Articole

Industria IT şi-a dublat veniturile în 6 ani. Piaţă de 5 miliarde de euro în România

ARIES Transilvania anunţă rezultatele unui amplu studiu naţional al pieţei de IT din România, realizat cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Cluj-Napoca, şi care analizează evoluţia domeniului pe parcursul a şase ani, între 2011 şi 2016.

 

Conform studiului, numărul companiilor din IT la nivel naţional a crescut în perioada 2011-2016 de la 9.823 la 14.339, şi se previzionează că la finalul anului 2017 se va depăşi numărul de 17.000. Practic, în cei 6 ani de zile, s-au înregistrat cu aproape 50% mai multe firme cu profil informatic. Totodată, cifra de afaceri cumulată a firmelor de IT s-a dublat în ultimii 6 ani, în contextul în care segmentul IT deţine o pondere din ce în ce mai crescută în economia naţională, depăşind, împreună cu domeniul tehnologiilor comunicării, 6% din PIB.

Evoluţia industriei de IT la nivel naţional este una semnificativă: în cele 14.339 firme înregistrate în anul 2016 lucrau peste 100.000 de angajaţi, numărul acestora crescând cu 75% în ultimii 6 ani. Mai mult decât atât, în perioada analizată se remarcă dublarea numărului de startup-uri, ceea ce indică apariţia pe piaţă şi a tinerilor antreprenori, promotorii de noi idei, noi soluţii şi o nouă atitudine în business, completând astfel companiile cu experienţă care au crescut în ritm susţinut în ultimii ani. Capacitatea acestor startup-uri de a rezista unei concurenţe puternice constituie una din mizele pieţei de IT, miză care suscită interesul tuturor specialiştilor, fiind una dintre premisele continuităţii cu succes a acestui domeniu.

Capacitatea de business dezvoltată de companiile de IT este reliefată şi de dublarea cifrei totale de afaceri în 6 ani. O piaţă de aproape 5 miliarde de euro reprezintă un segment important în orice calcul previzionist.

La nivel naţional, se observă un trend de scădere a numărului de companii mici cu 1-4 angajaţi şi o creştere a numărului de companii fără niciun angajat. Dacă în 2011 ponderea companiilor de IT care nu aveau niciun angajat era de 27%, în 2016, acest procentaj  a crescut la 35,5% din totalul firmelor de IT. Acest trend este unul îngrijorător din perspectiva faptului că rata de creştere a angajării de personal nou este în scădere relativă şi numărul companiilor de IT fără niciun angajat reprezintă o treime din totalul companiilor de IT. Astfel, tot mai multe companii de IT găsesc dificil să recruteze resursa umană şi tot mai mulţi angajaţi din IT preferă să îşi înfiinţeze propria companie, fapt care se reflectă şi în evoluţia numărului de startup-uri.

În intervalul 2011-2016, numărul startup-urilor aproape s-a dublat (de la 1.806 startup-uri în 2011, la 3.795 startup-uri în 2016), iar ponderea lor din totalul companiilor a crescut de la 18,4%, în 2011, la 26,5%, în 2016. Se remarcă ponderea mare a startup-urilor din Cluj-Napoca, unde, în decurs de 6 ani, creşterea acestui tip de business a fost de 281%, aproape triplându-se numărul de startup-uri din 2011.

Studiul cuprinde atât o analiză la nivel naţional, cât şi o analiză comparativă realizată pe companiile din centre urbane din România (Cluj-Napoca, Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Braşov şi alte municipii). În cadrul acestei analize, piaţa de IT a fost definită prin 9 coduri CAEN, referitoare în principal la producerea de soft sub variate forme, consultanţă în producerea de soft şi implementarea de produse (fără a include şi tehnologiile comunicării sau comerţul cu amănuntul în domeniu).

 

Evoluţia pieţei de IT din Cluj-Napoca între 2011 şi 2016

Studiul naţional al pieţei de IT a efectuat şi o analiză asupra evoluţiei pieţei de IT din Cluj-Napoca, între anii 2011 – 2016, constatând o creştere foarte rapidă, prin comparaţie cu alte centre de dezvoltare din sectorul informatic din ţară, precum Iaşi sau Timişoara. Din această perspectivă, Cluj-Napoca poate fi considerat principalul pol de business IT din România, după Bucureşti.

Numărul companiilor de IT a crescut în Cluj-Napoca cu peste 75% faţă de 2011, mult peste media naţională. Luând în calcul şi noile companii apărute în urma programelor guvernamentale precum “Start-up Nation”, la momentul actual se poate vorbi despre dublarea acestui număr.

În cele 1.235 de companii din IT din Cluj-Napoca lucrează 14.036 angajaţi, reprezentând 8,7% din total salariaţilor municipiului (161.610 pe 2016 – conform datelor INS). Astfel, 1 din 11 angajaţi clujeni lucrează în IT. Dacă se iau considerare şi alte forme de colaborare (PFA, microîntreprinderi), numărul clujenilor care lucrează în IT depăşea, la nivelul anului 2016, 20.000 de persoane. O altă caracteristică ce individualizează acest centru de IT o constituie ponderea mult mai mare a startup-urilor, a căror număr s-a dublat în ultimii 6 ani, cu mult peste media naţională.

Studiul a fost realizat de firma de cercetare Encore Research la solicitarea Aries Transilvania, cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local Cluj-Napoca, iar metodologia a inclus analiza financiară a sectorului de IT, sondaje de opinie pe companiile de IT din Cluj-Napoca, dar şi pe companiile din alte centre importante din ţară, studiu calitativ prin interviuri cu antreprenori din IT, manageri ai companiilor de IT şi reprezentanţi ai mediului universitar. Raportul final al Studiului Pieţei de IT – Analiză comparativă naţională 2017 poate fi accesat on-line pe site-ul www.itstudy.ro, unde este disponibil atât în limba română, cât şi în limba engleză.

 

Sursa Curierul Național

/0 Comentarii/de

Capcanele regimului microîntreprinderilor: Cinci motive pentru care este mai bună impozitarea pe profit decât cea pe cifra de afaceri

Printre modificările aduse Codului Fiscal în vigoare din ianuarie 2018, se numără creşterea plafonului de încadrare în sistemul de impozitare al microîntreprinderilor de la 500.000 euro la 1 milion EUR. De asemenea, se elimină posibilitatea companiilor de a opta pentru aplicarea impozitului pe profit. În urma unor analize interne, la 31 decembrie 2016 aproximativ 96% din companiile din România îndeplineau condiţiile pentru încadrarea în regimul microîntreprinderilor.

 

În comunicatul de presă emis de autorităţi se argumentează că măsura este benefică pentru mediul de afaceri, întrucât se reduc atât sarcina fiscală, cât şi costurile administrative cu calculul impozitului.

În opinia noastră însă, sunt multe situaţii în care aplicarea regimului microîntreprinderilor nu numai că nu aduce niciun beneficiu, dar poate fi chiar mai costisitoare pentru companii.

În primul rând, este vorba de companiile care realizează pierderi şi care, prin aplicarea regimului microîntreprinderilor, nu vor putea reporta şi deduce aceste pierderi din profiturile viitoare. În plus, aceste companii vor plăti şi impozit pe veniturile microîntreprinderilor. Dacă ne raportăm la datele financiare pentru anul 2016, aproximativ 47% din companii se vor afla în această situaţie.

 

În al doilea rând, vor fi afectate companiile care realizează marje mici de profit şi care, aplicând regimul microîntreprinderilor, vor plăti de fapt mai mult decât ar fi plătit prin aplicarea impozitului pe profit. Acesta este cazul pentru companiile cu o marjă de profit raportată la venituri mai mică de 6,25%, respectiv 14% din companiile din Romania conform datelor pentru anul 2016.

În al treilea rând, companiile care aplică regimul microîntreprinderilor nu pot beneficia de facilităţile din sfera impozitului pe profit – de exemplu scutirea pentru profitul reinvestit, facilităţile pentru activităţi de cercetare-dezvoltare (deducerea suplimentara de 50% şi  scutirea de impozit pe profit), amortizare accelerată sau de creditul fiscal pentru sponsorizare.  În condiţiile în care numeroase companii sunt implicate în acţiuni de responsabilitate socială corporativă, descurajarea sponsorizărilor prin eliminarea facilităţilor fiscale va crea un impact negativ şi asupra ONG-urilor care depind de sponsorizări ca sursă de finanţare.

În al patrulea rând, companiile care aplică regimul microîntreprinderilor nu pot aplica prevederile mai favorabile prevăzute de directiva mama-filiala. Astfel, în cazul în care plătesc dividende către o societate mamă rezidentă în alt stat membru al Uniunii Europene, vor reţine impozit la sursă 5% (dacă nu există un tratat de evitare a dublei impuneri mai favorabil).

 

Nu în ultimul rând, companiile de holding cu venituri anuale sub 1 milion de EUR nu mai pot aplica regimul de scutire al veniturilor din dividende şi câştiguri de capital. Chiar dacă la sfârşitul anului veniturile totale depăşesc 1 milion EUR, aceste companii tot vor avea de plătit impozit pe veniturile microîntreprinderilor, pentru că regimul de impozit pe profit se aplică exclusiv din trimestrul în care plafonul este depăşit (deci impozitul pe veniturile microîntreprinderilor plătit până la momentul respectiv nu se recuperează).

 

În concluzie, s-ar părea ca un număr semnificativ de companii vor fi afectate de noile reglementări. Aşadar, subliniem necesitatea de revedea aceste prevederi în procesul de aprobare a legii în Parlament – în special introducerea opţională a sistemului – astfel încât măsura să îşi atingă scopul, acela de a stimula dezvoltarea economică a sectorului întreprinderilor mici si mijlocii, inclusiv al antreprenoriatului românesc.

Cum se pot pregăti aceste companii? Chiar dacă regimul microîntreprinderilor este unul obligatoriu, cu o bună planificare şi o definire cât mai atentă a strategiei, companiile pot adresa potenţialul impact negativ al acestor prevederi.  Spre exemplu, printr-o bună politică de distribuire de dividende (chiar înainte de sfârşitul acestui an) sau o regândire a alocării funcţiilor şi structurii veniturilor în cadrul grupurilor de companii.

 

Sursa Ziarul Financiar

/0 Comentarii/de

INS: Comerţul cu amănuntul a înregistrat o creştere de 9,3% a volumului cifrei de afaceri, în primele opt luni

Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul a crescut, ca serie brută, cu 9,3%, în primele opt luni ale anului, faţă de intervalul similar din 2016, în principal ca urmare a vânzărilor de produse nealimentare, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), potrivit Agerpres.

Potrivit statisticii, în intervalul 1 ianuarie – 31 august 2017, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent, cifra de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a înregistrat de asemenea o creştere cu 8,4%, datorită vânzărilor de produse nealimentare (+12,5%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+11,2%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+3,8%).

Pe de altă parte, majorarea cu 9,3% a volumului cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul, ca serie brută, s-a datorat, în principal, valorilor pozitive din vânzările de produse nealimentare (+12%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+11,9%) şi vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+4,8%).

Datele INS relevă, totodată, că, în august 2017 faţă de august 2016, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), ca serie brută, a crescut cu 15,9% ca urmare a rezultatelor consemnate la vânzările de produse nealimentare (+18,5%), în comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+18,4%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+10,9%).

De asemenea, în intervalul de referinţă, ca serie ajustată, majorarea a fost de 12,6%, iar segmentele care au contribuit la acest rezultat au fost: vânzările de produse nealimentare şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+17,8% fiecare) şi vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+7%).

Conform INS, la nivel comparativ august 2017 vs iulie 2017 volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), a crescut atât ca serie brută – cu 7,4%, cât şi ca serie ajustată – cu 2,3%.

 

Sursa Capital

/0 Comentarii/de

CITR: România, dependentă de marile firme. IMM-urile, extrem de vulnerabile

În România doar 6.521 de companii, dintr-un total de 640.000, generează peste 60% din cifra de afaceri cumulată la nivel naţional, arată o analiză a CITR Group (Casa de Insolvenţă Transilvania).

Deşi la nivel macroeconomic România a înregistrat, în al doilea trimestru din 2017, cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, de 5,7%, conform datelor din Eurostat, la nivel microeconomic asistăm la o concentrare îngrijorătoare a veniturilor în jurul unui număr foarte mic de companii.

Acest dezechilibru acţionează puternic asupra modului în care 99% dintre companiile din România îşi desfăşoară activitatea; economia românească e dependentă de acest număr restrâns de societăţi mari, iar companiile mici şi mijlocii, care formează majoritatea a companiilor din România, sunt extrem de vulnerabile. România rămâne la fel de fragilă ca în 2007-2008, iar experienţa crizei anterioare nu creează vreun confort, fiindcă nu suntem mai bine pregătiţi acum pentru eventualitatea unui recul.

Rudolf Vizental, CEO CIT Resources

Studiul CITR Group indică o concentrare spre vârf a companiilor din economia României. Numărul companiilor de impact în economie a scăzut, însă generează mai mult, sunt mai profitabile şi folosesc mai puţini angajaţi.

Rudolf Vizental apreciază că lipsa companiilor mari are efect direct asupra investiţiilor: Această structură dezechilibrată este principala cauză a numărului redus de tranzacţii la nivel naţional. Deşi România reprezintă cea mai atractivă economie din Europa de Est, oportunităţiile concrete sunt de cele mai multe ori mult prea mici pentru a atrage investitori instituţionali. Pentru a creşte, trebuie avute în vedere şi opţiunile de consolidare, nu doar de creştere organică.

Potrivit studiului CITR Group, companiile de impact au fost împărţite în finanţabile, restructurabile şi insolvabile. Numărul celor dintâi a crescut, următoarele au scăzut, iar cele insolvabile aproape s-au înjumătăţit.

Un alt semnal de alarmă tras de specialiştii CITR Group se referă la oportunităţile de salvare a afacerilor cu probleme, considerate de bănci nefinanţabile, iar de investitori prea mici. Doar circa 1.500 de companii, adică societăţile sănătoase, cu active de peste zece milioane de euro, reprezintă zona de interes pentru consultanţi, investitori şi bănci.

În aceste condiţii, avem cel puţin 18.500 de companii cu active mai mari de un milion de euro considerate neatractive, nu avem servicii suficient de specializate în aceste zone. Investitorii nu se aventurează sub pragurile lor, iar băncile le consideră nefinanţabile; ele au produse debt to equity, un reţetar, dar o restructurare se aplică de la caz la caz, fiecare companie are nevoi diferite. Într-un context economic în care băncile preferă să-şi vândă portofoliile de credite neperformante, nu văd perspective pentru dezvoltarea acestui mecanism. Chiar dacă nivelul acestora în România a ajuns la cel mai mic nivel din ultimii 8 ani, în realitate aceste credite nu au dispărut, ci doar s-au transferat de la un proprietar la altul, iar situaţia companiilor a rămas la fel de dificilă,

explică reprezentantul CITR Group.

Specialiştii CITR Group argumentează că, în acest context, reechilibrarea economiei româneşti are nevoie urgentă de măsuri de sprijinire a acestor business-uri în dificultate, ignorate de principalii finanţatori, izolate de mediul de business şi stigmatizate de cel social, de teama efectului de domino al unui potenţial eşec. Acestea în contextul în care economia autohtonă nu are capacitatea să genereze suficienţi antreprenori încât să suplinească lipsa dispariţiei celor care eşuează.

Noi investim timp şi resurse în aceste analize tocmai pentru a trage semnale de alarmă spre acţiune, nu doar spre constatare. Trebuie să intervenim în restructurarea acestor companii prin toate mijloacele şi mecanismele specifice, aplicate de la caz la caz. Reţetele nu funcţionează. Recomandăm, în special, un proces de consolidare pe orizontală, în aceleaşi domenii de activitate, pentru creşterea în volum şi reducerea costurilor, un proces de care încă fugim ca de frica colectivizării, păstrată pe undeva ca o frustrare istorică.

Rudolf Vizental

CITR Group asistă companiile în procesul lor de recuperare prin furnizarea soluţiilor de reorganizare, restructurare şi investiţii. Grupul are resurse pentru gestionarea tuturor domeniilor de business, atât în baza procedurilor judiciare, cât şi în afara lor. Fondat în 2014, misiunea acestuia este anticiparea nevoilor antreprenorilor şi îmbunătăţirea continuă a serviciilor oferite companiilor, astfel încât orice impas economic să fie transformat într-o oportunitate de business.

Sub umbrela CITR Group funcţionează societăţile CITR, CIT Restructuring şi CIT Resources.

CITR este o societate de practicieni în insolvenţă care gestionează, în prezent, o masă credală de peste patru miliarde de euro şi un patrimoniu de peste 650 milioane de euro. CITR a distribuit creditorilor peste 400 de milioane de euro în ultimii cinci ani, din care 100 de milioane de euro doar în 2016.

 

Sursa Capital.ro, AGERPRES

/0 Comentarii/de