Articole

Virgiliu Băncilă: „Compania Română de Chimie va fi un exemplu de succes pentru relansarea industrială a României”

Chimcomplex Borzești SA – participant în competiția de achiziție a activelor Oltchim – salută decizia Adunării Generale a Creditorilor din 18 decembrie 2017, prin care este aprobat contractul de vânzare de active (Pachetele 1-5 și parțial 7) încheiat între Oltchim SA în calitate de vânzător, Chimcomplex SA Borzești în calitate de cumparator și Serviciile Comerciale Romane SA în calitate de garant.

 

„ Am crezut și cred, cu tărie, în proiectul nostru și în potențialul activelor achiziționate, pentru care muncim de peste 4 ani. Am parcurs două faze importante ale proiectului – documentarea şi contractarea – şi mai avem cel puțin două etape – închiderea tranzacției şi dezvoltarea platformei industriale. Demersul nostru are la bază o decizie foarte serioasă de business, un plan bine structurat, pe care le-aș rezuma în: relevanță regională şi dezvoltare. Viitoarea Companie Română de Chimie va fi exemplul unui proiect care va angrena multe companii și va contribui pe termen lung la relansarea chimiei românești.

Salut și mulțumesc încă o dată tuturor celor implicați în proces, începând cu Adunarea Generală a Creditorilor, organizatorii competiției pentru că au înțeles nevoia dezvoltării capitalului autohton şi lansării unui brand românesc ce va căpăta gloria industrială a companiilor de odinioară, salut mediul de afaceri pentru că ne-a fost alături, ne-a susținut necondiționat și vreau să asigur toți angajații că, din punct de vedere profesional, suntem deschisi către cei care își doresc să crească, să exceleze și să aducă aporturi pozitive în viitorul proiect al Companiei Române de Chimie. În plus, mulțumesc mediului universitar de profil ce a înțeles, a îmbrățișat și a promovat proiectul nostru.”

Virgiliu Băncilă

„Prin decizia Adunării Generale a Creditorilor intrăm într-o nouă etapă: cea a construcției industriale de succes.”

Virgiliu Băncilă

 

Sursa Capital

/0 Comentarii/de

Vânzările record obligă retailerii să-şi facă depozite în România

Creşterea consumului regăsită în majorarea cifrei de afaceri şi în sporirea numărului de magazine ale retailerilor se simte puternic pe piaţa industrială şi logistică din Bucureşti şi din marile oraşe. Companii puternice preferă să-şi construiască depozitele de marfă în România, de unde aprovizionează Bulgaria, Grecia, chiar şi Ungaria, Republica Moldova şi Ucraina.

Pe piața industrială şi logistică din România au fost livrate în perioada ianuarie-septembrie 2017 proiecte de peste 215.000 metri pătrați, din care 187.000 metri pătrați doar în București. Restul, de 28.100 metri pătrați, este localizat în zona centrală a ţării. În aceste condiții, stocul din România a depășit 2,9 milioane de metri pătrați, potrivit celui mai nou raport de piață publicat de JLL.

Firmele de retail și de logistică sunt cele mai active. Şase din primele zece tranzacţii au fost realizate de firme care activează în domeniul logisticii şi care au avut nevoie de mai multe spaţii de depozitare ca urmare a măririi volumului de activitate. Alte două au fost depozite noi închiriate de retaileri şi numai două tranzacţii au avut ca obiect spaţiile industriale.

“Inaugurarea spaţiului logistic accentuează rolul României la nivel regional. Decizia de a construi acest centru în Bucureşti a fost una firească, determinată de potenţialul de creştere local şi de interesul pentru sport, manifestat de români”

Gregory Richarte, Director Logistica, Decathlon

 

Centrul logistic din România al Decathlon este cel mai recent depozit inaugurat în România. Acesta are 29.000 mp şi va aproviziona România, Bulgaria şi Grecia

 

Sursa Jurnalul Național

 

/0 Comentarii/de

Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România: Valoarea tranzacţiilor s-a triplat în T3. Două miliarde de euro în primele nouă luni – Deloitte

Piaţa de fuziuni şi achiziţii (M&A) din România a atins 898 milioane de euro în trimestrul III al acestui an, potrivit surselor publice şi a tranzacţiilor cu valoare comunicată, arată o analiză realizată de Deloitte, companie de audit şi consultanţă.

 

În ceea ce priveşte numărul tranzacţiilor, luând în calcul şi pe cele cu valoare nedeclarată, au fost anunţate 28 de achiziţii, în medie câte două în fiecare săptămână, conform analizei Deloitte România. Faţă de perioada similară a anului trecut, valoarea tranzacţiilor s-a triplat, iar numărul lor a crescut cu 20%.

„În primele nouă luni ale anului, piaţa M&A a atins deja două miliarde de euro, iar ceea ce este şi mai impresionant, totalul nu s-a realizat datorită unor mega-tranzacţii, ci mulţumită a şase tranzacţii între 100 şi 500 milioane de euro. Ultimul trimestru este, conform tendinţei istorice, cel mai important din an şi, ţinând cont de tranzacţiile care se negociază în prezent, ne aşteptăm să mai adauge încă un miliard de euro la total”.

Ioana Filipescu, reprezentantul companiei de consultanţă.

În această perioadă, valoarea medie a unei tranzacţii a fost de 56 milioane de euro, evidenţiind tendinţa de creştere a valorii tranzacţiilor M&A.

Totodată, faptul că în acest trimestru au fost anunţate cinci tranzacţii, fiecare având o valoare de peste 100 de milioane de euro, iar patru dintre ele s-au şi fructificat, a reprezentat o performanţă care nu a mai fost înregistrată în ultimii doi ani.

Achiziţia complexului hotelier Radisson de către Revetas Capital pentru suma de 177,5 milioane de euro stabilită în urma unei proceduri competitive a fost cea mai mare tranzacţie a trimestrului.

Achiziţia pachetelor minoritare deţinute de Fondul Proprietatea în subsidiarele sale de către Electrica, în valoare de 165 de milioane de euro, a fost a doua cea mai mare tranzacţie a trimestrului şi este concluzia îndelung aşteptată a unei tranzacţii ce se discută de ani de zile.

Cumpărarea de către Digi Communications a unei subsidiare a firmei maghiare Invitel este una din rarele tranzacţii de achiziţii internaţionale încheiată de o firmă românească, notabilă mai ales dată fiind valoarea ei de 140 milioane de euro.

Achiziţia Banca Românească de către OTP, cu o valoare vehiculată a fi de aproximativ 100 milioane de euro, este cea mai mare tranzacţie bancară din ultimii doi ani şi evidenţiază continua consolidare a sectorului bancar românesc.

 

Sursa Economica

/0 Comentarii/de

Piața crește, numărul jucătorilor scade

EVOLUȚIE Valoarea și volumul tranzacțiilor realizate la Bursa de Valori au crescut semnificativ în acest an, dar nu și numărul investitorilor activi prezență în piață.

 

Bursa de Valori Bucureşti trece printr-o perioadă bună în ceea ce priveşte evoluţia principalilor indicatori, care înregistrează creşteri de două cifre faţă de sfârşitul anului trecut, ca şi în valoarea zilnică tranzacţionată.

Numai că numărul investitorilor activi nu se află pe acelaşi trend, dimpotrivă, scade faţă de nivelul de anul trecut. Conform datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), la finele anului trecut erau înregistrate 21.985 conturi active, adică investitori care au făcut cel puţin o tranzacţie în ultimele şase luni, iar cifra era mai mică cu circa 600 decât cea de la finele trimestrului al treilea din 2016. Cum scăderea a continuat, cifra a coborât până la 15.500 la jumătatea anului în curs, şi este important şi să precizăm că numărul conturilor active nu este neapărat egal cu cel al investitorilor având în vedere că un investitor poate avea mai multe conturi deschise la brokeri diferiţi.

În schimb, numărul investitorilor în fonduri deschise de investiţii a crescut cu 0,4% la jumătatea anului faţă de sfârşitul anului trecut, ajungând până la 327.958, dintre care 317.362 erau persoane fizice, iar 10.596 persoane juridice.

„Se observă o creştere a interesului investitorilor pentru fondurile de acţiuni, numărul acestora majorându-se cu aproximativ 14% pentru persoanele fizice şi de 6% pentru cele juridice“,

se arată în raportul ASF, care precizează că totalul investitorilor persoane fizice în fondurile de acţiuni a ajuns la 10.035.

”Piaţa românească de capital continuă creşterile de două cifre, urmare a îmbunătăţirii percepţiei investitorilor faţă de piaţa de capital, a perspectivelor de creştere şi a indicatorilor macroeconomici buni.”

Lucian Anghel, preşedintele BVB

Dacă ne uităm la numărul celor care aleg investiţii în acţiuni listate la bursa de valori, considerate cele mai riscante indiferent dacă este vorba de investiţii directe în piaţă sau prin intermediul specialiştilor din cadrul fondurilor deschise, putem observa că este foarte redus în comparaţie cu numărul celor care preferă investiţiile cât mai sigure, în obligaţiuni sau titluri de stat, sau în depozite bancare, unde randamentul este foarte mic, dar banii sunt garantaţi de alte instituţii ale statului.

Fondurile de obligaţiuni deţin cea mai mare pondere în activul net cumulat al fondurilor deschise de investiţii, de aproximativ 76%, pe locul doi aflându-se fondurile diversificate, cu o pondere de 19%. În prezent, pe piaţa din ţara noastră activează 74 de fonduri mutuale, dintre care 19 sunt fonduri de acţiuni, 26 de obligaţiuni, 15 au investiţii diversificate, iar 13 sunt mixte (acţiuni şi obligaţiuni), la care se adaugă un singur fond monetar.

Totuşi, dacă vom asista la creşteri ale pieţei de capital de la noi, acestea ar trebui să vină de la bursa de valori. Zilele acestea se aşteaptă şi decizia MCSI privind includerea bursei din România pe lista pieţelor emergente şi chiar dacă nu vom fi primiţi de anul acesta, piaţa beneficiază de promovare. De altfel, percepţia investitorilor străini asupra pieţei de capital de la noi s-a îmbunătăţit semnificativ în ultimii ani.

„Performanţa acţiunilor listate la bursa din România a fost una remarcabilă, indicele MSCI Romania Total Return a crescut cu mai mult de 150% în ultimii cinci ani, în dolari“,

spune Carsten Hesse, EME Equity Strategist la banca germană de investiţii Berenberg, care precizează că numărul tot mai mare de companii care se listează şi interesul străinilor faţă de sectorul bancar şi Fondul Proprietatea au făcut ca volumul de tranzacţionare să se dubleze faţă de 2012.

Valoarea tranzacţiilor cu acţiuni realizate la BVB în primele opt luni a depăşit 1,5 miliarde euro, cu 35% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, la lichiditatea zilnică a depăşit 9 milioane euro, cu 38% mai mult decât anul trecut. Situaţia este paradoxală în condiţiile în care numărul investitorilor activi s-a redus cu aproape un sfert în prima jumătate a anului, dar ne arată şi că valoarea tranzacţiilor realizate de cei care sunt în piaţă a crescut semnificativ. De altfel, cea mai mare parte a tranzacţiilor realizate este susţinută de fondurile de investiţii, acest fapt fiind valabil pe orice piaţă de capital.

 

Sursa Capital

/0 Comentarii/de

Oamenii din umbra celor mai mari tranzacţii şi litigii. Topul caselor de avocatură din România după numărul de avocaţi

Doar trei case de avocatură, NNDKP (Nestor), Ţuca Zbârcea şi Muşat, au peste 100 de avocaţi şi încasări ce sar de 10 mil. euro, conform datelor ZF. 

Cele mai puternice 25 de case de avocatură de pe piaţa locală au peste 1.100 de avocaţi în echipele proprii, respectiv circa 10% din totalul celor din Baroul Bucu­reşti, potrivit estimărilor ZF.

Doar trei dintre cele 25 de case analizate de ZF au echipe formate din peste 100 de avocaţi, clasamentul fiind condus de NNDKP, urmată de Ţuca Zbârcea & Asociaţii şi Muşat & Asociaţii. Toate trei sunt afaceri româneşti şi unele dintre cele mai vechi businessuri în domeniu, cu peste 20 de ani de vechime.

Au fost incluse în clasament casele de avocatură care au răspuns solicitării ZF şi cele care au informaţii publice.

Piaţa avocaturii este una dintre puţinele din România unde lupta se dă în continuare în special între case cu acţionariat local, puţine sunt numele străine active.

Piaţa avocaturii de business este evaluată la 100-120 mil. euro, departe de maximele din anii de boom 2007-2008. Atunci, avocaţii aveau încasări totale evaluate la 150-160 mil. euro, potrivit estimărilor de la acea vreme.

Cele mai mari 25 de firme de avocatură sunt cele care duc în spate cea mai mare parte a pieţei. Rezultatele lor financiare nu sunt pu­bli­ce însă.Totuşi, din informaţiile din piaţă, doar cele mai mari trei după numărul de avo­caţi au şi încasări ce depăşesc încă 10 milioane de euro.

În România, cel mai bine plătiţi avocaţi de business câştigă în medie câteva sute de euro pe oră, tarifele pe piaţa locală fiind în continuă scădere în ultimii ani, potrivit datelor ZF pe baza informaţiilor din piaţă. Puţini sunt însă cei care mai au astfel de onorarii.

Numărul redus al tranzacţiilor mari şi creşterea concurenţei în special din partea firmelor medii sunt principalele motive care stau în spatele scăderii pieţei avocaturii de business şi a onorariilor, spun avocaţii din piaţă.

Sursa zf.ro

/0 Comentarii/de