Articole

Companiile româneşti de electronice care vor să cucerească Europa

Companiile româneşti de electronice şi-au extins treptat afacerile la nivel european astfel încât o bună parte din venituri provin din exporturi, iar cele de software sunt deja prezente la nivel global.

„Business-urile autohtone nu gândesc la scară largă, dacă ajung la nivel naţional ele se mulţumesc cu atât şi nu este normal“, declara într-un interviu pentru Capital Florin Talpeş, CEO Bitdefender.

Fără îndoială compania românească producătoare de soluţii de securitate este cea mai cunoscută la nivel mondial şi cu cea mai mare extindere. Este ceva normal să mergi într-un magazin de profil din Statele Unite, China sau Australia şi să găseşti o cutie cu soluţia de securitate Bitdefender pe raft.

„Cutiile sunt din ce în ce mai mici, iar în curând vor dispărea pentru că retailul este în scădere, iar distribuţia rămâne tot mai mult pe online“, potrivit Mihaelei Păun, director de marketing şi vânzări la Bitdefender.

Cu o reţea mondială de 500 de milioane de utilizatori, compania românească are cea mai mare infrastructură de livrare a securităţii din lume. Efectuând 11 miliarde de interogări de securitate pe zi, Bitdefender detectează, anticipează şi ia măsuri pentru a neutraliza chiar şi cele mai recente pericole oriunde în lume în numai trei secunde.

Cea mai importantă piaţă este cea din Statele Unite, unde se fac aproape jumătate din vânzări. Pe locurile următoare se află Franţa, Germania, Canada, Marea Britanie şi Australia. Anul trecut a fost extinsă activitatea cu echipe proprii în Italia şi urmează dezvoltare în Suedia. Deşi este o companie globală şi ar putea foarte uşor să îşi stabilească sediul în orice loc, Florin Talpeş a păstrat cartierul general la Bucureşti şi este mândru să afirme că toate tehnologiile se nasc pe plan local, în cele patru centre de cercetare de la Iaşi, Cluj, Bucureşti şi Timişoara.

Siveco România este un alt exemplu de firmă care a reuşit să se impună la nivel global. Compania dezvoltă şi exportă soluţii IT şi proiecte de consultanţă cu valoare adăugată ridicată către ţări din Comunitatea Europeană, Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi spaţiul Comunităţii Statelor Independente. De asemenea, Siveco este singura firmă românească de software care furnizează servicii informatice direct către organisme ale Comisiei Europene. Compania s-a specializat în execuţia de proiecte informatice complexe şi de mare amploare pentru educaţie, sănătate, agricultură, instituţii vamale, organizaţii europene, firme private, instituţii publice.

Printre proiectele majore ale companiei se pot enumera: Implementarea sistemului complex de eLearning pentru Ministerul Educaţiei şi Culturii din Cipru, eContent pentru şcolile din Emiratele Arabe Unite, Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) din România, Informatizarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate din Bulgaria, Implementarea soluţiei eCustoms la Autoritatea Vamală din Turcia etc. Siveco a înregistrat anul trecut afaceri de 33,4 milioane de euro.

Tablete şi telefoane la export

Dacă ne referim la produse electronice pe piaţa locală activează numeroase firme româneşti care produc tablete, telefoane mobile, aparate GPS, ceasuri inteligente, drone, televizoare, baterii externe, accesorii telecom etc. Aceste produse ajung în toate ţările membre ale Uniunii Europene. Firma care a evoluat cel mai mult este Allview din Braşov. Dacă în 2012 compania avea o cifră de afaceri de 7,7 milioane de euro, în 2016 aceasta a urcat la 68 milioane de euro.

 În 2002, când s-a lansat, Allview comercializa televizoare şi DVD playere, însă în prezent compania vinde telefoane, tablete, ceasuri inteligente, camere de acţiune şi accesorii telecom. Produsele sunt exportate în ţări precum Germania, Polonia, Spania, Bulgaria, Malta, Grecia, Ungaria, Estonia, Macedonia, Serbia etc. Allview a fost fondată şi este deţinută de omul de afaceri Lucian Peticilă, fiind cea mai mare afacere deţinută de un antreprenor local de pe piaţa de smartphone-uri şi tablete. Obiectivul pentru acest an este atingerea unei cifre de afaceri de 72 milioane de euro.

UTOK, parte a distribuitorului IT&C, deţinut de Camil Perian, a intrat pe piaţa românească în octombrie 2013 cu şapte modele de tablete şi şase de smartphone. Compania vinde acum şi televizoare în ţări precum Ungaria, Moldova, Serbia, Croaţia şi Grecia. Skin Media a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 37,6 milioane de euro.

Brandul Evolio, deţinut de Televoice, este unul vechi pe piaţă. Înfiintaţă în 2001, de Liviu Nistoran, fost membru al Autorităţii Naţionale pentru Comu­nicaţii, compania distribuie de zece ani sub brandul Evolio produse precum tablete, echipamente GPS, camere video, smartwatch, scutere electrice etc. Spre deosebire de Allview, Evolio nu a reuşit să se extindă foarte mult. Compania a mizat pe tablete, sector care înregistrează un declin de câţiva ani, şi an de an a introdus noi produse în portofoliu precum camere de acţiune, drone sau vehicule electrice. Produsele din magazinul online Evolio pot fi achiziţionate din orice stat membru al Uniunii Europene, iar livrarea se face prin intermediul firmei de curierat DPD. Televoice a înregistrat anul trecut afaceri de 3,3 milioane de euro.

Cel mai nou brand românesc care îşi face cunoscută prezenţa în Europa este Tellur, deţinut de ABN Systems. Compania, fondată în 2002 şi condusă de Bogdan Nedelea, comercializează peste 1.000 de produse precum huse şi carcase de telefoane, protecţii din sticlă pentru telefoane, cabluri, baterii externe, cabluri de date, sisteme „hands free“, carduri de memorie, căşti Bluetooth, boxe Bluetooth, cabluri de date, suporţi pentru maşină, selfie-stick, încărcătoare.

“Avem produse la o calitate ireproşabilă, concepute ţinând cont de exigenţele consumatorilor români şi cu care am început deja să defilăm, dacă se poate spune astfel, în Europa, cu succes. Brandul Tellur este prezent deja, prin parteneri de retail, în 11 ţări din Europa şi în Africa de Sud“, spune Bogdan Nedelea.

În cursul anului 2016, ABN Systems a dus brandul Tellur în Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie, Spania, Polonia, Grecia, Ucraina, Moldova, Albania, Croaţia şi Africa de Sud prin parteneri locali. Anul acesta, extinderea continuă cu Ungaria, Slovacia, Austria, Elveţia şi o ţară scandinavă.

„Ne dorim ca în cinci ani Tellur să ajungă în top cinci branduri de accesorii telecom din Europa“, spune George Barbu, director comercial ABN Systems.

Compania va aduce pe piaţă în perioadă următoare produse inovatoare precum cabluri de date îmbrăcate în piele sau cu fir de Kevlar în interior. ABN Systems a avut anul trecut afaceri de 17,5 milioane de euro.

Sursa capital.ro

Fonduri UE: 25.000 Euro pentru șomeri și inactivi, să-și deschidă mici afaceri

Noi fonduri europene de până la 25.000 de euro ar urma să fie acordate unor șomeri sau persoane inactive din orașe mici și sate, pentru a-și deschide mici afaceri, potrivit unei linii de finanțare propuse de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPE).

Vorbim despre propunerea de gid al solicitantului „Implementarea strategiilor de dezvoltare locală în comunitățile marginalizate din zona rurală și/ sau în orașe cu o populație de până la 20.000 locuitori”, din cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020.

Viitorul apel de proiecte va avea la dispozitie peste 105 milioane de euro, din care 2,8 milioane de euro vor fi pentru județul Ilfov și 103 milioane de euro pentru restul țării.

Banii nu vor ajunge nici dirct și nici prea curând la antreprenorii aspiranți.

Mai întâi vor depune proiecte în această linie de finanțare autoritățile locale cu responsabilități în domeniu, în parteneriat cu actorii sociali relevanți sau furnizori de servicii sociale, precum și entități relevante pentru implementarea proiectelor.

Aici vorbim de autorități locale și centrale, organizații non-guvernamentale, furnizori de servicii de ocupare a forței de muncă etc.

Aceste entități vor puta obține fonduri europene de până la 1 milion de euro pe proiect. În aceste proiecte vor face activități de formare profesională și încadrare în muncă pentru persoanele afectate de sărăcie și șomaj.

Abia aici, în cadrul acestor activități, opțional, organizațiile care vor erula proiectele vor putea eventual să includă și o activitate atreprenorială (Activitatea principală 4 – Susținerea antreprenoriatului în cadrul comunității, așa cum e prevăzută în ghid).

În acdrul acestei activități se va derula subactivitatea de susținere a antreprenoriatului în cadrul comunității, inclusiv a ocupării pe cont-propriu, în vederea creării de noi locuri de muncă, prin acordarea de micro-granturi (subvenții), precum și a serviciilor de consiliere/consultanță formare profesională antreprenorială şi alte forme de sprijin (mentorat) atât în faza de înființare a afacerii, cât și post-înființare.

Entitatea responsabilă cu implementarea acestei activități/ subactivități va derula activități prin care va acorda sprijin persoanelor din grupul țintă (persoane apte de muncă aflate în risc de sărăcie și excluziune socială) sub forma unor servicii personalizate de sprijin, de ex. consiliere/ consultanță/ mentorat/ formare profesională antreprenorială,  sprijin pentru elaborare plan de afaceri etc., analiza și selectarea planurilor de afaceri viabile.

Planurile de afaceri vor fi supuse aprobării unei comisii de selecţie, pe baza unor criterii stabilite de beneficiarul finanţării nerambursabile, în cadrul unui proces  transparent şi nediscriminatoriu.

Comisia de selecţie a ideilor de afaceri va include obligatoriu un număr impar de membri din care o parte pot fi reprezentanţi ai:

  • Mediului de afaceri;
  • Patronatelor din aria de implementare a proiectului.

Doar persoanele fizice aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitatea marginalizată (șomeri, inactivi) ale căror planuri de afaceri sunt aprobate de către această comisie vor beneficia de sprijin sub formă de micro-granturi (subvenție) pentru înființarea firmei/ afacerii/ exploatarea ideii de business, precum şi post-înfiinţare afacere (ex. oferirea de servicii de contabilitate primară, servicii financiare, de marketing, antreprenorii vor fi instruiți în dezvoltarea planului de afaceri, management resurse umane, identificare oportunități de finanțare pentru dezvoltarea activității independente).

Subvenția maximă pentru un plan de afaceri aprobat este de 25.000 euro/ plan de afaceri. Acești bani vor face obiectul unei scheme de ajutor de minimis.

Afacerile înființate trebuie să funcționeze minimum 12 de luni pe perioada implementării proiectului și să asigure o perioadă de sustenabilitate de minimum 12 luni. Perioada de sustenabilitate presupune continuarea funcționării afacerii și poate fi contabilizată pe perioada implementării proiectului sau după finalizarea implementării.

Sursa startupcafe.ro

7 afaceri care eşuat cu toate că au obţinut finanţări de 1,5 miliarde de dolari

De obicei startup-urile care au succes şi care obţin finanţări mari ţin paginile publicaţiilor din întreaga lume, dar pentru fiecare unicorn (companie evaluată la 1 miliard de dolari) există multe alte startup-uri care eşuează.

În ultimele luni mai mult start-up-uri din SUA, care au beneficiat de finanţări mari, s-au închis. Business Insider a pregătit o listă cu 7 startup-uri care împreună au strâns aproape 1,5 miliarde de dolari şi cu toate acestea s-au închis.

1. Beepi: 2013- februarie 2017

Finanţare: 150 de milioane de dolari
Evaluare: 560 milioane de dolari

Beepi facilita legătură dintre vânzătorii de maşini second hand şi cumpărători. Atât fair.com, cât şi DGDG au luat în considerare o achiziţie a startup-ului, dar s-au răzgândit. Beepi a rămas fără bani.

2. Quixey 2009 – februarie 2017

Finanţare: 133 milioane de dolari
Evaluare: 600 de mililioane de dolari

Quixey era un motor de căutare capabil să caute informaţia în diferite aplicaţii din smartphone. Se pare că Quixey nu şi-a găsit o sursă de venituri stabilă.

3. Yik Yak 2013 – aprilie 2017

Finanţare: 73 milioane de dolari
Evaluare: 400 milioane de dolari

Reţeaua de socializare Yik Yak şi-a închis porţile pe 28 aprilie după ce s-a chinuit să-şi păstreze utilizatorii pe platformă.
Compania de efectuări de plăţi Square a cumpărat echipa de ingineri a Yik Yak pentru 3 milioane de dolari cu câteva zile înainte de închidere

4. Maple 2014- mai 2017

Finanţare: 29 milioane de dolari
Evaluare: 115 milioane de dolari

Serviciul de livrare de mâncare din New York s-a închis pe 8 mai. O parte din echipă a fost cumpărată de Deliveroo, serviciu de livrare din Marea Britanie.

5. Sprig 2013 – mai 2017

Finanţare: 57 milioane de dolari
Evaluare: 110 milioane de dolari

Sprig a fost un startup din San Francisco ce livra mâncăruri cu o calitate ridicată. Ultima livrare a fost făcută pe 26 mai. Startup-ul livra în 15 minute mâncăruri gata preparate produse local. Modelul de business s-a dovedit a nu fi sustenabil

6. Hello 2012 – iunie 2017

Finanţare: 40 de milioane de dolari
Evaluare: 300 de milioane de dolari

Hello a fost compania din spatele senzorului de somn numit Sense. Senzorul era plasat în cameră şi nu pe încheietura purtătorului. S-a închis în iunie din cauza faptului că nu a găsit un cumpărător.

7. Jawbone 1997 – iulie 2017

Finanţare: 1 miliard de dolari
Evaluare: 3 miliarde de dolari

Jawbone a fost un pionier în domeniul dispozitivelor purtabile. Compania a confirmat că-şi vinde bunurile pentru a-şi plăti furnizorii. CEO-ul Hosain Rahman a fondat o nouă companie numită Jawbone Health Hub.

Sursa businessmagazin.ro

De ce eșuează 9 din 10 afaceri? Lecții de la șeful Fribourg Capital și Elefant.ro

Antreprenorul Ion Sturza, președinte al fondului de investiții Fribourg Capital, care controlează și magazinul on-line Elefant.ro, consideră că fondatorii de mici afaceri și startupuri greșesc atunci când consideră că un eșec al acestora este cauzat de produsul slab sau de ideea de business.

Ion Sturza, un important investitor în startupuri și firme aflate la început de drum, în zona de tehnologie și internet, a vorbit miercuri la conferința Businessdays de la Cluj-Napoca, organizată de Impact Hub și Liberty Technology Park Cluj.

Eu consider că antreprenorul este o specie rară, se naște unul la un milion, o dată la 100 de ani și acela se numește Steve Jobs. Restul sunt meseriași. Atunci când vrem să ne aventurăm să ne ocupăm de afaceri, trebuie să știm un pic de economie, un pic de legal, de resurse umane, de proceduri corporate” – a spus omul de afaceri moldovean, fost prim-ministru al Republicii Molodva.

Din experiența sa de investitor, el consideră că mulți dintre fondatorii de startupuri asociază eronat eșecul unui business cu produsul sau cu ideea de afaceri în sine.

Foarte mulți nu înțeleg și asociază eșecul – în special în tehnologie – cu faptul că poate produsul nu e bun, poate ideea nu a fost bună, ceea ce este total greșit”, crede Sturza.

Eu încerc să le explic tinerilor din programele de accelerare și din multele companii tehnologice pe care le avem noi în portofoliu că în primul rând eșecul este de diferite origini și că 9 din 10 companii eșuează nu pentru că ideea sau produsul a fost rău, ci pentru că execuția a fost proastă și că, din punct de vedere operațional, a fost un eșec”, a mai spus președintele și fondatorul fondului de investiții Fribourg Capital.

3 elemente importante a enumerat Ion Sturza pentru succesul unui startup, mai ales în domeniul tehnologiei:

  • Execlența operațională.

”Ceea ce încercăm noi cu echipele noastre nu este atât să intervenim în partea de produs – pe care, până la urmă, dacă nu îl facem noi, ne ducem și îl fac chinezii – , ci să susținem o execelență operațională – cum se face afacerea, inclusiv partea de etică”.

  • Marketingul.

”Al doilea element foarte important este partea de marketing. Până la urmă, toate ideile și toate produsele și mai ales în tehnologie au nevoie să le duci în piață. Piața este globală. Astăzi, concurentul lui Google nu este un alt Google sau Yahoo, ci este un mic indian, care s-a născut sau abia se naște sau care este la colegiu. Deci este o piață globală în care, dacă nu știi cum să o penetrezi și cum să te poziționezi, ești terminat într-o noapte și nici nu observi”.

  • Vânzarea firmei.

”Al treilea element foarte important pe care noi încercăm să îl aducem în relație cu companiile noastre este o strategie foarte clară de exit. Eu nu mă căsătoresc cu afacerile. Afacerea este doar o formă de a fi ocupat, de a ieși dimineața din casă și să nu lenevești, să fii într-o condiție bună mental și fizic. De aceea, fiecare trebuie să se gânească la afaceri ca la ceva care nu ocupă spațiul privat. O strategie clară de exit – ce faci tu până la urmă cu afacerea asta? Mulți or să spună arogant: <<O las pentru nepoți și strănepoți>>. Greșit! Toate afacerile se fac pentru a fi vândute la momentul oportun, la prețul oportun”.

Ion Sturza: Decidenții au o cvasi-teamă de tehnologie

Fost prim-ministru al Republicii Moldova, antreprenorul Ion Sturza deplânge teama decidenților politici de progresul tehnologic.

”Sunt două comunități care merg paralel astăzi: comunitatea digitală și comunitatea obișnuită, inclusiv comunitatea factorilor decizionali sau politici. Indiferent la ce nivel – de sefi de state, de guverne sau local – toți vorbesc, promit. Dar până la urmă este o cvasi-teamă de tot ce se numește tehnologie. Este o neînțelegere care poate un pic să frâneze impelemntarea tehnologiei sau schimbarea aceasta tectonică ce are loc în viața omenirii, cum este trecerea de la era post-industrială la era digitală”, a mai spus Ion Sturza.

Ion Sturza (57 de ani) este un important antreprenor moldovean, cu afaceri in România și Republica Moldova. El este președinte și fondator al fondului de investiții Fribourg Capital. Printre investițiile sale se numără magazinul on-line axat pe carte Elefant.roLiberty Technology Park S.A din Cluj, SEO MonitorUpswingPlanable.

Fribourg Capital, companie de investiții ce acționează în Europa de Est, a lansat recent divizia Fribourg Digital cu un fond de investiții în valoare de 20 de milioane de euro, dedicat startupurilor IT.

Sturza a fost prim-ministru al Republicii Moldova în anul 1999. El are o avere estimată în jurul a 85-95 milioane de euro.

Sursa startupcafe.ro