Articole

Deficitul României în comerţul cu alimente creşte la 916 milioane de euro la 5 luni. Grâul domină exporturile, iar carnea de porc, importurile

Deficitul României în comerţul cu produse agroalimentare a ajuns la 916 milioane de euro până la finele lunii mai, în creştere cu 60,8% faţă de valoarea înregistrată în perioada similară din 2016, în condiţiile în care importurile au urcat cu 19,3%, iar exporturile s-au majorat cu doar 6,9 procente, potrivit datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Datele Institutului Naţional de Statistică arată însă un sold deficitar mai mare în comerţul agroalimentar al României pe primele cinci luni ale anului din 2017, de circa 989,3 milioane euro.

Potrivit statisticii MADR, exporturile au crescut în primele cinci luni ale anului cu 6,9%, până la valoarea de 2,046 miliarde de euro, în timp ce importurile s-au majorat cu 19,3%, totalizând 2,962 de miliarde de euro.

Grâul rămâne principalul produs exportat, cu un total de 354 de milioane de euro pentru două milioane de tone, şi o creştere valorică de 8,8 milioane de euro în primele cinci luni le anului faţă de perioada similară din 2016.

Faţă de perioada corespunzătoare din 2016, exporturile au crescut, în principal, la seminţe de floarea-soarelui (+59,7 milioane de euro), porumb (+21,9 milioane de euro), animale vii din specia bovine (+17,3 milioane de euro), ulei de floarea-soarelui (+16,1 milioane de euro), boabe de soia (+12,0 milioane de euro), orz (+10,9 milioane de euro), carne de porc (+10 milioane de euro), preparate alimentare (+9,2 milioane de euro), turte din extracţia grăsimilor vegetale (+7,9 milioane euro), produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (+7,1 milioane de euro) şi ciocolată (+6,8 milioane de euro).

Pe de altă parte, exportul de ţigarete şi-a continuat trendul descendent, pierzând 72,1 milioane de euro comparativ cu ceea ce s-a obţinut în perioada similară din 2016. De asemenea, au mai scăzut din punct de vedere valoric şi exporturile de carne de pasăre, cu 6,7 milioane de euro, cele de turte de soia, cu 6,2 milioane de euro şi de seminţe de rapiţă (minus 3,2 milioane de euro).

În privinţa importurilor, datele MADR arată că a fost înregistrată o creştere semnificativă în perioada ianuarie-mai la carnea de porc, respectiv un plus de 57,9 milioane euro, care rămâne principalul produs importat, cu un total de 153,9 milioane de euro pentru 77.600 tone. Alte importuri semnificative au mai fost la grâu (+50,8 milioane de euro), porumb (+49,1 milioane de euro), boabe de soia (+31,8 milioane de euro), turte de soia (+23,5 milioane de euro), zahăr (+21,6 milioane de euro), brânzeturi (+16,9 milioane de euro), preparate alimentare (+14,6 milioane de euro), seminţe de floarea-soarelui (+14 milioane de euro), tutun brut (+13,8 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (+10,7 milioane de euro), preparate pentru hrana animalelor (+10,7 milioane de euro), banane (+10,2 milioane de euro), tomate (+9,7 milioane de euro).

Potrivit statisticii MADR, în primele cinci luni ale anului au fost consemnate uşoare scăderi cantitative, însă nu şi valorice, la importul de citrice, animale vii din specia porcine, tomate şi cafea.

UE a fost principalul partener în comerţul agroalimentar al României, livrările către această destinaţie având o pondere valorică de 58,6% din total exporturi, iar achiziţiile de produse agroalimentare din statele membre au deţinut o pondere de 80,1% din total importuri.

 

Sursa Economica.net

/0 Comentarii/de

2016, al doilea an consecutiv in care romanii au cheltuit mai mult si pe produse mai scumpe

Anul 2016 a fost încă un an bun pentru industria bunurilor de larg consum, atât din perspectiva retailerilor, cât și a producătorilor. A fost al doilea an consecutiv când românii au avut un apetit crescut pentru produse mai scumpe și pentru cheltuieli mai mari.

Piața FMCG a crescut cu 3.4% în valoare față de 2015. În spatele acestei creșteri stă atât o creștere cu 3% a volumelor cumpărate, cât și fenomenul de uptrading (orientarea consumatorilor către produse superioare din punct de vedere al prețului).

Spre deosebire de anul trecut, uptrading-ul s-a regăsit atât în comerțul modern, cât și în cel tradițional. Acest fenomen a determinat la nivel național o creștere de un punct procentual a mărcilor premium, în defavoarea celorlalte categorii de preț. Românii cumpără mai rar bunuri de folosință curentă, dar cheltuie mai mult la un act de cumpărare. Reducerea frecvenței cu care oamenii merg la cumpărături s-a remarcat exclusiv la categoriile de alimente proaspete, în vreme ce pentru produsele de îngrijire a casei frecvența de cumpărare a crescut.

Două treimi din cheltuieli merg spre alimente

În cadrul bunurilor de folosință curentă, categoriile de produse alimentare domină în continuare cheltuielile românilor și cumulează 66%. Cel mai mare ritm de creștere l-au avut produsele de îngrijire a locuinței, băuturile și produsele de îngrijire personală. Totuși, dacă luăm în considerare mărimea segmentelor de categorii, alimentele proaspete și băuturile au fost cele care au contribuit cel mai mult la creșterea pieței FMCG. Printre categoriile care au înregistrat creșteri în 2016 sunt: fructele de mare și peștele, alimentele congelate, fructele exotice (avocado, rodii etc), cidrul, șampania etc.

Hipermarketul, cel mai important canal de retail

Comerțul modern acoperă 57% din piața totală de FMCG din România. Pe parcursul anului 2016, retailerii moderni au câștigat 2 puncte procentuale față de 2015. Formatele de tip supermarket și discount au contribuit cel mai mult la creșterea comerțului modern, câștigând câte o jumătate de punct procentual fiecare.

Creșterea acestor formate provine din atragerea unui număr mai mare de cumpărători în magazine și de o creștere a frecvenței de cumpărare. Cu toate că au avut o evoluție constantă pe parcursul anului 2016 în ceea ce privește cota de piață, hipermarketurile rămân în continuare cel mai important canal modern, cumulând la nivel național mai mult de un sfert dintre vânzările totale de FMCG pentru consum acasă.

În comparație cu alți ani, în 2016 concentrarea retailerilor și-a mai diminuat ritmul de creștere. Cota de piața a celor mai importanți 10 retaileri s-a mărit doar cu 1 punct procentual (față de 3 puncte în 2015). Printre cei mai activi retaileri din perspectiva creșterii cotei de piață, se numără Lidl și Profi. Comerțul tradițional a avut o evoluție negativă pe parcursul anului 2016, scăderea de 2 puncte procentuale fiind determinată de o reducere a frecvenței cu care românii cumpără din formatele tradiționale.

Ce așteptăm de la 2017

Spre deosebire de anii anteriori, anul 2017 va fi caracterizat de inflație, ca urmare a relaxării fiscale și a tăierii TVA-ului în 2015 și 2016, ceea ce anticipează un ritm mai lent de creștere.

Sursa dailybusiness.ro.

/0 Comentarii/de

Articole de portofoliu