Articole

Angajatorii au cheltuit 3.493 de lei pe salariat lunar, în medie, în 2016. Creştere de 10% faţă de 2015

Angajatorii au cheltuit în medie într-o lună 3.493 lei pe salariat în 2016, în creştere cu 9,5%, comparativ cu 2015, iar câştigul salarial mediu lunar brut pe total economie a fost de 2.809 lei, cu 9,9% mai mare, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Naţional de Statistică (INS).

Câştigul salarial mediu lunar net la nivelul economiei naţionale (2.046 lei) a înregistrat o creştere de 10,1% (+187 lei), comparativ cu anul precedent.

Cele mai mari câştiguri salariale medii lunare nete, superioare mediei pe economia naţională, s-au realizat în anul 2016 în informaţii şi comunicaţii (de 2,1 ori), intermedieri financiare şi asigurări (de aproape 2 ori), industria extractivă, cu 66,7%, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, cu 57,6%, administraţie publică – 50,7%, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice – 47,2%,

informează INS.

Conform sursei citate, câştigurile salariale medii lunare nete care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în hoteluri şi restaurante (-39,8%), alte activităţi de servicii (-32,0%), construcţii (-25,5%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-22,3%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,2%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-20,8%).

În anul 2016, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost de 161,7% faţă de anul 1990, mai mare cu 17,1 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 31,4 puncte procentuale faţă de anul 2008. Femeile au câştigat în medie cu circa 7% mai puţin decât bărbaţii, realizând un câştig salarial mediu lunar brut de 2.707 lei (faţă de 2.900 lei al bărbaţilor) şi un câştig salarial mediu lunar net de 1.968 lei (faţă de 2.116 lei al bărbaţilor),

menţionează sursa citată.

Institutul mai spune că bărbaţilor le revin câştiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 20%) regăsindu-se în intermedieri financiare şi asigurări (46,6%), comerţ (23,7%), industria prelucrătoare (23,3%) şi alte activităţi de servicii (21,5%).

În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu lunar net în anul 2016 s-a situat sub media pe economie în 36 dintre judeţe. Cele mai scăzute câştiguri s-au înregistrat în judeţele Harghita (1.519 lei, cu 25,8% mai puţin decât media pe economie), Covasna (1.542 lei, cu 24,6% mai puţin decât media pe economie), respectiv Vrancea (1.556 lei, cu 23,9% mai puţin decât media pe economie). La polul opus s-a situat câştigul salarial mediu lunar net realizat în municipiul Bucureşti (2.925 lei), cu 43% peste media pe economie,

arată INS.

Costul mediu lunar al forţei de muncă a fost în anul 2016 de 3.493 de lei/salariat, în creştere cu 9,5% faţă de anul precedent.

Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai mare în activităţile: informaţii şi comunicaţii, intermedieri financiare şi asigurări, respectiv industria extractivă (fiecare de circa 2 ori), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+59,5%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+45,1%), administraţie publică (+24,6%). Cele mai importante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile de hoteluri şi restaurante (-40,5%), alte activităţi de servicii (-32,4%), construcţii (-25,4%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-21,8%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,5%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-20%),

menţionează sursa citată.

În anul 2016, numărul mediu al salariaţilor a fost de 4,759 milioane persoane, în creştere faţă de anul precedent cu 148.000 persoane.

 

Sursa Economica

/0 Comentarii/de

Cum se comportă angajaţii români când vor să obţină salarii mai mari – studiu

Deși 31% dintre români consideră că luarea de mită se întâmplă frecvent în mediul de afaceri local – un procent mult mai mic decât media europeană, de 64% -, circa 15% dintre ei spun că ar acționa imoral, non-etic ca să avanseze în carieră sau ca să obțină un salariu mai mare, arată un studiu EY.

Cei 15% dintre angajaţii chestionaţi arată că ar ignora comportamentul non-etic din echipa lor sau al furnizorilor și colaboratorilor, să furnizeze informații false echipei de management și/sau să inducă în eroare auditorii sau organismele de reglementare și control ca să avanseze în carieră sau ca să obțină un salariu mai mare, potrvit studiuliu citat.

Condamnarea în instanță este factorul principal care ar putea împiedica frauda și corupția, sunt de părere 82% dintre reprezentanții companiilor românești sondate în cadrul studiului EY EMEIA Fraud Survey, privind practicile legate de corupție din Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa (zona EMEIA).

Studiul arată că puțini angajați români ar recurge la o raportare falsă a performanțelor lor: doar 3% dintre respondenții români spun că ar transmite informații false echipei de management pentru a avansa în carieră sau pentru a primi o mărire de salariu. 16% dintre angajații intervievați spun că ar fi dispuși să dea mită într-o situație de care depinde supraviețuirea companiei. Media este mai mică decât cea est-europeană (19%), însă mai mare decât cea din piețele dezvoltate (11%).

„Companiile activează într-un mediu de business din ce în ce mai impredictibil. Nemulţumirile generale legate de efectele globalizării, instabilitatea politică şi creşterea economică încetinită chiar şi pe pieţele emergente pun presiuni enorme asupra companiilor. Cu toate acestea, ţintele de performanță ale acestora rămân ambiţioase și sunt nevoite să se reinventeze constant.

În acest context, metodele de fraudă sunt tot mai sofisticate, aşa cum şi oportunităţile sunt tot mai numeroase. Devine imperios necesar pentru orice companie să-şi creeze mecanisme complexe şi eficiente pentru a preîntâmpina şi a combate frauda”, declară Simona Radu, Director Executiv Fraud Investigation and Dispute Services EY România.

Românii nu sunt foarte optimiști în privința îmbunătățirii standardelor etice din mediul de afaceri. Doar 31% dintre respondenți cred că activitatea de reglementare din sectorul lor a avut un impact pozitiv asupra standardelor etice din companiile în care lucrează.

În ceea ce privește depistarea comportamentelor imorale, 65% dintre angajații români cred că monitorizarea e-mail-urilor e o violare a vieții private, la fel și monitorizarea telefoanelor (63%), a conversațiilor pe instant messenger (61%) și a conturilor de social media (59%).

Nu puțini sunt românii care au luat în considerare demisia atunci când au fost puși în fața unui comportament imoral. 22% spun că au luat în considerare opțiunea și chiar au demisionat (față de doar 12% la nivel global). 37% au luat-o în considerare, dar au rămas în aceeași companie.

Astfel, România e pe locul cinci la nivel de EMEIA (Europa, Orientul Mijlociu, India și Asia), în ceea ce privește decizia de a demisiona – ca răspuns la detectarea comportamentelor lipsite de etică din cadrul companiei.

În ceea ce privește raportarea comportamentului non-etic, în ciuda presiunii interne de a menține tăcerea, românii se află pe locul patru, cu 19 procente (după Emiratele Arabe Unite, Egipt și Turcia). Grija pentru siguranța personală este factorul principal care îi determină pe angajații români să nu raporteze incidentele legate de fraudă, mită sau corupție la serviciu. În jur de 30% dintre ei menționează și grija legată de avansarea în carieră sau de oportunitățile oferite de alte companii.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

Angajatul care iti saboteaza afacerea, pe tacute. Cum il depistezi

Angajatul cu comportament pasiv-agresiv, destul de des intalnit in firme, creeaza un mediu toxic la lucru si poate afecta productivitatea si performanta intregii echipe. Si asta mai ales intr-un startup, cu echipa echipa mica, unde fiecare gol in productie se resimte puternic, iar rezervele de bani lipsesc. Cum arata si ce se poate face cu angajatii pasiv-agresivi?

Sa zicem ca la un SRL de import-export din Bucuresti patronul are 9 salariati si, la un moment dat il promoveaza pe unul dintre ei, Alexandra, manager. Lui George, care era si el de multisor in firma, nu-i convine deloc, dar se comporta ca si cum totul ar fi OK.  Pana intr-o zi, cand la o sedinta cu patronul firmei, Alexandra isi prezinta planul pentru cresterea vanzarilor, iar George ii spune ca toata strategia ei este gresita. „Daca erai putin mai desteapta, faceai asa…”. George este cazul tipic de angajat pasiv-agresiv. „Daca ai un astfel de salariat, tot biroul va suferi de scaderea moralului si a productivitatii” – scrie Will Yakowicz, in publicatia americana pentru mici afaceri Inc.com .

Cum arata angajatul pasiv-agresiv:

  • Angajatul pasiv-agresiv evita conflictul deschis. Acest om se teme de conflictul frontal, motiv pentru care, ca patron, nu-l prea poti confrunta cu ceilalti angajati. Daca il iei la intrebari, de ce se comporta asa, lucrurile se vor inrautati, scrie Inc.com. Pentru angajatul pasiv-agresiv este prea stresant sa-si exprime o opinie in contradictoriu cu sefii sau cu alti colegi, asa ca se straduieste sa lase impresia ca este de acord cu altii, desi nu ii convine deloc – scrie si Amy Morin pe Forbes.com
  • II manipuleaza pe ceilalti sa ii faca munca. Angajații pasiv-agresivi folosesc tot felul de tactici de manipulare subtile pentru a se sustrage muncii care le revine. Cand ii pui sa faca ceva, unii se plang ca sunt bolnavi, altii spun ca nu se prea pricep la treaba aia specifica, altii isi plang pur si simplu de mila si se vaita pentru a scapa de responsabilitati.
  • Sunt ineficienti cu obiectivele. Angajații pasiv-agresivi nu își indeplinesc partea din volumul de muncă. Mai degrabă decât să muncească din greu pentru a finaliza un proiect, ei amana intentionat, în speranța că pot evita noi sarcini.
  • Isi expun neputinta studiata.  Angajații pasiv-agresivi sunt convinși că sunt victime ale unor circumstante groaznice și cred că nu au puterea de a crea schimbări pozitive. Ei sunt convinsi ca nu vor promova niciodata si dau vina pe altii, care „ii trag in jos”. Acesti angajati refuza continuu sa ia masuri pentru a-si imbunatati situatia.
  • Cauta sa se razbune. Mulți angajati pasiv-agresivi coc in liniste scenarii pentru razbunare. Acestia folosesc metode indirecte de represalii:  raspandesc zvonuri urate despre un coleg sau se dau bolnavi ca sa chiuleasca de la job. Toate aceste metode indirecte de razbunare ii împiedică, de fapt, să își articuleze furia.
  • Vorbesc pe la colturi. In loc sa formuleze o plangere oficiala, scrisa catre manageri, atunci cand se confrunta cu o situatie conflictuala, pasiv-agresivii recurg la barfe despre colegi.
  • Spun „Da”, dar fac pe dos. Chiar și atunci când nu au nici cea mai mica intentie de a indeplini o sarcina, angajații pasiv-agresivi vor spune întotdeauna „da”. La suprafață, ei vor să se dea oameni de echipă, așa că pozeaza ca voluntari. Dar pana la urma anuleaza totul in ultimul moment venind cu tot soiul de scuze fanteziste. Angajatul pasiv-agresiv trece pe langa un coleg, pe hol, fără să-l salute , dar apoi, in sedinta il critica in fata patronului, scrie Amy Gallo in Harvard Business Reviw. Apoi, cand colegul nedumerit il intreaba care e problema, pasiv-agresivul ii raspunde nu-i nimic: „Totul e in capul tau”.
  • Saboteaza pe ascuns. Angajatul pasiv-agresiv ascunde informatii importante pe care ar fi trebuit sa le comunice sefilor sau echipei, cu scopul de a sabota. Angajatul pasiv-agresiv se baga peste sefi si le chestioneaza autoritatea, pentru a-i face sa para incompetenti. Acestia fac mai putin atunci cand li se cere mai mult si se plang de procedurile si de politica din firma – scrie Signe Whitson in Psychology Today.

Cum procedezi cu angajatul pasiv-agresiv

„Angajatii pasiv-agresivi îți spun <<da>> în fața și te  înjunghie pe la spate. Uneori nu puteti face altceva decat sa le cereti sa plece din firma”, spune Sylvia Lafair, presedinta unei firme de consultanta din America, in publicatia Fortune.

Uneori, insa, e greu sa desfaci contractul de munca al unui angajat.

Pentru curajosii care vor sa incerce sa reabiliteze un pasiv-agresiv, este importat sa-i inteleaga comportamentul.

„Pasiv-aagresivii incearca doua lucruri: sa preia controlul asupra unei sittuatii pe care nu o controleaza si sa evite coflictul frontal” – spune Terry R. Bacon, un expert citat de Fortune.

Se desprind cateva soultii pentru patronii care au de a face cu angajati pasiv-agresivi:

  • Primul pas este să încerci să scoti conflictul la suprafata, cu blândețe. Bacon da exemplul unui angajat care este criticat intr-o sedinta de catre un pasiv-agresiv. Atuci, colegul „atacat” poate sa-i ceara angajatului pasiv -agresiv argumente, politicos: „Știu că ai  spus că spriini ideea mea, dar mi s-a parut că nu prea esti confortabil intr-o oarecare măsură. Chiar aș vrea să înțeleg ce ce crezi cu adevărat”. Extinzad, un patron de SRL ar putea sa ceara si el argumente concrete pro si contra si sa incurajeze discutia pe rezultate.
  • O alta solutie este sa ii oferi angajatului-problema intreaga sustinere,  în toate privințele, dar apoi sa urmaresti dacă atitudinea lui se schimba. Dacă individul nu se indreapta în 6 – 8 săptămâni, este probabil o cauză pierdută, considera George Bradt, un consultant american citat de Fortune.
  • Poti improviza un „supraveghetor”, cand un angajat nu pune osul la treaba. De exemplu, dacă un salariat pasiv-agresiv promite ca iti prezinta un raport la o anumită dată, confirma acest angajament, cu angajatul respectiv, de fața cu o a treia peroana, care are nevoie de raportul respectiv. „Cand faci intelegerea publica in felul acesta, este mai greu pentru angajatul pasiv-agresiv sa se fofileze” – spune Terry R. Bacon.
  • Dacă aceste prime eforturi nu reușesc să stopeze comportamentul pasiv-agresiv, patronul poate impune consecinte pentru neindeplinirea  obiectivelor. Poti sa-i iei din responsabilitati angajatului pasiv-agresiv, de fata cu ceilalti si sa i le incredintezi alti angajat, aratandu-i ca nu face fata. Daca nu da rezultate nici asta, inseamna ca ai facut tot ce puteai si mai bine il transferi la alt departament ori il concediezi.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

Propunere de modificare a Codului fiscal: Reducere substantiala a taxei pe munca pentru micile afaceri care angajeaza someri tineri si mai in varsta

​Firmele mici si mijlocii (IMM) ar urma sa beneficieze de reduceri substantiale ale contributiilor sociale pe partea angajatorului daca vor angaja tineri absolventi sau someri mai in varsta, potrivit unei propuneri de lege initate de parlamentari liberali.

Conform propunerii legislative de modificare a Codului fiscal, microintreprinderile si firmele mici si mijlocii (IMM) vor putea beneficia de o derogare de la taxarea actuala a muncii, „in functie de numarul de persoane angajate in ultimul an fiscal din categoriile someri, tineri absolventi intre 15 si 35 de ani, ori persoane intre 55 si 65 de ani care nu lucreaza de minimum 3 luni, dupa cum urmeaza:

In conditii normale de munca, o crestere a numarului de angajati in cadrul societatii intre 20%-49% ar reduce contributia datorata de angajator de la 15,8% la 10%, iar cresterea numarului de angajati intre 50% – 100% ar presupune reducerea contribuiei la 5,8%.

In condiii speciale de munca, o crestere a numarului de angajati din categoriile mai sus mentionate in cadrul societatii intre 20-49% ar reduce contributia datorata de angajator de la 20,8% la 15,8% iar cresterea numarului de angajati cu 50%-100% ar presupune reducerea contributiei la 10,8%.

Initiativa legislativa este semnata de 4 deputati PNL (opozitie) care sustin ca masura propusa de ei ar fi „un factor de sustinere a capitalului romanesc, reprezentat mai ales de sectorul IMM, tot acest sector economic, conform datelor ANAF,  fiind un real bun platnic in comparatie cu alti competitori externi”.

Ei mai arata ca, desi reducerea propuse pune presiune pe bugetul asigurarilor sociale, pana la urma statul va putea recupera acest „prejudiciu” prin faptul ca va creste ocuparea in randul somerilor si a tinerilor absolventi, cu doua efecte directe: reduceri la cheltuielile cu somajul si cu asistenta sociala si cresterea numarului contribuabililor la asigurarile sociale.

Depusa la Senat, zilele trecute, initiativa legislativa are un drum lung de parcurs pentru a ajunge lege, Camera Deputatilor fiind for decizional. De asemenea, fiind initiatia de parlamentari din opozitie, propunerea are sanse reduse de a strange o majoritate la votul din plen.

Sursa stratupcafe.ro

/0 Comentarii/de