Articole

Insolventa firmelor: noile norme UE la procedura transfrontalieră

Procedurile transfrontaliere de insolvență pentru firme, aplicabile în Uniunea Europeană, inclusiv în România,  s-au modificat prin noi norme care au intrat în vigoare de luni.

Noile norme fuseseră propuse de Comisia Europeană în 2012 și adoptate de legiuitorii UE în 2015, a precizat executivul european, într-un comunicat remis StartupCafe.ro .

Potrivit sursei citate, obiectivul noilor norme este de a facilita recuperarea datoriilor în procedurile transfrontaliere de insolvență.

Normele vor permite întreprinderilor să se restructureze și creditorilor să își recupereze banii cu mai mare ușurință, prin garantarea eficacității și eficienței procedurilor colective de recuperare transfrontalieră a creanțelor, sustine CE.

Regulamentul se concentrează pe soluționarea conflictelor de competență și de legi în procedurile transfrontaliere de insolvență.
Aceasta asigură, de asemenea, recunoașterea hotărârilor în materie de insolvență în întreaga UE.

Principalele caracteristici ale noilor norme

  • Domeniu de aplicare mai larg: noile norme se aplică unei game mai largi de proceduri naționale de restructurare. Anumite tipuri de proceduri naționale de restructurare moderne și eficiente nu erau reglementate de vechile norme, ceea ce înseamnă că acestea nu puteau fi folosite în litigiile transfrontaliere. Acum va exista posibilitatea de a utiliza procedurile naționale de restructurare moderne pentru salvarea întreprinderilor sau recuperarea sumelor de bani de la debitorii din alte țări ale UE.
  • O mai mare securitate juridică și garanții împotriva „turismului de faliment”: în cazul în care un debitor se mută cu puțin timp înainte de inițierea procedurii de insolvență, instanța va trebui să analizeze cu atenție toate circumstanțele cazului pentru a stabili dacă mutarea este autentică și nu are loc pentru a permite debitorului să profite de norme mai favorabile privind falimentul. Instanța va trebui să verifice dacă debitorul nu acționează ca un „turist în scopul falimentului”.
  • Șanse sporite de a salva o societate: noile norme conduc la evitarea „procedurilor secundare” (proceduri inițiate de instanțe dintr-o altă țară a UE decât cea în care se află sediul social al societății). Acest lucru va facilita restructurarea societăților într-un context transfrontalier. În același timp, normele prevăd, de asemenea, garanții privind interesele creditorilor locali.
  • Proceduri de insolvență ale unui grup de firme: noile norme introduc un cadru privind procedurile de insolvență ale unui grup de societăți. Aceste norme vor spori eficiența procedurilor de insolvență care implică diferiți membri ai unui grup de societăți. La rândul său, acest lucru va spori șansele de salvare a grupului în ansamblul său.
  • Conectarea registrelor de insolvență: până în vara anului 2019 va exista o interconectare la nivelul UE a registrelor naționale electronice de insolvență. Acest lucru va facilita obținerea de informații cu privire la procedurile de insolvență din alte țări ale UE.

În 2012, Comisia Europeană a prezentat o propunere de actualizare a regulamentului din 2000 pentru îmbunătățirea punerii în aplicare a unora dintre dispozițiile acestuia, în scopul de a perfecționa administrarea efectivă a procedurilor transfrontaliere de insolvență. Propunerea a fost adoptată de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene la 20 mai 2015 și intră în vigoare astăzi.

În 2014, Comisia a emis, de asemenea, o recomandare privind restructurarea și cea de a doua șansă. Cu ocazia revizuirii de către Comisie a punerii în aplicare a recomandării de către statele membre, a devenit evident faptul că normele sunt încă divergente și rămân ineficiente în unele țări.

Acesta este motivul pentru care, în noiembrie 2016, Comisia Europeană a propus o directivă privind insolvența întreprinderilor, care se axează pe facilitarea restructurării timpurii și pe acordarea unei a doua șanse.

Aceste două instrumente juridice – noul Regulament privind insolvența și propunerea de directivă – vor crea un cadru coerent de sprijinire a creșterii și a întreprinzătorilor.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

Legea „51% produse româneşti în hypermarket” reintră în Parlament

Legea comerțului alimentar, cea care prevede prezenta a cel puțin 51% produse românești pe raft și pentru care împotriva României s-a declanșat procedura de infringement, intra din nou în Parlament. Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților cu asociațiile de producători și retaileri vor purta miercuri dezbateri generale.

Dezbaterile despre legea privind 51% produse românești pe rafturile hypermarketurilor (Legea 150/2016 n.red) vor fi reluate miercuri, 7 iunie, în cadrul Comisiei pentru Agricultură din cadrul Camerei Deputaților, se arată pe ordinea de zi a instituției. Este pentru prima dată din februarie anul acesta când acesată lege intră oficial pe ordinea de zi a Camerei, de când Comisia Europeană a trimis României o scrisoare de punere în întârziere pe motiv că normele naționale privind comercializarea cu amănuntul a produselor agricole și alimentare contravin legislației UE.

Dezbaterile la care vor participa, confom anunțului, atât reprezentanți ai Ministerului, ANSVSA, cât și ai asociaților de producători agricoli și rețele comerciale, au loc înainte de data limită până la care România poate trimite un răspuns Comisiei pentru a argumenta de ce este nevoie ca 51% dintre produsele de bază de pe raft să provină de pe lanțul alimentar scurt, așa cum prevede legea 150/2016. Aceasta în condițiile în care, după cum a scris ECONOMICA.NET, România a solicitat Bruxelles-ului amânarea cu două luni a perioadei până la care poate să trimită un răspuns la scrisoarea de punere în întârziere, până la 16 iunie.

Ce se discută în Parlament

Oficial, pe 7 iunie, în Parlament se va discuta pe marginea a doua proiecte de acte normative introduse în circuitul legislativ anul trecut. Primul, inițiat de 10 senatori PNL, prevede ca principală schimbare a legii limitarea valorii serviciilor, dioscounturilor și oricăror alte obligații cerute de către comercianți producătorilor români de alimente la 5% din valoarea mărfurilor comercializate. De asemenea, o altă prevedere a proiectului menționeză că retailerii sunt obligați ca, pentru produse lactate, carne și produse din carne, fructe, legume, panificație, patiserie, cofetărie fabricate de producători din România, să asigure spații de expunere și vânzare  de cel puțin 50% din suprafața existentă folosită pentru comercializarea alimentelor. Proiectul a fost respins de către Senat și a primit aviz negativ din partea Comisiei pentru industrii, dar favorabil din partea Comisiei juridice.

Al doilea proiect, o propunere a deputatului Ioan Cristina, și ea respinsă anul trecut de către Senat, prevede, de asemenea, discounturi de cel mult 5% din valoarea mărfii comercializate și un procent de 50% de pe raft pentru producătorii autohtoni.

Atât ministrul Agriculturii, Petre Daea, cât și oficiali ai parlamentului au declarat însă în repetate rânduri că vor să mențină prevederea referitoare la 51% produse românești pe raftul marilor magazine. De asemenea,din informațiile profit.ro, Parlamentul a elaborat o variantă potrivit căreia procentul de 51% se va menține,  „produs românesc” va fi înlocuit cu „produs autohton”, iar produsele locale vor trebui să provină dintr-un „parteneriat direct”, din care sunt excluși intermediarii. Totodată, furnizorii vor fi taxați pentru o serie de servicii ale marilor comercianți.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de