comunice organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului de impunere, prin completarea şi depunerea declaraţiei 010 – „Declarație de înregistrare fiscală/ Declarație de mențiuni/ Declarație de radiere pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică”.

Tot până la data de 25 august 2017 contribuabilii respectivi vor trebui să calculeze, să declare şi să plătească impozitul specific, pentru activitatea aferentă codurilor CAEN prevăzute la art.1 din Legea nr.170/2016, respectiv impozitul pe profit – pentru cei care au şi alte activităţi care nu fac obiectul impozitului specific, pentru perioada 1 ianuarie 2017 – 31 iulie 2017.

Impozitul pe venitul microîntreprindrilor este de 1% din cifra de afaceri pentru firmele cu cel puțin un angajat și de 3% pentru cele fără niciun angajat.

În schimb, impozitul specific, cunoscut popular și ca forfetar, se plătește în anumite condiții de către firme aflate în domenii de activitate ca:

a) 5510 – Hoteluri si alte facilitati de cazare similare;
b) 5520 – Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata;
c) 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere;
d) 5590 – Alte servicii de cazare;
e) 5610 – Restaurante;
f) 5621 – Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente;
g) 5629 – Alte servicii de alimentatie n.c.a.;
h) 5630 – Baruri si alte activitati de servire a bauturilor.

Impozitul specific se calculează în funcție de mai multe variabile, cum ar fi rangul localității unde activează punctul de lucru, suprafața acestuia, sezonalitatea etc.

Acst impozit se achita semestrial, pana pe data de 25 a lunii urmatoare semestrului, fiecare plata reprezentand jumatate din impozitul anual datorat.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

De la 1 august, angajatii cu contracte part time vor plati CAS si CASS cel putin la nivelul salariului minim

Contributiile la pensii si la sanatate platite la stat nu vor putea fi mai mici decat valoarea calculata la nivelul salariului minim brut pe economie, chiar daca salariatul are un contract part time sau cu plata in acord si este platit cu mai putin decat salariul minim.

Exista cateva exceptii de la aceasta regula:

  • elevi sau studenti cu varsta pana in 26 de ani;
  • ucenici in varsta de pana la 18 ani; persoane cu dizabilitati care, prin lege, au posibilitatea sa lucreze mai putin de opt ore pe zi;
  • pensionari pentru limita de varsta in sistemul publice de pensii, cu exceptia celor care beneficiaza de pensii de serviciu in baza unor legi/statute speciale, precum si a celor care cumuleaza pensia pentru limita de varsta cu cea din sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii;
  • persoanele care cumuleaza venituri de cel putin nivelul salariului minim brut pe tara garantat in plata din mai multe contracte individuale de munca.

Noile reglementari urmeaza sa intre in vigoare la 1 august si sa se aplice incepand cu veniturile aferente lunii august 2017.

„Social, masura are rolul sa protejeze aceste categorii de salariati asigurandu-le dreptul la pensie si la servicii medicale in sistemul public. Din punct de vedere economic, noile prevederi au scopul sa limiteze situatiile in care contractele de munca cu timp partial sunt incheiate pentru evitarea impozitarii potrivit regulilor prevazute pentru contractele individuale de munca cu timp normal de lucru si, implicit, sa elimine inechitatile fata de angajatorii care incheie contracte individuale de munca cu timp normal si asigura salariul minim brut pe tara propriilor salariatilor”, precizeaza sursa citata.

Conform comunicatului, noile reglementari au fost stabilite in conditiile in care, potrivit datelor statistice si studiilor efectuate in acest sens, „exista circa 1,1-1,2 milioane de contracte de munca cu timp partial (…), 370.000 salariati activi au un singur contract de munca cu timp partial” si „aproximativ 710.000 asigurati cu contracte de munca cu timp partial au un venit mediu brut de 903 lei/lunar (decembrie 2016)”.

„O astfel de practica genereaza, de asemenea, inechitati fata de angajatorii care incheie contracte individuale de munca cu timp normal si asigura salariul minim brut pe tara propriilor salariati. Problematica este cu atat mai importanta cu cat in ultimii doi ani cu crestere economica ridicata, numarul locurilor de munca cu timp partial a crescut mai repede decat cele cu timp complet, respectiv cu 3,7% in medie pe an fata de 2,1% in medie”, potrivit aceleiasi surse.

Totodata, Guvernul subliniaza ca practica subsalarizarii fortei de munca iese in evidenta si prin faptul ca in medie in fiecare luna circa 55.000 salariati sunt fara venituri declarate la Casa de Pensii, deci fara contributii care sa se regaseasca in pensiile viitoare.

Sursa ziare.com

/0 Comentarii/de