Articole

EXCLUSIV: Ionuţ Mişa, ministrul Finanţelor: TVA va avea cont separat pentru toate firmele, de la 1 octombrie

Impozitul pe cifra de afaceri și contribuția de solidaritate nu vor fi aplicate pentru că nu aduc beneficii nici statului dar nici contribuabililor. De asemenea, conturile individuale de TVA vor crește gradul de conformare la 100%. Mai exact, statul va încasa în totalitate, pentru prima dată, TVA-ul declarat. Acestea sunt câteva din declarațiile ministrului de Finanțe, Ionuț Mișa, acordate revistei Capital.

Aproximativ 1,2 milioane de români sunt angajaţi part-time în România. Mai bine de jumătate nu câştigă mai mult de 680 de lei net pe lună. Acestea sunt câteva cifre care au arătat Ministerului de Finanţe că există o formă de recompense şi în zona gri sau neagră a salarizării. Potrivit lui Ionuţ Mişa, ministrul Finanţelor, plata TVA într-un cont separat va aduce încasări suplimentare de zeci de miliarde de lei la bugetul de stat. De asemenea, ministrul a explicat şi în ce condiţii impozitul pe venitul global ar fi unul aplicabil.

Capital: Metoda split payment va fi aplicată?

Ionuţ Mişa: Am făcut nişte analize proprii ca să ne dăm seama care este nivelul TVA declarate şi care este cel al taxei achitate. Am înţeles că motivaţia contribuabililor de a declara TVA fără să îl plătească, este de a nu avea probleme de natură penală. Ne-am dat seama că e o problemă şi trebuie corectată. La nivelul anului 2014, TVA total declarat a fost de 70,9 mld. de lei, din care s-au achitat 50 de mld. de lei. Asta înseamnă că aproximativ 20 de mld. de lei nu s-au încasat la bugetul de stat.

În 2015 s-a declarat TVA în sumă de 73,8 miliarde de lei şi s-au încasat 57 de miliarde de lei. Și în acest an, 16,78 de mld. de lei nu au mai ajuns la bugetul de stat. Gradul de conformare voluntară este de 77,4%. În 2016 am constatat că diferenţa dintre sumele declarate şi cele încasate e de 13 miliarde de lei. Este o practică de a declara şi a nu achita. De aceea, am considerat că e necesară implementarea unei măsuri noi şi care să genereze creşterea gradului de conformare voluntară. Înseamnă deschiderea unui cont de TVA distinct, iar plata acestei taxe să se facă, atât către un furnizor/beneficiar cât şi către stat exclusiv din acest cont. Noutatea e imposibilitatea retragerii TVA-ului. Astfel, sumele respective nu vor fi la dispoziţia reprezentanţilor companiilor pentru alte destinaţii. Astfel, considerăm că gradul de conformare în baza acestei metode va creşte la 100%, şi nu va mai exista posibilitatea retragerii banilor din acest cont. Contribuabilii corecţi vor fi avantajaţi prin eliminarea concurenţei neloiale. Acest proiect, care este încă în analiză, respectă toate principiile TVA şi toate directivele europene. Se modifică doar mecanismul. Fiecare agent economic îşi va crea un cont distinct la Trezorerie, dar nu numai. Suntem în discuţii cu băncile pentru a crea acest serviciu şi în cadrul instituţiilor de credit.

Capital: Care sunt sumele pe care le încasaţi sau le-aţi încasat din dividendele nedistribuite ale companiilor de stat?

Ionuţ Mişa: În total, avem de încasat 1,88 miliarde lei. Aceste sume sunt virate în funcţie de data la care AGA aprobă viramentul către bugetul de stat. Ele vin progresiv. Am solicitat o informare în acest sens ca să ştiu pe ce sume ne mai bazăm.

Capital: Voucherele de vacanţa- la rectificare veţi aloca sau veţi permite ordonatorilor de credite să transfere sume de la alte capitole bugetare pentru acordarea de vouchere de anul acesta?

Ionuţ Mişa: Ordonatorii de credite care au capacitatea financiară şi au prevăzut în buget respectivele cheltuieli pot face această alocare din 2017. Avem solicitări de acest sens de la ordonatori de credite, însă ele sunt în analiză. Vrem să ne asigurăm, repet că orice leu este cheltuit eficient.

Capital: De ce aţi renunţat la impozitul pe gospodărie si la consultanţii fiscali?

Ionuţ Mişa: Impozitul pe gospodărie însemna un concept fiscal cu totul nou. Există o practică internaţională din acest punct de vedere. Încercând să îl replicăm în sistemul fiscal românesc ne-am dat seama că, dincolo de o schimbare de mentalitate şi de timpul care era necesară ca să fie înţeles acest impozit, necesita şi costuri consistente. Astăzi, datele la nivelul ANAF sunt centralizate la nivel de cod numeric personal. Considerăm că ar fi mai dificil să le centralizăm la nivel de gospodărie. În plus, costurile ar creşte iar implementarea prea rapidă a unui astfel de sistem ar genera confuzie şi probleme chiar şi pentru ANAF dar şi pentru sistemul fiscal în general. Acesta e motivul pentru care am renunţat la acest concept. De asemenea, că ne-am dat seama că ar fi fost nevoie de un număr foarte mare de consultanţi fiscali. Ori suntem în altă eră şi considerăm că dacă ar mai fi să realizăm astfel de acţiuni el nu s-ar fi putut realiza decât pe suport informatic.

Sursa capital.ro

/0 Comentarii/de

7 din 10 oameni de afaceri nu vad beneficiile brandului personal

Antreprenorul britanic Richard Branson este sursa de inspirație pentru cei mai mulți oameni de afaceri prin felul în care își construiește brandul personal, spun reprezentanţii Valoria, care au lansat studiul „Puterea brandului personal 2017”.

„Prin prezentul studiu, ne-am propus să aflăm modul în care este percepută importanța brandului personal în mediul de afaceri din România. Am vrut să aflăm câți respondenți își construiesc consecvent și proactiv brandul personal, care sunt principalele canale de comunicare ale brandului personal, care consideră respondenții că sunt beneficiile asociate construirii brandului personal, ce personalități sunt nominalizate ca modele de pe scena internațională. Din câte știm, este prima inițiativă de acest gen din România pe care o vom consolida prin noi studii și continut de calitate despre acest subiect de importanță vitală”, spune Elena Badea, Managing Partner Valoria, co-autoarea studiului.

Câți își construiesc consecvent brandul personal?

Numai 32% dintre respondenți spun că au un demers consecvent și proactiv de construire a brandului personal. Restul de 68% îi adună pe cei care au abordări punctuale, oportuniste sau, dimpotrivă, nu își gestionează în nici un fel brandul; 65% dintre aceștia nici nu consideră că este probabil să înceapă să facă acest lucru în următoarele 6-12 luni.   

Cei care nu au ales până acum să își construiască brandul personal spun ca principalul motiv este faptul că nu au timp pentru această activitate (25%), nu este o prioritate pentru ei (19%) sau nu s-au gândit la acest aspect (14%). Pe de altă parte, numai 26% dintre respondenții care deja își construiesc brandul personal spun că fac acest demers de peste 10 ani. Cei mai mulți dintre aceștia (38%) lucrează la brandul personal de 1-3 ani, iar 21% își construiesc brandul personal de 4-7 ani. 

Cum își construiesc brandul personal?

56% dintre respondenți pun pe primul plan comunicarrea experienței lor de afaceri și a competențelor relevante pentru a-și construi brandul personal, dar 54% consideră comunicare propriilor valori drept partea cea mai importantă a acestui demers. Este important că 40% dintre respondenți spun că nu au o strategie de dezvoltare a brandului personal, dar vor să își facă o astfel de strategie. Dintre respondenți 10% au o strategie dar nu o aplică, 4% nu au și nici nu își vor face una, iar 9% spun că nu este cazul. Canalele folosite pentru comunicarea publică a brandului personal sunt dominate de LinkedIn (59%) și Facebook (53%). Pe locul trei sunt evenimentele care dau ocazia de a vorbi în public (38%). Blogul personal apare pe ultimul loc cu numai 12%.

Ce domenii abordează pentru diferențierea brandului personal?

Principalele 5 domenii majore, pe lângă cel al profesiei, care sunt alese pentru a comunica brandul personal sunt: domeniul social (52%), educația (50%), antreprenoriatul (49%), cultura (24%) și inovația (22%). Chiar dacă 27% dintre respondenți spun că au un proces care să le faciliteze identificarea temelor relevante pentru dezvoltarea brandului personal, din care 7% nu îl aplică încă, restul de 73% nu au un astfel de proces și din aceștia numai 36% lucrează la asta.

Ce beneficii și indicatori atașează brandului personal?

Cele mai importante trei beneficii aduse de brandul personal sunt: recunoașterea și vizibilitatea pe care le aduce (pentru 67% dintre respondenți), faptul că dezvoltarea acestuia face parte din strategia de evoluție profesională (pentru 66% dintre respondenți), dar și creșterea angajabilității pe piața muncii (pentru 41% dintre respondenți). Dintre indicatorii de performanță folosiți pentru a urmări / măsura progresul în construirea brandului personal vedem că numărul de menționări în presă este utilizat numai de 16% dintre respondenți, pe locul unu aflându-se numărul de contacte noi de business, care este, de altfel, un indicator de networking dar care, indirect, este folosit ca să indice puterea brandului personal.

Cu cine lucrează la brandul personal?

Numai 18% dintre respondenți au locat un buget lunar pentru activități care să conducă la construirea brandului personal. Cei mai mulți respondenți (37%) care alocă un astfel de buget sunt cei de 34-49 ani, ceea ce corespunde cu o etapă foarte activă din viața profesională, la fel ca și în cazul celor de 25-33 de ani care răspund pozitiv în procent de 36%.

Cei mai mulți respondenți (47%) spun că ar colabora cu un consultant specializat pentru dezvoltarea brandului personal 35% s-ar consulta cu prieteni mai avansați în procesul acesta, iar 33% ar apela la un executive coach sau un life coach. Doar 24% spun că ar dori să primească acest tip de consultanța de la un profesionist în marketing.

Din păcate, 49% dintre respondenți nu au participat la nici un training cu tema brandului personal în ultimii trei ani (2013-2016). Doar 18% spun că au participat la un astfel de training în acest interval de timp, 14% au participat la două, 10% la 3, iar 9 % la peste 3 traininguri.

„Brandul personal este ce, cât și în ce fel comunicăm cine suntem. Este managementul percepției celorlalți despre tine, după ce ai comunicat cine ești. Brandul personal influențează relațiile cu ceilalți și facilitează aderența la valorile pe care le susții prin opiniile și proiectele tale. Este un instrument care cere pricepere, dacă vrei ca scopul pe care ți-l propui să fie atins. Este despre cum te porți cu ceilalți, cum vorbești, cum te îmbraci, ce postezi pe LinkedIn sau la ce dai like pe Facebook. Prin studiul de față am vrut să aflam care este nivelul de conștientizare din România asupra importanței tuturor acestor aspecte ce țin de brandul personal. Am încredere că prin acest demers subliniem nu numai importanța subiectului, ci punem în circulație și un conținut de valoare”, Constantin Măgdălina, Expert Tendințe și Tehnologii Emergente, co-autor al studiului.

Sursa dailybusiness.ro

/0 Comentarii/de