Articole

Infocons: Practici comerciale neloiale

Când cumpăraţi bunuri şi servicii în UE, legislaţia europeană vă protejează împotriva practicilor comerciale neloiale, indiferent de modalitatea de achiziţionare pentru care optaţi – cumpărături on-line, de la un magazin local sau de la un comerciant din străinătate.

 

Când promovează, vând sau furnizează produse, companiile trebuie să vă ofere informaţii clare (a se vedea dreptul la informaţii on-line) care să vă permită să faceţi cumpărături în cunoştinţă de cauză. În caz contrar, acţiunile lor ar putea fi considerate neloiale. Consultaţi secţiunea „Căi de atac” pentru a afla ce puteţi face într-o astfel de situaţie.

Practici înşelătoare şi agresive

Consumatorii europeni beneficiază de protecţie împotriva a două categorii principale de practici comerciale neloiale:

• practicile înşelătoare, care se manifestă prin acţiune directă (furnizarea de informaţii false) sau omisiune (nefurnizarea unor informaţii importante)

• practicile agresive, al căror scop este să vă constrângă să cumpăraţi.

 

Lista neagră a practicilor comerciale interzise întotdeauna

Lista neagră face posibilă identificarea practicilor comerciale care sunt interzise în orice împrejurare. Dacă o astfel de practică figurează pe listă, ea este considerată automat ilegală.

Exemple de practici incluse pe lista neagră:

Publicitatea-capcană:

Comercianţii nu au voie să promoveze produse/ servicii la un preţ foarte mic dacă stocul disponibil este insuficient. Ei trebuie să le spună consumatorilor câte articole sunt disponibile şi cât timp rămâne valabilă oferta.

False oferte „gratuite”:

Comercianţii trebuie să comunice preţul real al bunurilor şi serviciilor pe care le oferă. Nu au voie să pretindă că oferă anumite servicii adiţionale gratuite, atât timp cât serviciile respective sunt deja incluse în preţul normal.

Manipularea copiilor:

Vânzătorii nu au dreptul să îi încurajeze pe copii să le ceară părinţilor să le cumpere anumite produse. Sunt interzise mesajele directe de tipul „Cumpără-ţi această carte acum” sau „Spune-le părinţilor tăi să-ţi cumpere acest joc”. Interdicţia se aplică în cazul tuturor mijloacelor de comunicare, inclusiv al televiziunii şi, mai ales, al internetului.

False proprietăţi curative:

Ori de câte ori un produs este promovat pentru valoarea sa terapeutică (vindecă alergii, stopează căderea părului, ajută la slăbit etc.), aveţi dreptul de a şti dacă aceste afirmaţii au o bază ştiinţifică.

În multe cazuri ele nu sunt confirmate medical şi, în plus, sună prea bine ca să fie adevărate.

Mesaje ascunse în materiale informative (reportaje publicitare):

Aveţi dreptul de a fi informat dacă un articol din ziar sau un program de radio ori televiziune a fost sponsorizat de o companie interesată de promovarea propriilor produse. Publicitatea mascată se realizează prin imagini, cuvinte sau sunet.

Sisteme piramidale:

Este vorba despre sisteme promoţionale în care trebuie să investiţi o sumă de bani pentru a obţine beneficii mai târziu. Problema este însă că beneficiile respective sunt posibile doar dacă sistemul reuşeşte să atragă noi participanţi. Comercializarea propriu-zisă sau consumul de produse joacă un rol secundar. La un moment dat, sistemele piramidale se prăbuşesc, iar ultimii intraţi îşi pierd investiţiile.

False oferte de premii şi cadouri:

Comercianţii nu au voie să facă publicitate la premii sau cadouri „gratuite” şi apoi să vă ceară să plătiţi pentru a le primi. Dacă primiţi o scrisoare sau un e-mail care spune „Felicitări, aţi câştigat un premiu!”, vă recomandăm să o trataţi cu precauţie, pentru că v-aţi putea afla în faţa unei practici comerciale neloiale.

False avantaje „speciale”:

Comercianţii nu au dreptul să pretindă că vă acordă drepturi speciale, atâta timp cât beneficiaţi de acestea în baza legii.

Falsa utilizare a ofertelor limitate:

Când un comerciant vă spune că o anumită ofertă rămâne valabilă pe o perioadă limitată, este posibil, de fapt, să încerce să vă convingă să cumpăraţi înainte de a vă putea face o opinie clară despre produs. Nu este corect să se pretindă, în mod fals, că o ofertă este limitată în timp.

Oferte insistente şi nedorite:

În baza legislaţiei UE, companiile nu au voie să se folosească de telefon, fax, e-mail sau alte mijloace de vânzare la distanţă pentru a vă prezenta, în mod insistent, oferte pe care nu le doriţi.

Exploatarea consumatorilor vulnerabili

Comercianţii nu au voie să utilizeze practici care presupun exploatarea consumatorilor vulnerabili, cum ar fi copiii, bolnavii sau persoanele dependente. De exemplu, este ilegală exercitarea de presiuni asupra copiilor pentru a-i determina să cumpere un produs sau să îi convingă pe părinţi să o facă.

Este posibil să vă confruntaţi cu practici care nu se regăsesc pe această listă neagră, dar care să vi se pară incorecte, din diverse motive. În acest caz, contactaţi organizaţia naţională pentru protecţia consumatorilor sau reţeaua centrelor europene pentru consumatori.

 

Sursa Curierul Național

Paste 2017- Cati bani cheltuiesc romanii pe mancare, cadouri si calatorii

Daca ai business online este esential sa stii pe ce cheltuie romanii banii in pragul sarbatorilor. Potrivit studiilor si analizelor de piata de Paste, romanii au bugete bine stabilite pe care le impart intre cumparaturile pe mancare si cadouri. Dincolo de bugetul alocat mesei de Paste romanii cumpara cadouri preferintele fiind pentru haine, incaltaminte, accesorii (de Paste exista traditia „innoirii”, cel putin prin imbracamintea purtata), jucarii si mini-vacante in tara sau in afara tarii. Vezi cati bani au alocat romanii sarbatorilor pascale.

Cat se cheltuie pe mancare
La capitolul mancare, romanii si-au stabilit un buget de peste 500 de leu. O familie cu numar mediu de persoane si cu venituri medii va cheltui pe mancare in acest an cel putin 500 de lei pentru a sarbatori cum se cuvine Pastele potrivit unei analize News.ro.

Potrivit informatiilor culese de News.ro din pietele bucurestene si din hipermarketuri, reiese ca pentru produsele de baza precum carne de miel,carne de porc, cozonac, faina, ulei, oua, salam, carnati, fructe si legume, o familie medie cheltuieste in jur de 500 de lei.

Cele mai uzuale cadouri: haine, incaltaminte si jucarii
La capitolul cadouri romanii au alocat in medie un buget 300 de lei, bani prin care intentioneaza sa cumpere haine, incaltamnite sau accesorii potrivit unui studiu realizat de magazinul online Answear.ro, citat de agentia Agepres.

Potrivit studiului, aproape o treime dintre respondenti ar putea cheltui cu ocazia sarbatorilor de Paste din oferta magazinelor online intre 500 si 1.000 de lei, in timp ce 34,4% dintre acestia au declarat ca nu si-au stabilit inca un buget, cumparaturile realizandu-le doar cu cateva zile inainte de sarbatori.

In ceea ce priveste produsele pe care le-ar achizitiona pentru a-si reinnoi garderoba de primavara sau cu ocazia sarbatorilor de Paste, 60% dintre cei ce au raspuns cercetarii ar cumpara incaltaminte eleganta sau sport. Printre preferintele femeilor se numara sandale si balerini, in timp ce barbatii au ales tenisii si pantofii sport.

La capitolul buget pentru cadouri sunt incluse si jucariile pentru cei mici. Potrivit site-ului bestkids.ro valoarea unei achizitii in aceasta perioada a anului se incadreaza intre 260 si 350 de lei pentru un cos de cumparaturi mediu.

Ce destinatii de calatorie sunt in top
De asemenea, dincolo de haine, accesorii sau jucarii o parte din romanii cheltuie si pe calatorii. Daca in general romanii preferau sa ramana acasa de sarbatori, in ultimii 2-3 ani se observa o preferinta pentru petrecerea sarbatoriilor departe de casa, fie in tara fie in strainate. Tot mai multi romani aleg sa isi ia familia si sa petreaca vacanta de Paste in Bucovina, Nisipurile de Aur, Albena, Insula Creta si Insula Corfu sunt principalele destinatii care atrag turistii romani cu ocazia Sarbatorilor Pascale, potrivit unui studiu Christian Tour, cea mai mare agentie de turism din Romania, citat de profit.ro.

Cheltuiala medie pentru un sejur de Paste in strainatate nu depaseste 300 de euro de persoana, in timp ce pentru o vacanta in Romania este alocat cel mult 200 de euro.

Familiile cu copii au fost interesati in acest an de vacantele all inclusive in destinatii precum Bulgaria, Grecia sau Romania. Cei care isi petrec Sarbatorile Pascale in tara au optat pentru o vacanta intr-una dintre statiunile balneare sau montane, precum Baile Felix, Baile Herculane, Baile Tusnad, Predeal sau Poiana Brasov, dar si in Maramures, unde sarbatoresc in mod traditional, cu masa festiva si obiceiuri de Paste.

Destinatiile externe cele mai cautate sunt cele de pe litoralul bulgaresc al Marii Negre (Nisipurile de Aur si Albena), din Grecia (Creta si Corfu), dar si Tenerife, Portugalia, Costa del Sol, Napoli-Sorrento, Sicilia, Tara Bascilor sau Toscana.

Sursa startupcafe.ro