Articole

7 din 10 oameni de afaceri nu vad beneficiile brandului personal

Antreprenorul britanic Richard Branson este sursa de inspirație pentru cei mai mulți oameni de afaceri prin felul în care își construiește brandul personal, spun reprezentanţii Valoria, care au lansat studiul „Puterea brandului personal 2017”.

„Prin prezentul studiu, ne-am propus să aflăm modul în care este percepută importanța brandului personal în mediul de afaceri din România. Am vrut să aflăm câți respondenți își construiesc consecvent și proactiv brandul personal, care sunt principalele canale de comunicare ale brandului personal, care consideră respondenții că sunt beneficiile asociate construirii brandului personal, ce personalități sunt nominalizate ca modele de pe scena internațională. Din câte știm, este prima inițiativă de acest gen din România pe care o vom consolida prin noi studii și continut de calitate despre acest subiect de importanță vitală”, spune Elena Badea, Managing Partner Valoria, co-autoarea studiului.

Câți își construiesc consecvent brandul personal?

Numai 32% dintre respondenți spun că au un demers consecvent și proactiv de construire a brandului personal. Restul de 68% îi adună pe cei care au abordări punctuale, oportuniste sau, dimpotrivă, nu își gestionează în nici un fel brandul; 65% dintre aceștia nici nu consideră că este probabil să înceapă să facă acest lucru în următoarele 6-12 luni.   

Cei care nu au ales până acum să își construiască brandul personal spun ca principalul motiv este faptul că nu au timp pentru această activitate (25%), nu este o prioritate pentru ei (19%) sau nu s-au gândit la acest aspect (14%). Pe de altă parte, numai 26% dintre respondenții care deja își construiesc brandul personal spun că fac acest demers de peste 10 ani. Cei mai mulți dintre aceștia (38%) lucrează la brandul personal de 1-3 ani, iar 21% își construiesc brandul personal de 4-7 ani. 

Cum își construiesc brandul personal?

56% dintre respondenți pun pe primul plan comunicarrea experienței lor de afaceri și a competențelor relevante pentru a-și construi brandul personal, dar 54% consideră comunicare propriilor valori drept partea cea mai importantă a acestui demers. Este important că 40% dintre respondenți spun că nu au o strategie de dezvoltare a brandului personal, dar vor să își facă o astfel de strategie. Dintre respondenți 10% au o strategie dar nu o aplică, 4% nu au și nici nu își vor face una, iar 9% spun că nu este cazul. Canalele folosite pentru comunicarea publică a brandului personal sunt dominate de LinkedIn (59%) și Facebook (53%). Pe locul trei sunt evenimentele care dau ocazia de a vorbi în public (38%). Blogul personal apare pe ultimul loc cu numai 12%.

Ce domenii abordează pentru diferențierea brandului personal?

Principalele 5 domenii majore, pe lângă cel al profesiei, care sunt alese pentru a comunica brandul personal sunt: domeniul social (52%), educația (50%), antreprenoriatul (49%), cultura (24%) și inovația (22%). Chiar dacă 27% dintre respondenți spun că au un proces care să le faciliteze identificarea temelor relevante pentru dezvoltarea brandului personal, din care 7% nu îl aplică încă, restul de 73% nu au un astfel de proces și din aceștia numai 36% lucrează la asta.

Ce beneficii și indicatori atașează brandului personal?

Cele mai importante trei beneficii aduse de brandul personal sunt: recunoașterea și vizibilitatea pe care le aduce (pentru 67% dintre respondenți), faptul că dezvoltarea acestuia face parte din strategia de evoluție profesională (pentru 66% dintre respondenți), dar și creșterea angajabilității pe piața muncii (pentru 41% dintre respondenți). Dintre indicatorii de performanță folosiți pentru a urmări / măsura progresul în construirea brandului personal vedem că numărul de menționări în presă este utilizat numai de 16% dintre respondenți, pe locul unu aflându-se numărul de contacte noi de business, care este, de altfel, un indicator de networking dar care, indirect, este folosit ca să indice puterea brandului personal.

Cu cine lucrează la brandul personal?

Numai 18% dintre respondenți au locat un buget lunar pentru activități care să conducă la construirea brandului personal. Cei mai mulți respondenți (37%) care alocă un astfel de buget sunt cei de 34-49 ani, ceea ce corespunde cu o etapă foarte activă din viața profesională, la fel ca și în cazul celor de 25-33 de ani care răspund pozitiv în procent de 36%.

Cei mai mulți respondenți (47%) spun că ar colabora cu un consultant specializat pentru dezvoltarea brandului personal 35% s-ar consulta cu prieteni mai avansați în procesul acesta, iar 33% ar apela la un executive coach sau un life coach. Doar 24% spun că ar dori să primească acest tip de consultanța de la un profesionist în marketing.

Din păcate, 49% dintre respondenți nu au participat la nici un training cu tema brandului personal în ultimii trei ani (2013-2016). Doar 18% spun că au participat la un astfel de training în acest interval de timp, 14% au participat la două, 10% la 3, iar 9 % la peste 3 traininguri.

Brandul personal este ce, cât și în ce fel comunicăm cine suntem. Este managementul percepției celorlalți despre tine, după ce ai comunicat cine ești. Brandul personal influențează relațiile cu ceilalți și facilitează aderența la valorile pe care le susții prin opiniile și proiectele tale. Este un instrument care cere pricepere, dacă vrei ca scopul pe care ți-l propui să fie atins. Este despre cum te porți cu ceilalți, cum vorbești, cum te îmbraci, ce postezi pe LinkedIn sau la ce dai like pe Facebook. Prin studiul de față am vrut să aflam care este nivelul de conștientizare din România asupra importanței tuturor acestor aspecte ce țin de brandul personal. Am încredere că prin acest demers subliniem nu numai importanța subiectului, ci punem în circulație și un conținut de valoare, Constantin Măgdălina, Expert Tendințe și Tehnologii Emergente, co-autor al studiului.

Sursa dailybusiness.ro

TOPUL celor mai valoroase branduri din lume. Tehnologia conduce clasamentul

Gigantii din tehnologie, Google, Apple, Microsoft, Amazon si Facebook, ocupa primele 5 pozitii in Topul BrandZTM 2017 al celor mai valoroase 100 de branduri la nivel mondial, dat publicitatii astazi de catre WPP si Kantar Millward Brown.

Amazon inregistreaza cea mai mare crestere in valoare nominala dintre brandurile din Top 100, ajungand printr-un plus de $40.3 miliarde (+41%) la o valoare de $139.3 miliarde, care ii asigura locul 4 in clasament. Gigantul din retail a continuat sa se concentreze asupra ecosistemului sau tehnologic construit pentru a raspunde unei varietati de nevoi ale consumatorilor, cum ar fi cele de cumparare online, livrare rapida si entertainment, si a introdus noi servicii bazate pe inteligenta artificiala cum ar fi livrarea alimentelor si Asistentul Personal Inteligent Alexa.

Google, Apple si Microsoft isi pastreaza primele trei pozitii, crescandu-si valoarea cu +7% pana la $245.6 miliarde, +3% pana la $234.7 miliarde, respectiv +18% pana la $143.2 miliarde in ultimul an, in timp ce Facebook, ocupantul locului 5, creste cu +27%, ajungand la valoarea de $129.8 miliarde. Valoarea cumulata a primelor 5 branduri din Top 100 BrandZ reprezinta 25% din valoarea totala a celor 100 de marci din clasament, ceea ce confirma pozitia lor dominanta in cadrul contextului actual de business.

„Clasamentul global BrandZ din acest an continua sa demonstreze faptul ca marcile puternice produc un randament superior pentru actionari, chiar si in situatiile in care climatul extern este unul turbulent. Supranumiti ‘Cei Cinci Teribili’ de catre unii, gigantii tehnologiei care conduc clasamentul sunt mai degraba ‘Cei Cinci Neinfricati’ din punctul de vedere al competitorilor lor, tinand cont de puterea impresionanta a brandurilor lor si de pozitia lor aparent inexpugnabila pe piata”, afirma David Roth, CEO EMEA si Asia in cadrul The Store WPP.

Printre aspectele interesante din clasamentul acestui an se numara si intrarea in Top 10 a marcii chineze Tencent (locul 8, cu o valoare de $108.3 miliarde), in urma unei cresteri de +27% – a carei platforma de socializare WeChat devine din ce in ce mai utilizata.

Adidas este brandul cu cea mai mare crestere procentuala (+58%, $8.3 miliarde), urmat de brandul chinez de alcool premium Moutai (+48%, $17 miliarde).

In acest an, valoarea cumulata a brandurilor din Top 100 a crescut cu +8%, ajungand la $3.64 trilioane, comparativ cu cresterea de +3% obtinuta in 2016, iar numarul marcilor care valoreaza mai mult de $100 miliarde a crescut de la sase la noua. Valoarea totala a marcilor din clasament a crescut cu +152% din 2006 (prima editie a clasamentului), pe masura ce in structura sa au capatat o pondere mai mare marcile inovative, din tehnologie, orientate catre consumatori, cu o adresabilitate si o putere extrem de mare. Primele 10 clasate din BrandZ in 2017 valoreaza aproape cat valorau, insumat, toate marcile din Top 100 in 2006 ($1.42 trilioane vs. $1.44 trilioane) si au crescut cu +249% ca valoare, comparativ cu cresterea de +152% a intregului clasament.

Clasamentul din 2017 arata ca balanta puterii a inclinat catre brandurile din tehnologie orientate catre consumatori, care creeaza ecosisteme menite sa satisfaca mai multe nevoi, simplificand lucrurile in timp ce, in general, gradul de complexitate creste. Marcile legate de tehnologie (o definitie care cuprinde domeniul telecomunicatiilor si retailul online), contribuie cu mai mult de jumatate la valoarea cumulata a brandurilor din Top 100, fata de anul 2006, cand aportul lor era de o treime. Aceleasi marci au crescut, in medie, cu +16% in ultimul an, comparativ cu o crestere medie de +4% a brandurilor care nu sunt din domeniul tehnologiei.

Noua dintre marcile din Top 10 sunt branduri legate de tehnologie, la fel cum sunt si sapte dintre proaspat clasatele in Top 100: XFinity, YouTube, Hewlett Packard Enterprise, Salesforce, Netflix, Snapchat si Sprint.

Categoria cu cea mai mare crestere este retail-ul, care inregistreaza un plus de 14% in valoare in ultimele 12 luni, stimulat de branduri de e-commerce cum ar fi Amazon sau Alibaba care, la fel ca multe dintre companiile nascute pe internet, au continuat sa isi extinda prezenta fizica. Per ansamblu, valoarea retailerilor pur online a crescut cu +388% din 2006, in timp ce valoarea retailer-ilor traditionali a scazut cu -23%, luandu-le mai mult timp sa includa zona online in canalele lor de distributie. Categoria Tehnologie a crescut cu +13%, in timp ce categoria fast food a fost a treia ca ritm de crestere (+7%), cele mai mari branduri introducand alimente proaspete, meniuri accesibile si inovatii legate de punctele de interactiune care intensifica experienta cu brandul.

Din punct de vedere regional, marcile din Statele Unite domina clasamentul, cu 54 branduri in top 100, care insumeaza 71% din valoarea totala a clasamentului. In ultimul an, aceste marci au crescut cu +12%. In acelasi timp,  marcile originare din restul lumii au inregistrat un declin de -1%, cu exceptia Chinei, unde cresterea medie – excluzand companiile detinute de stat – a fost de +11%.

Primele 20 de marci B2B au crescut cu 11%. Microsoft ramane pe prima pozitie, crescand cu +10% la $143,2 miliarde, in timp ce Shell are cea mai accelerata crestere dintre marcile B2B (+23% pana la valoarea de $18.23 miliarde). Clasamentul mai arata si faptul ca, pe masura ce internetul faciliteaza suprapuneri intre mediile de business si cele adresate consumatorilor, granita dintre B2B si B2C dispare, dand nastere unor branduri B2H (Business to Human).

Tendinte

Printre tendintele-cheie care se evidentiaza in clasamentul BrandZ al celor mai valoroase 100 brand-uri de anul acesta se numara:

  • Ecosistemele tehnologice orientate catre consumator ajuta marcile sa devina indispensabile. Consumatorii pot realiza din ce in ce mai multe activitati, de la achizitii online la vizionarea de programe TV, de pe mai multe dispozitive, prin intermediul unei singure marci. Asigurarea acestui confort pentru consumatori le permite celor mai puternice marci sa micsoreze riscul ca oamenii sa treaca la alte branduri.
  • Din ce in ce mai multe marci au adresabilitate globala inca de la inceput, ceea ce le ajuta sa creasca rapid. Tehnologia le permite companiilor sa isi lanseze o oferta globala chiar din prima zi. Acest lucru contribuie la dezvoltarea unui nou tip de antreprenor, neincorsetat de barierele geografice sau sectoriale care obisnuiau sa limiteze viteza si amploarea cresterii.
  • Marcile traditionale, care nu sunt din domeniul tehnologiei, adopta tehnologia pentru a inova si a deveni mai atractive pentru consumatori. De exemplu, Adidas, brandul cu cea mai rapida crestere, a folosit posibilitatea de imprimare 3D pentru a produce incaltaminte, iar marca de fast food Domino’s Pizza le ofera consumatorilor facilitatea de a urmari stadiul comenzii lor in timp real.
  • Marcile din top 100 BrandZ intineresc. Varsta medie a unei marci este acum de 67 ani, in timp ce in 2006 era de 84 ani, ceea ce reflecta intrarea in clasament a marcilor mai tinere din domeniul tehnologiei si aparitia brandurilor din China.
  • Marcile care transmit clar modul in care imbunatesc vietile consumatorilor, cum ar fi Huawei si Toyota, au crescut de trei ori mai mult fata de medie in ultimii 12 ani (cele din prima treime a clasamentului pe aceasta dimensiune au crescut cu +170% comparativ cu cele din ultima treime, care au crescut cu +57%).
  • Realizarea unei comunicari foarte bune ofera un avantaj marcilor. Brandurile cu cea mai buna comunicare (printre care McDonald’s si L’Oreal Paris) au crescut cu 196% in valoare, in timp ce brandurile cu cea mai slaba comunicare au crescut cu 47%. Acest lucru se datoreaza faptului ca, prin intermediul comunicarii, primele au amplificat diferentierea pe care au construit-o.

Sursa stratupcafe.ro