Articole

Consiliul Județean Buzău | Comunicat de presă

Program de intervenţii integrate pentru şomeri – Continuarea programului de pregătire profesională aferent perioadei de sustenabilitate a proiectului

Consiliul Judeţean Buzău, în parteneriat cu Asociaţia Four Change, SC Centrul de Consultanţă şi Studii Europene SRL, SC RD Global Project Consulting SRL, Consiliul Judeţean Mureş, Tecseo SRL şi SC Dechiro Consulting SRL, a implementat în perioada 07.04.2014 – 06.12.2015 proiectul cu titlul ”Program de intervenţii integrate pentru şomeri – certitudinea unui viitor durabil, POSDRU/125/5.1/S/126033, cod SMIS 51369.

Proiectul a fost cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară 5 „Promovarea măsurilor active de ocupare“, Domeniul major de intervenţie 5.1 „Dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupare“ – proiecte strategice.

Valoarea totală eligibilă a proiectului a fost de 9.541.224,10 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă solicitată a fost de 9.201.638,40 lei.

Obiectivul general al proiectului a vizat creşterea capacităţii de angajare pentru 935 de şomeri, în special şomeri de lungă durată, persoane inactive sau aflate în căutarea unui loc de muncă, precum şi a persoanelor care au părăsit timpuriu şcoala, din Regiunea Sud-Est – judeţul Buzău şi Regiunea Centru – judeţul Mureş.

În acest sens, prin proiect s-a desfăşurat un pachet de activităţi integrate de consiliere, orientare, formare profesională, medierea muncii, activităţi care vor asigura pe termen mediu şi lung atât incluziunea socio-profesională, cât şi creşterea stimei de sine şi a independenţa financiară a grupului ţintă menţionat.

Obiectivele specifice ale proiectului au fost următoarele:

  • Creşterea capacităţii de adaptare pe piaţa muncii pentru şomerii participanţi la program,
  • Dezvoltarea culturii antreprenoriale pentru 100 persoane incluse în grupul ţintă cu scopul de a contribui la crearea de noi locuri de muncă şi implicit la dezvoltarea economică a celor două judeţe,
  • Reducerea şomajului în cele două regiuni prin angajarea a 114 persoane, dintre care 97 din judeţul Buzău şi 17 din judeţul Mureş, din grupul ţintă care a participat la program.

Rezultate obținute:

– 944 persoane care au finalizat programul de intervenţii integrate, certificaţi: 777 din județul Buzău, 167 din județul Mureș;

– 943 subvenţii plătite în proiect (în valoare totală de 958.088 lei), din care 776 în județul Buzău și 167 în județul Mureș;

– 12 persoane care au demarat o activitate independentă, față de 10 persoane preconizate inițial;

– 294 persoane care în termen de 6 luni după participarea la programul integrat şi-au găsit un loc de muncă: 239 în județul Buzău, 55 în județul Mureș, față de ținta inițială de 114 persoane.

În perioada de sustenabilitate a proiectului, 07.12.2015 – 06.12.2018 consorțiul partenerial continuă implementarea pachetului de activități specifice din cadrul proiectului, context în care persoanele interesate pot participa, în limita locurilor disponibile, începând cu luna octombrie 2017, la cursuri gratuite de cursuri de perfecționare/inițiere pentru dobândirea următoarelor competențe și abilități: limba engleză, inspector resurse umane, competențe informatice, comunicare și relații publice, bazele contabilității, agent comercial, operator prelucrare si validare date sau competențe antreprenoriale. Procesul de recrutare și selecție a grupului țintă este în continuă derulare în vederea constituirii grupelor de curs.

Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul Bibliotecii Județene Vasile Voiculescu Buzău, mansardă, persoană de contact: d-ra Ioana Giurgea, tel: 0722.636.808 sau la sediul Consiliului Judeţean Buzău: manager de proiect d-na. Liliana Nicolae, tel: 0238.414.112, interior 203.

Sursa reporterbuzoian.ro

/0 Comentarii/de

Rezultate Start-up Nation: Rata de respingere a ajuns la 12%. Situația dosarelor și a RUE pe județe

Peste 4.400 de firme care s-au înscris în programul Start-up Nation au fost verificate, rata de respingere fiind de circa 12%, a declarat, miercuri, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antrerenoriat, Ilan Laufer, confirmând datele publicate încă de luni de către StartupCafe.ro.

Laufer a prezenat miercuri situația înregistrată, până miercuri, la nivel național, de agențiile pentru IMM-uri din subordinea Ministerului pentru Mediul de Afaceri la verificarea planurilor de afaceri depuse de firmele care s-au clasat pe locurile eligibile în bugetul programului în urma punctajului automat de la înscriere.

Situația verificărilor la nivel național este următoarea:

  • 4.424 de dosare verificate
  • 3.330 de dosare sunt admise și au primit înștiințare.
  • 552 de dosare sunt în clarificări suplimentare pe conținutul planurilor de afaceri.
  • 542 de dosare au fost respinse.
  • Gradul de respingere a  crescut spre 12%, față de 8% cât era estimarea în urmă cu aproximativ o lună.

Acesta înseamnă practic că până în acest moment 542 de firme care au căzut sub linie, pe locurile în aștepare în urma evaluării automate de la înscriere, vor avea șansa să intre la finanțare în locul celor respinse.

Reamintim că circa 8.600 de firme au intrat pe locurile finanțabile, în urma evaluării automate. Dacă rata de respingere de 12% se va menține până la final, ar însemna că circa 1.000 de firme dintre cele rămase în așteptare vor urca la finanțare. Acestea sunt firme cu 90 de puncte.

În total, în perioada 15 iunie – 14 iulie 2017, peste 19.000 de solicitanți s-au înscris în programul Start-up nation 2017, în speranța că vor obține ajutoare nerambursabile de maximum 200.000 de lei fiecare, penru investiții, în anumite condiții.

START-UP NATION: Situația verificărilor pe județe la data de 6 septembrie 2017:

Agenția Brașov (judetele Brasov, Sibiu si Covasna) – 1.073 de dosare depuse, din care 325 dosare verificate (245 dosare admise, 37 dosare în clarificări, 43 dosare respinse), au ajuns cu verificările la firma de pe poziția din lista RUE 6.465.

  1. Agenția Cluj (județele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare, Sălaj)  – 4.375 dosare depuse, di care 1.388 dosare verificate (1.019 dosare admise, 206 dosare sunt în clarificări, 163 dosare respinse), a ajuns la RUE 6.246.
  2. Agenția Constanța (județele Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea, Vrancea) – 1.887 dosare depuse, din care 367 dosare verificate (310 admise, 20 în clarificări, 37 respinse), RUE 4.409.
  3. Agenția Craiova (județele Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Valcea) – 1.626 dosare depuse, din care 301 verificate (207 admise, 19 în clarificări, 75 respinse), RUE 4.033.
  4. Agenția Iași (Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui) – 1.993 dosare depuse, din care 318 verificate (177 admise, 112 în clarificări, 29 respinse), RUE 4.143.
  5. Agenția Târgu Mureș (Alba, Harghita, Mureș) – 1.090 dosare depuse, din care 441 verificate (291 admise, 107 în clarificări, 43 respinse), RUE 7.811. ”Ei sunt aproape de final” – a spus Ilan Laufer.
  6. Agenția Timișoara (Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Timiș) – 1.712 dosare depuse, din care 400 verificate (335 admise, 41 în clarificări, 24 respinse), RUE 4.721.
  7. Agenția Ploiești (Mun. Bucuresti, Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Ilfov, Prahova, Teleorman)– 5.558 dosare depuse, din care 884 verificate (746 admise, 10 în clarificări, 128 respinse), RUE 2.897.

Problema personalului: În 2018 vor fi mai mulți funcționari

Ministrul Ilan Laufer a recunoscut și miercuri, în conferința de presă, problema lipsei de personal în agențiile teritoriale care evaluează dosarele, semnalată de StartupCafe.ro.

”Mulțumesc tuturor colegilor mei din minister și din teritoriu, care depun un efort supraomenesc pentru a reuși să evalueze și să semneze și să răspundă la toate aceste clarificări. Este o echipă nu foarte mare” – a spus ministrul.

El a precizat însă că anul acesta nu va avea timp să facă angajări.

”Anul viitor vom avea probabil o situație mult mai bună din acest punct de vedere, dar anul acesta trebuie să facem față situației cu echipa pe care o avem. Ei până în anul 2016 aveau un un volum de contractare de aproximativ 700-800 de beneficiari, iar acum vorbim de peste 10.000” – a mai spus ministrul.

Așa cum a arătat StartupCafe.ro, în cele 8 agenții teritoriale pentru IMM-uri (foste oficii pentru IMM – OTIMMC) sunt 89 de posturi, din care doar 76 sunt ocupate. Aflat în imposibilitatea de a face angajări suplimentare, ministrul a detașat un total de 10 oameni din Ministerul pentru Mediul de Afaceri în cele 8 agenții teritoriale care efectuează evaluările pentru Start-up Nation, pentru a oferi sprijin.

”Am detașat colegi din minister cât de mulți am putut, să finalizăm cu bine această etapă a programului” – a spus el.

Detașații sunt mobilizați la diferite agenții, în funcție de necesarul de acolo, iar pe măsură ce unele agenții termină partea lor de epuizare, angajații de acolo se mută la agențiile care au mai mult de muncă.

Aceste măsuri paliative sunt totuși mult mai reduse ca amploare decât necesarul real al agențiilor. Potrivit hotărțrii de guvern privind transformarea vechilor oficii teritoriale pentru IMM în agenții, acestea din urmă trebuie să aibă câte 26 de angajați fiecare, în condițiile în care în prezent numărul mediu al lor este de numai 9 – 11, cu tot cu oamenii detașați de la centru.

Dar pentru a face angajări, ministerul are nevoie ca Guvernul să-i aprobe un memorandum și o hotărâre de modicicare a HG-ului privind organizarea ministerului.

Memorandumul este în lucru la minister încă, iar hotărârea de guvern ar urma să fie aprobată de Executiv în ședința din această săptămână – a explicat Ilan Laufer.

El a recunoscut, însă, că procesul de recrutare de personal, chiar dacă va fi deblocat, va lua timp mult și se va întinde până anul viitor.

Sursa startupcafe.ro
/0 Comentarii/de

Carburanţii s-au scumpit din nou. A treia creştere de preţ în mai puţin de o săptămână

OMV Petrom, liderul pieţei de distribuţie a carburanţilor din România, a crescut din nou preţurile la carburanţi, joi dimineaţă, din cauza creşterii cotaţiilor internaţionale la benzină şi motorină. Este a treia scumpire în cinci zile lucrătoare.

OMV Petrom a scumpit benzina şi motorina vândute în staţiile proprii cu patru bani pe litru, începând de joi dimineaţa. Astfel, în cea mai ieftină staţie din Bucureşti, cea de pe Şoseaua Alexandriei, benzina standard costă 4.74 lei pe litru, iar motorina standard 4,69 lei pe litru.

Este a treia scumpire în cinci zile lucrătoare consecutive. Compania petrolieră a scumpit preţurile luni, cu patru bani pe litru, după ce scumpise carburanţii vinerea trecută, cu cinci bani pe litru. Aşadar, o scumpire cumulată de 13 bani pe litru, în nici o săptămână.

Aşa cum anunţam vineri, decizia, despre care spuneam atunci că va fi doar începutul unei serii de creşteri de preţuri, este generată de creşterea cotaţiilor internaţionale la benzină şi motorină, ca efect al uraganului Harvey, care a lovit Statele Unite.

Uraganul, cel mai puternic din Texas din ultimii 50 de ani, a făcut ca mai mult de un sfert din capacitatea de rafinare a Statelor Unite să fie indisponibilă. Ca atare, preţul benzinei a crescut cu 10% în doar o zi, iar preţul petrolului a crescut cu aproape 3%. În Statele Unite, benzina a ajuns să coste peste doi dolari galonul, un maximum al ultimilor doi ani. În aceste condiţii, pentru a susţine cererea, spre continentul american merge o cantitate tot mai mare de carburanţi produşi în rafinăriile europene, ceea ce, evident, pune presiune şi pe preţurile de pe Bătrânul Continent şi pe cele din zona noastră.În România, companiile petroliere folosesc cotaţiile Platt’s Mediterranean la produse petroliere.

În aceste condiţii, majorarea accizelor vine cum nu se poate mai prost pentru şoferii din România, care vor avea parte de scumpiri şi mai mari. Chiar dacă se va face în două trepte (la 15 septembrie şi 1 octombrie), creşterea accizelor va însemna un plus de 38 de bani pentru fiecare litru de benzină şi motorină, suplimentar faţă de scumpirea generată de creştrerea cotaţiilor internaţionale la carburanţi.

De altfel, acastă creştere în două faze a accizei a fost o decizie de ultim moment a Guvernului, luată tocmai pentru a nu produce un şoc, atât la nivelul consumatorilor, cât şi la nivelul veniturilor bugetului. Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a spus că s-a procedat aşa pentru „a nu crea un șoc la nivelul consumului, care poate genera creșteri de preț, automat scăderi de consum și poate afecta bugetul de stat”.

Recent, oficialii guvernamentali le-au transmis reprezentanţilor transportatorilor rutieri, care au ameninţat cu mişcări de protest şi au spus chiar că vor alimenta camioanele în străinătate, că preţurile la pompă nu vor creşte ca urmare a creşterii accizei.

„Prim-ministrul şi ministrul de Finanţe au dat asigurări că nu se vor înregistra creşteri de preţ la carburanţi începând cu 15 septembrie şi 1 octombrie, în condiţiile în care preţul petrolului va rămâne constant. Dacă se vor înregistra totuşi majorări de preţ după 15 septembrie şi 1 octombrie, prim-ministrul a dat asigurări că este deschis pentru a relua rambursarea supraaccizei către transportatorii rutieri”, se arată într-un comunicat al Uniunii Naţionale a Transportatorilor din România.

Cu toate acestea, preţul final de la pompă este făcut de piaţă, şi doar companiile petroliere, pe baza propriilor costuri, pot decide cât transmit în preţul final din creşterea fiscalităţii.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

Start-up Nation: Firme condiționate să creeze minimum 2 locuri de muncă, în loc de unul (propunere)

Firmele care vor trece pe partea de fonduri europene a programului Start-up Nation vor trebui să creeze cel puțin două locuri de muncă, nu doar unul singur, conform unei propuneri de Ghid al solicitantului emise recent de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene. Propunerea de la Fonduri Europene contrazice procedura cu care s-a derulat programul,  de la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, document oficial în care condiția era de minimum 1 loc de muncă nou. Deși nu are reprecusiuni asupra firmelor câștigătoare de acum, noua condiționare ar putea afecta programul din anii viitori, dacă se va păstra această formă mai departe.

Să o luăm de la început… Prin programul Start-up Nation 2017, derulat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, statul urmează să acorde ajutoare nerambursabile de până la 200.000 de lei (circa 44.000 de euro) fiecare, unui număr de aproximativ 8.600 de firme mici și mijlocii înfințate după data de 30 ianuarie 2017.

Acest program este finanțat dual: din fonduri europene și din bani de la bugetul de stat. Pe partea de bani naționali, guvernul a prevăzut credite de angajament de 1,2 miliarde de lei, adică alocări care necesită o rectificare bugetară pentru a fi transformate în credite bugetare – bani puși efectiv în buget.

Pe partea de fonduri europene, Guvernul a alocat de la început credite bugetare de 500 milioane lei, bani care urmează să fie distribuiți firmelor beneficiare, pentru ca ulterior statul să își recupereze cheltuielile de la Uniunea Europeană, în proproție de 85%.

Despre acești bani europeni este vorba în cele ce urmează…

Pe 1 septembrie 2017, la două luni și jumătate de la deschiderea înscrierii firmelor în programul Start-up Nation 2017 și la o lună și jumătate de la închidderea aplicațiilor, a apărut în sfârșit prima propunere oficială de Ghid al solicitantului pentru partea de fonduri europene a programului.

Propunerea de ghid a fost realizată și publicată de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, prin autoritatea de management pentru Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020.

Cei 500 de milioane de lei ar urma să fie decontați de stat de la UE, la final, prin POCU, mai exact Axa prioritară 3: Locuri de muncă pentru toţi – Obiectivul tematic 8: Promovarea unor locuri de muncă durabile și de calitate și sprijinirea mobilității lucrătorilor  – Prioritatea de investiții 8.iii: Activități independente, antreprenoriat și înființare de întreprinderi, inclusiv a unor microîntreprinderi și a unor întreprinderi mici și mijlocii inovatoare – Obiectivul specific 3.7: Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil nonagricol din zona urbană.

În această linie de finanțare, gestionată de Ministerul Dezvoltării Regionale, are calitatea de beneficiar unic Ministerul pentru Mediul de Afaceri, iar antreprenorii care vor beneficia în cele din urmă de cei maximum 200.000 de lei vor avea  calitatea de membri ai grupului-țintă.

Zis și făcut…

În propunerea de ghid al solicitantului POCU – Start-up Nation 2017 , emisă de Ministerul Dezvoltării pe 1 septembrie, se pune condiția ca firmele finanțate prin programul Start-up Nation să angajeze cel puțin două persoane pe normă întreagă.

”În cadrul fiecărei întreprinderi finanțate/subvenționate în cadrul prezentului apel de proiecte vor fi create minimum 2 locuri de muncă pe durată nedeterminată și cu normă întreagă. Locul de muncă trebuie menținut, cu normă întreagă, cel puțin 2 ani după data plății ultimei tranșe din ajutorul de minimis” – scrie în propunerea de Ghid al solicitantului, la punctul 1.7. Indicatorii aplicabili proiectului.

Numai că această condiție contrazice procedura de derulare a programului Start-up Nation, realizată de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, unde scrie că firmele au obligația să creeze minimum 1 loc de muncă, ci nu minimum 2.

Punctul 3.2 (1), n) din procedura Start-up Nation, oficială:

”să creeze cel puțin un loc de muncă cu normă întreagă pe perioadă nedeterminată și să mențină locul de muncă ocupat cel puțin 2 ani după finalizarea implementării proiectului; În cazul în care în perioada menționată locul/locurile de muncă create în cadrul schemei se vacantează din diverse cauze, beneficiarul va avea un termen de maxim 30 de zile să ocupe locul/locurile de muncă vacante, păstrând numărul și tipul acestora pentru care a primit punctaj la evaluarea planului de afaceri. La tipul locurilor de muncă se permit modificări în perioada de raportare între șomer, absolvent după anul 2012 sau persoană defavorizată definită conform legislației”.

Practic, minimum 1 loc de muncă era condiția cu care firmele solicitante au intrat în joc pe 15 iunie 2017, când a început înscrierea în program.

De precizat că pe partea de fonduri europene vor intra la finanțare doar firme din mediul urban, în afară de București-Ilfov.

Firmele câștigătoare care au depus proiecte în Start-up Nation 2017 NU vor fi afectate de această condiționare suplimentară de pe ramura de fonduri europene a programului. Și asta pentru că în lista RUE, cu toate firmele sunt mult mai multe societăți care au promis crearea a minimum 2 locuri noi de muncă decât necesarul de cira 8.600 de firme pentru acoperirea integrală a bugetului alocat pe anul 2017.

Cu alte cuvinte, firmele care au obținut punctaje de minimum 90 de puncte și s-au calificat astfel pe locurile câștigătoare oricum au trecut în planurile de afaceri minimum 2 noi joburi create.

Numai că programul Start-up Nation este programat să se desfășoare până în anul 2020, iar Ghidul solicitantului POCU – Start-up Nation 2017 este un semnal că edițiile din 2018  încolo ar putea ridica ștacheta la minimum 2 noi locuri de muncă generate de fiecare firmă solicitantă, pentru ca statul să se asigure că va respecta condițiile pentru a primi bani de la UE.

Până pe 15 septembrie 2017 propunerea de Ghid al solicitantului Start-up Nation în cadrul POCU va rămâne în consultare publică și se poate modifica în urma acestui proces.

În cadrul POCU 2014-2020, Uniunea Europeană asigură finanțarea a 85% din valoarea proiectelor, restul de 15% fiind bani naționali. Pentru Start-up Nation ghidul prevede un buget de peste 109 milioane de euro din bani europeni și naționali, ceea ce înseamnă 500 de milioane de lei, adică banii alocați de Guvern prin credite de angajament.

Proiectul de ghid al slicitantului POCU -Start-up Nation poate fi descărcat de AICI

Sursa startupnation.ro

/0 Comentarii/de

Cel mai bun moment din ultimii 13 ani pentru cumpărarea unei case în România

Este sau nu momentul potrivit să-ţi cumperi o casă? Indicele de accesibilitate a locuinţelor calculat de Kiwi Finance pentru primul semestru din 2017 arată că al doilea cel mai bun moment, după anul 2002 când acest indice era de 1,1, a început în 2016 şi continuă şi în 2017. Cât va mai ţine momentul propice pentru a achiziţiona locuinţe?

Kiwi Finance, în studiile sale, face raportul dintre preţul locuinţei/mp şi salariul mediu pe economie, dintr-o perioadă anume, de obicei un an, şi obţine astfel acest indice de accesibilitate. Practic, indicele arată cât de accesibile, din punct de vedere al venitului mediu pe economie, sunt locuinţele, ca preţ mediu pe metrul pătrat de construcţie, în perioada respectivă. Cu cât raportul este mai apropiat de 1, cu atât populaţia poate cumpăra mai multe locuinţe şi accesa mai multe credite. Implicit, raportul arată că avem de-a face cu cel mai bun moment, din ultimii 13 ani, în care îţi poţi cumpăra o casă, raportul dintre preţurile pe piaţa imobiliară şi veniturile clientului aflându-se într-un echilibru confortabil. Raportul dintre preţ şi salariul mediu arată totodată că piaţa imobiliară este „mai accesibilă”, comparativ cu un rezultat supraunitar, care arată faptul că imobilele sunt din ce în ce mai „inaccesibile”, dacă acest raport este din ce în ce mai mare.

Echipa de analişti KIWI Finance a calculat, la fel ca în fiecare an, indicele de accesibilitate pentru o locuinţă de 55 mp. Astfel, în acest an, preţul mediu pe mp construit se situează în jur de 1.170 euro (echivalent în lei), iar venitul mediu pe economie este de circa 616 euro (echivalent), de unde rezultă valoarea de 1,9 a indicelui. În acest moment, indicele de accesibilitate se află la acelaşi nivel (1,9) cu cel înregistrat în anul 2004, dar şi cu nivelul înregistrat anul trecut, după 7 ani de scădere constantă, continuă. „Din 2005, indicele de accesibilitate a locuinţelor a început să crească constant, an de an, odată cu instalarea crizei financiare, demonstrând şi în acest fel că achiziţiile de pe piaţa imobiliară au devenit „mai inaccesibile”. În anul 2008 (când a început criza financiară şi imobiliară) a atins un maxim de 5,3, dupa care în 2009 a fost de 3,9 şi a început să scadă până anul trecut, cand a ajuns, din nou, la 1,9 în 2016 şi 2017″, subliniază studiul Kiwi Finance. Acelaşi studiu precizează că cel mai accesibil moment, data la care românii şi-au putut cumpăra cu cea mai mare uşurinţă proprietăţi a fost înregistrat în urmă cu 15 ani, când indicele de accesibilitate a avut un nivel de 1,1.

Calculele şi previziunile Kiwi Finance sunt făcute pentru o locuinţă de 55 de metri pătraţi, iar salariul mediu este cel comunicat de Institutul Naţional de Statistică pentru mediul urban. Dacă în 2017 ne putem cumpăra cel mai uşor un imobil datorită raportului dintre preţurile pe piaţa imobiliară şi cel al veniturilor medii pentru piaţa din România, suntem curioşi totuşi ce se poate întâmpla cu viitorul nostru împrumut (pentru că majoritatea viitorilor proprietari îşi achiziţionează casa pe credit) şi cum ar putea fluctua raportul preţul casei versus nivelul veniturilor în viitor.

Din 2002 şi până în prezent, metrul pătrat pentru o locuinţă de 55 de metri pătraţi a evoluat de la 200 de euro în 2002 până la 1.173 euro/mp în 2017. Previziunile Kiwi Finance merg însă spre un nivel de 1.386 euro pe metrul pătrat în 2020. Toate acestea în condiţiile în care, în mediul urban, salariul mediu a evoluat de la 175 de euro pe lună la 616 euro în prezent, şi la 674 de euro pe lună în 2020. În acest context, indicele de accesibilitate a locuinţelor va tinde să îşi restrângă aria, urcând treptat de la 1,9 cât este în prezent la 2 în 2018 şi 2019 şi 2,1 în 2020.

La acest lucru contribuie mai multe lucruri de care orice persoană care îşi achiziţionează o casă trebuie să ţină cont. Astfel, dobânzile sunt acum la minim istoric. Logic este că va urma o perioadă de creştere. De aceea, indicat ar fi să apelăm la dobândă fixă pentru o perioadă cât mai mare de timp (10 ani), chiar dacă acest lucru ne majorează rata de rambursare a creditului cu circa 100-200 de lei. De asemenea, este de aşteptat ca BNR, dată fiind expunerea mare a băncilor comerciale pe creditele ipotecare (inclusiv Prima Casă), să fie foarte atentă la evoluţia dobânzilor pe zona interbancară (nu neapărat cea de politică monetară), ceea ce poate fi în avantajul celor cu credite în lei şi dobânda legată de Robor. Deşi, atenţie, Robor a început deja să crească.

Indicele de referinţă de pe piaţa interbancară luat în calcul în construcţia dobânzii unui credit ipotecar a crescut de la 0,69% la 30 septembrie 2016 la 0,91% la 30 august 2017.

În plus, BNR pregăteşte modificări pentru piaţa creditului ipotecar, iar viitorul programului Prima Casă este oarecum incert. Salariul mediu pe economie a crescut nesustenabil din cauza majorărilor operate de PSD în sectorul bugetar, iar preţul imobilelor a avut un avans de 2,5% în primul semestru din 2017, conform unui studiu efectuat de Bancpost. Anca Bidian, CEO al Kiwi Finance, explică faptul că, la ora actuală, gradul de îndatorare a persoanelor fizice la contractarea unui credit ipotecar este cuprins între 45% şi 62%-65%. „O reglementare BNR, care să impună un grad maxim de îndatorare de 55% din venituri este o măsură bună. Pentru că acest grad de îndatorare nu este unul mic, ci unul perfect rezonabil raportat la veniturile clientului. În plus, o astfel de recomandare a BNR ar pondera tendinţa de creştere a preţurilor la imobile. Cererea este foarte mare acum pe piaţa imobiliară, dar acum acţionează mai multe mecanisme ca preţul imobilelor să fie cât de cât controlate”, a declarat Anca Bidian.

De altfel, tot un studiu Kiwi Finance arată că o familie fără datorii, care are venituri de 750 de euro net, îşi poate cumpăra anul acesta o locuinţă de 84 de metri pătraţi, de 97.000 de euro, contractând un credit de 73.000 de euro, dar cu un avans de 25%. Cu aceleaşi venituri, în februarie 2009, puteai cumpăra o locuinţă de 36 de metri pătraţi, cu 57.900 de euro şi un credit de 43.400 de euro. Teoretic, acum îţi poţi cumpăra de două ori şi jumătate mai mulţi metri pătraţi de locuinţă decât în 2009, cu aceiaşi bani. Se pare că raportul calitate-preţ la ora actuală este unul corect, iar perspectivele de modificare a condiţiilor de creditare sunt ponderate de eventualele decizii BNR, dar posibilitatea de a-ţi cumpăra facil o casă începe să se restrângă treptat.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

Start-up Nation: Situația evaluărilor la zi. Instituțiile care evaluează vreo 10.000 de firme, restricționate la angajări

Programul Start-up Nation 2017, prin care peste 8.600 de noi firme mici și mijlocii urmează să primească de la stat fonduri nerambursabile de 44.000 de euro, avansează greoi, din cauza personalului insuficient din instituțiile care evaluează aplicanții, au declarat, pentru StartupCafe, surse guvernamentale. Și asta pentru că Guvernul a restricționat angajările prin mai multe acte normative. StartupCafe.ro a strâns informații despre situația la zi a evaluării firmelor din program.

Peste 19.000 de firme mici și mijlocii au depus corect planuri de afaceri pentru finanțare cu ajutoarele nerambursabile de maximum 200.000 de lei prin programul Start Up Nation 2017. În urma evaluării automate a planurilor de afaceri depuse până pe 14 iulie, peste 8.600 de firme ar urma să primească banii de la stat. Mai departe însă este nevoie ca personalul din subordinea Minsterului pentru Mediul de Afaceri să efectueze o evaluare pe conținut a aplicațiilor din program.

Această evaluare ar trebui să se finalizeze până pe 27 septembrie. ”Este un volum mare de lucru. O să fac tot ceea ce ține de mine să fie semnate toate contractele de finanțare până pe data de 27 septembrie 2017”, declara ministrul pentru Mediul de Afaceri, Ilan Laufer, în iulie.

Termenul de semnare a acordurilor de finanțare este 29 septembrie din anul în care planul de afaceri a fost acceptat, de principiu, la finanțare – prevede procedura de derulare a programului.

Situația evaluărilor START-UP NATION la zi

Surse guvernamentale au descris, pentru StartupCafe.ro, următoarea situație la zi a programului Start-up Nation, până luni, 4 septembrie:

  • Într-o lună și jumătate, Agențiile Teritoriale pentru IMM-uri au putut evalua în jur de 4.400 de firme, dintre care:

– aprox. 3.300 admise pe locurile bugetate,
– 530 respinse,
– 570 în clarificări suplimentare.

  • Agențiile teritoriale se vor opri cu evaluarea la primele 11.000 – 12.000 de firme din lista RUE, pentru a se asigura că vor rămâne peste 8.600 de aplicații valide, care să poată semna contractele de finanțare.
  • Prin urmare, putem spune că agențiile teritoriale trebuie să muncească la verificarea a măcar 10.000 de firme, ca număr rotund, până pe 27 septembrie 2017.
  • Așadar, într-o lună și jumătate nu au verificat nici jumătate din țintă, iar pentru restul mai au la dispoziție vreo 3 săptămâni.

Reamintim că, în 16 august, ministrul Laufer declara: ”Suntem undeva la jumătatea drumului din punctul de vedere al evaluării. În clipa în care se evaluează aceste dosare, sunt cazuri în care se cer clarificări și lucrul ăsta ne face să ducem o procedură pe fiecare doar până la capăt.

Rata de respingere este de aproximativ 8%. Își pot face calculul cei care au aplicat. Dacă facem un calcul simplu, 8% din circa 8.700 de firme sunt aproximativ 700 de dosare care probabil vor intra de sub linie”.

Funcționari puțini la evaluarea candidaților

Potrivit surselor guvernamentale chestionate de StartupCafe.ro, instituțiile din subordinea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, care se ocupă de evaluarea dosarelor Start Up Nation, sunt în număr insuficient pentru volumul mare de muncă.

Numărul firmelor care trebuie evaluate și finanțate în programele naționale de sprijin pentru IMM-uri a crescut de 11 ori față de anul trecut, însă numărul funcționarilor a rămas relativ același.

Potrivit celor mai recente informații obținute de StartupCafe.ro, în cele 8 agenții teritoriale pentru IMM-uri (foste oficii pentru IMM – OTIMMC) sunt 89 de posturi, din care 76 sunt ocupate.

Așadar, o medie de 9 oameni pe oficiu, dar sunt oficii și cu 8 oameni sau 6 oameni la evaluare, din câte spun surse din teritoriu. Iar necesarul de personal ar fi de până la 26 de oameni pe agenție teritorială, au mai arătat acestea.

Alți 20 de oameni mai sunt la București, la  Directia de Antreprenoriat si Programe pentru IMM din subordinea ministerului, structura centrală care are subordonate oficiile teritoriale pentru IMM-uri. Potrivit surselor, cei de la București trebuie, însă, să se ocupe de celelalte programe naționale în derulare, mai ales Internaționalizare, Comerț și programul Microindustrializare.

Instituțiile se confruntă însă cu restricții la angajare, din partea Guvernului. Ordonanța nr. 3/2017 privind unele măsuri pentru administrația publică centrală, intrată în vigoare din 20 iulie, condiționează concursurile de angajare de un memorandum aprobat de Guvern.

Art. 7 al OG 3/2017 prevede:

(1) De la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe până la data de 31 decembrie 2017 se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, inclusiv procedurile demarate în vederea ocupării posturilor vacante, din autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 1 alin. (1).

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), prin memorandum aprobat în ședința Guvernului, se poate aproba organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor, cu justificarea necesității și cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate cu această destinație în buget.

Situația din Oficiile teritoariale pentru IMM (actualele agenții) a fost semnalată încă din primăvară de ministrul de atunci al Mediului de Afaceri, Alexandru Petrescu, care spera că astfel va evita grevele din sistem, după experiențele din anii trecuți.

În urma demersurilor, în iunie 2017, Guvernul a aprobat Ordonața de urgență 43/2017, pentru înființarea, organizarea și funcționarea agențiilor pentru întreprinderi mici și mijlocii, atragere de investiții și promovare a exportului.

Noile agenții, în locul Oficiilor teritoriale pentru IMM, trebuie să aibă câte 26 de oameni fiecare, în loc de 8-9 câți sunt în prezent, pe structura moștenită de la oficiile teritoriale.

Deși ordonanța de urgență pentru înființarea agențiilor a fost publicată în Monitorul oficial încă din 30 iunie, nu s-a schimbat mare lucru în privința personalului și, practic, și oficiile teritoriale au rămas de fapt cam aceleași, ne-au mai spus sursele.

Motivul: mai este nevoie ca Guvernul să adopte o nouă Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 23/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Un astfel de proiect a fost pus pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din 18 august, dar nu a fost încă aprobat de către Executiv. Aici, în Anexa 2 la proiect, sunt prevăzute câte 26 de posturi la fiecare dintre cele 9 Agenții (inclusiv București) care înlocuiesc cele 8 oficii teritoriale.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

De unde a venit creşterea economică din primul semestru? Industria este motorul de creştere, în timp ce construcţiile sunt la pământ

Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat pe primul semestru o creştere cu 5,8% pe seria brută şi cu 5,7% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi perioadă din 2016. Creşterea a fost susţinută de toate ramurile economiei, cu excepţia construcţiilor. 

Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul II 2017 a fost de 207636,2 milioane de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 1,6% faţă de trimestrul I 2017 şi cu 5,7% faţă de trimestrul II 2016, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.

În ceea ce priveşte primul semestru al acestui an, Produsul Intern Brut estimat a fost de 411300,2 milioane de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 5,7% faţă de semestrul I 2016.

Iar, pentru semestrul al doilea din 2017, Produsul Intern Brut, serie brută, estimat a fost de 196641,7 milioane de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 5,9% faţă de trimestrul II 2016.

Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2017 a fost de 360856,5 milioane lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 5,8% faţă de semestrul I 2016.

La creşterea PIB, în semestrul I 2017 faţă de semestrul I 2016, au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia construcţiilor, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri:

– Industria (+1,7%), cu o pondere de 23,3% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 7,3%;

– Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,5%), cu o pondere de 19,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,1%;

– Informaţiile şi comunicaţiile (+0,8%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (6,0%) dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (12,7%);

– Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,7%), cu o pondere de 6,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,6%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,7% contribuind cu 5,0% la creşterea PIB.

O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-0,7%), consecinţă a creşterii cu 8,7% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, de 10,0%.

Sursa zf.ro

 

/0 Comentarii/de

Tudose: Decizia eliminării impozitului pe dividende va fi adoptată în acest an, pentru anul viitor

Premierul Mihai Tudose spune că decizia eliminării impozitului pe dividende va fi luată anul acesta, urmând să intre în vigoare de anul viitor, explicând că aceasta este o măsură care poate fi implementată şi mai devreme de şase luni deoarece nu este o măsură care taie, ci care dă, afirmând că şi alte măsuri fiscale de acest tip vor fi prezentate odată cu proiectul de buget, scrie News.ro.

Mihai Tudose a fost întrebat, sâmbătă seară, în conferinţa de presă susţinută la finalul Comitetului Executiv Naţional al PSD despre impozitul pe dividende, dacă acesta va fi sau nu eliminat, scrie News.ro.

“Tot ce înseamnă măsuri fiscale sunt măsuri care pot fi implementate şi mai devreme de şase luni că nu sunt măsuri care taie, sunt măsuri care dau. Pot fi implementate până la 1 ianuarie, vă vor fi prezentate şi făcute public odată cu proiectul de buget. Astăzi nu avem o analiză care să ne spună că nu ne permitem să facem acest lucru”, a declarat premierul.

Întrebat când va fi adoptată această măsură, Mihai Tudose a spus: “Va fi adoptată atunci când va fi adoptată. Anul ăsta. Ea va fi adoptată pentru anul viitor. Nu vorbim de bugetul pe luna asta, nici pe anul ăsta, face parte din construcţia bugetară pe anul 2018”.

Liderul PSD Liviu Dragnea a declarat în conferinţa de presă că o decizie privind menţinerea sau eliminarea impozitului pe dividende va fi luată pe baza unor argumente şi simulări într-o şedinţă a Coaliţiei.

“În ceea ce priveşte impozitul pe dividende, dacă se va menţine sau dacă se elimină, în această perioadă premierul şi ministrul de Finanţe împreună cu ceilalţi miniştri lucrează la construcţia bugetului de stat pe anul viitor şi toate aceste elemente sunt luate în calcul. Când vor avea analiza finalizată, vom avea o discuţie într-o altă şedinţă a Coaliţiei majoritare şi pe argumente şi pe simulări se va lua decizia finală”, a spus Dragnea.

Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, sâmbătă după-amiază, într-o conferinţă de presă susţinută la Mamaia, că eliminarea impozitului pe dividende nu va mai fi luată acum, ci în momentul în care condiţiile bugetare vor fi ameliorate, spunând că România este printre ţările cu o fiscalitate atrăgătoare şi că mediul de afaceri are parte de un tratament favorabil din partea statului român.

El a spus că eliminarea impozitului pe dividende va fi realizată atunci când nu va exista riscul unor dezechilibre macro-economice.

Sursa economica.net
/0 Comentarii/de

97,5% dintre firme nu susţin plata defalcată a TVA – sondaj CNIPMMR

Un sondaj realizat de Consiliul Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR) arată că 97,5% dintre respondenţi nu susţin plata defalcată a TVA şi tot o pondere de 97,5% consideră că această modificare va avea efecte negative asupra activităţii firmei lor, au anunţat luni reprezentanţii Consiliului.

La sondajul efectuat pe site-ul Consiliului pentru IMM-uri în perioada 8 – 28 august au răspuns un număr de 818 firme, din care 54,1% sunt microîntreprinderi, 19,7% întreprinderi mici, 18,4% întreprinderi mijlocii, 5,9% întreprinderi mari şi 1,9% alte forme juridice.

Întrebaţi dacă susţin modificarea Codului fiscal şi instituirea plăţii defalcate a TVA în mod obligatoriu, 97,5% dintre respondenţi au răspuns că nu susţin această modificare.

De asemenea, 97,5% dintre respondenţi au menţionat că instituirea plăţii defalcate a TVA va avea efecte negative asupra activităţii lor.

La întrebarea ‘Ce efecte pozitive asupra activităţii dvs. consideraţi să vor fi generate de plata defalcată a TVA?’, 98,5% dintre respondenţi au arătat faptul că nu există niciun efect pozitiv.

Printre cele mai importante dificultăţi/efecte negative considerate de respondenţi că vor fi generate de plata defalcată a TVA, 97,5% au menţionat creşterea birocraţiei, prin dublarea numărului de plăţi, măsuri suplimentare de verificare şi de management pentru TVA (obligaţia contribuabililor de a determina/verifica contul de TVA, obligaţia de a vira direct la bugetul de stat suma reprezentând TVA aferentă achiziţiilor de la furnizorii/prestatorii care nu le-au comunicat un cont de TVA şi de a notifica acest fapt furnizorilor/prestatorilor).

Alte efecte negative identificate sunt afectarea cash-flow-ului şi blocarea banilor (89,9%), costuri bancare suplimentare cu noul cont, comisioane bancare suplimentare (86,2%), costuri suplimentare pentru contribuabili generate de modificarea sistemelor informative contabile (85,5%), efort semnificativ de implementare tehnică, având în vedere termenul foarte scurt de aplicare (81%), mai rezultă din sondaj.

Întrebaţi dacă au fost consultaţi/informaţi de către autorităţi privind modul de aplicare a plăţii defalcate de TVA, 91,9% dintre repondenţi au răspuns negativ, doar 8,1% menţionând că au fost informaţi din alte surse, precum mass-media sau internet.

 

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

TVA split, in 10 intrebări și răspunsuri

In Monitorul oficial de joi 31.08.2017 s-a publicat OG nr. 23/2017 privind sistemul de plata defalcata a TVA cunoscut ca sistem split TVA. Pentru aplicarea acestuia trebuie alocate de catre persoanele impozabile un volum consistent de resurse financiare si uman, scrie consultantul fiscal Adrian Bența, pe HotNews.ro.

In cazul firmelor neinregistrate in scopuri de TVA , ele vor aplica sistemul de plata defalcata a TVA cand achita facturile catre furnizori inregistrati in scopuri de TVA. Nu sunt obligate sa aplice acest sistem persoanele ce desfasoara activitati independente sau profesii libere ce nu sunt inregistrate in scopuri de TVA. Persoanele fizice obisnuite nu se afla nici ele in sfera acestei ordonante.

Esenta procedurii se prezinta in urmatorul exemplu: Societatea ABC SRL este inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal. Aceasta vinde marfuri clientului CLIENTUL SRL, persoana inregistrata in scopuri de TVA, la pretul de 1.000 lei + TVA 19% (190 lei), total factura 1.190 lei. Marfurile au fost achizitionate de la furnizorul FURNIZORUL SRL, persoana inregistrata in scopuri de TVA la pretul de 800 lei + TVA 19% (152 lei), total factura 952 lei. Toate aceste trei societati isi vor deschide un cont bancar exclusiv pentru plati de TVA, iar decontarile se vor face astfel:

  • societatea CLIENTUL SRL achita suma de 1.000 lei catre societatea ABC SRL in contul uzual al acesteia;
  • societatea CLIENTUL SRL achita suma de 190 lei reprezentand TVA, in contul de TVA deschis al societatii ABC SRL;
  • societatea ABC SRL achita suma de 800 lei catre societatea FURNIZORUL SRL in contul uzual al acesteia, din alt cont decat cel de TVA;
  • societatea ABC SRL achita suma de 152 lei reprezentand TVA in contul de TVA deschis al societatii FURNIZORUL SRL. Aceasta plata poate fi facuta atat din contul sau de TVA, cat si din contul curent.
  • Observam ca daca se achita suma de catre societatea ABC SRL din contul de TVA al acesteia catre contul de TVA al societatii furnizoare, soldul contului sau de TVA va fi suma de 190 lei – 152 lei = 38 lei, adica exact TVA de plata catre buget.

Societatea ABC SRL poate sa achite TVA de plata catre buget atat din contul sau de TVA, cat si din alte conturi bancare, aceasta ultima ipoteza de lucru este putin probabila intrucat utilizarea banilor din contul de TVA este restrictionata.

  • 1. Ce persoane sunt obligate sa aplice sistemul de plata defalcata a TVA?

Sunt obligate sa aplice sistemul de plata defalcata a TVA persoanele impozabile, institutiile publice. Prin persoane impozabile din punctul de vedere al TVA, intelegem toate societatile, indiferent daca sunt sau nu inregistrate in scopuri de TVA, societati nationale, regii autonome, respectiv persoanele fizice ce desfasoara activitati independente sau profesii libere, daca sunt inregistrate in scopuri de TVA.

Foarte important: societatile neinregistrate in scopuri de TVA aplica sistemul de plata defalcata a TVA cand achita facturile catre furnizori inregistrati in scopuri de TVA.

Nota: nu sunt obligate sa aplice acest sistem persoanele ce desfasoara activitati independente sau profesii libere ce nu sunt inregistrate in scopuri de TVA. Persoanele fizice obisnuite nu sunt in sfera acestei ordonante.

  • 2. De cand se aplica sistemul platii defalcate a TVA?

Acest sistem este obligatoriu incepand cu 01 ianuarie 2018, pentru facturi emise si avansuri incasate dupa data de 01 ianuarie 2018.
In perioada 01 octombrie – 31 decembrie 2017, sistemul se aplica optional de catre persoanele ce au obligatia aplicarii platii defalcate a TVA.

Nota: aceste persoane ce opteaza pentru sistemul de plata defalcata a TVA, vor notifica organul fiscal pentru exercitarea optiunii.

Foarte important: organul fiscal infiinteaza „Registrul persoanelor ce aplica plata defalcata a TVA”, iar persoanele ce au optat pentru acest sistem vor aplica plata defalcata a TVA incepand cu ziua urmatoare celei in care au fost inscrise in acest registru.

De retinut: organul fiscal va inregistra in termen de maxim 3 zile notificarile pentru inscrierea in registru.

  • 3. Unde se deschid conturile de TVA?

Institutiile publice inregistrate in scopuri de TVA vor deschide conturile de TVA la unitatile de Trezorerie ale statului.
Persoanele impozabile ce au de incasat sume de la autoritati publice vor deschide contul de TVA la trezoreria statului.
La institutii de credit sau la trezorerie vor deschide cont de TVA persoanele impozabile pentru tranzactiile cu entitati private.

Foarte important: persoanele impozabile pentru tranzactii cu alte entitati private pot deschide mai multe conturi de TVA la institutii bancare diferite.

  • 4. Pentru ce tranzactii este aplicata plata defalcata a TVA?

Plata defalcata a TVA se aplica pentru toate operatiunile taxabile din punctul de vedere al TVA la care locul livrarii de bunuri sau locul prestarii de servicii se considera in Romania.
Nu se aplica sistemul de plata defalcata a TVA pentru tranzactiile la care beneficiarul este obligat la plata TVA prin metoda de simplificare, metoda cunoscuta drept taxare inversa.

De retinut: nu se aplica sistemul de plata defalcata a TVA pentru regimurile speciale de TVA ￢ regimul bunurilor second-hand, regimul agentiilor de turism, regimul special pentru agricultori.

  • 5. Cum de aplica regimul platii defalcate a TVA in cazul platilor partiale?

Daca se efectueaza plati partiale sau plati de avans, fiecare suma achitata se va considera ca avand inclusa si TVA, iar pentru aceasta se va aplica metoda sutei majorate pentru determinarea TVA de achitat separat.

De retinut: daca sunt efectuate plati partiale aferente unor operatiuni taxabile, dar cu cota diferita de TVA, are prioritate regimul normal de taxare in ordinea descrescatoare a cotelor.

Foarte important: valoarea TVA din aceste plati partiale se determina dupa formula: 19 x 100/119, 9 x 100/109 sau 5 x 100/105, dupa caz.

  • 6. Ce se incaseaza in contul de TVA?

In conturile de TVA se vor incasa sumele provenind din:

  • TVA aferenta vanzarilor de bunuri/prestarilor de servicii;
  •  depunerile de TVA pentru vanzarile incasate cu numerar sau prin cardul bancar;
  •  transferurile din alte conturi de TVA;
  •  transferuri din contul curent deschis fie la aceeasi institutie bancara, fie la trezorerie;
  •  sume incasate ca urmare a unor corectii in urma unor erori materiale;
  •  sume reprezentand transferul de TVA intre membrii grupului fiscal unic;
  •  sume incasate ca urmare a corectarii facturilor sau ca urmare a ajustarii bazei de impozitare a TVA.

 

  • 7. Ce plati pot fi facute din contul de TVA?

Din contul de TVA se pot efectua urmatoarele plati:

  •  TVA achitata in contul de TVA al furnizorului;
  •  TVA platita la bugetul de stat;
  •  transferul in alt cont de TVA al titularului;
  • corectii de TVA pentru care restituirea se efectueaza in alt cont de TVA;
  •   corectii aferente ajustarii bazei de TVA ca urmare a corectarii facturilor, pentru care plata se efectueaza intr-un alt cont de TVA;
  •  restituiri in contul curent al titularului, in limita alimentarii initiale;
  •  sumele reprezentand TVA decontate in cadrul grupului unic.

Prin Ordin al presedintelui ANAF se vor detalia si alte categorii de plati ce pot fi efectuate din acest cont.

  • 8. Ce procedura se aplica pentru incasarile in numerar prin carduri sau substitute de numerar?

Persoanele aflate in sfera de aplicare a sistemului de plata defalcata a TVA, cand incaseaza cu numerar sau prin carduri bancare, au obligatia sa depuna in contul de TVA propriu suma reprezentand TVA aferenta livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii. Termenul de depunere a TVA in contul de TVA este de 7 zile lucratoare.

  • 9. Ce se intampla daca o persoana impozabila inregistreaza in aceeasi zi atat incasari, cat si plati cu numerar?

In ipoteza in care incasarile in numerar sunt mai mari decat platile, se va depune in contul de TVA diferenta intre TVA aferenta incasarilor si TVA aferenta platilor, in termen de 7 zile lucratoare.
Cealalta ipoteza de lucru, cand platile sunt mai mari decat incasarile pentru ca exista deja un sold de casierie, nu este tratata de legiuitor.

10. Care sunt principalele contraventii si cum sunt sanctionate?
Sunt considerate contraventii urmatoarele fapte:

  • Plata TVA catre furnizori aferenta achizitiilor de bunuri si servicii in alt cont decat contul de TVA al furnizorului, daca nu se efectueaza corectia platii in termen de 7 zile. Contraventia este sanctionata cu amenda stabilita ca procent de 0,06%/zi din suma platita eronat.
  • Plata TVA intr-un alt cont al furnizorului decat cel de TVA, daca eroarea nu este corectata in maxim 30 de zile. Amenda in acest caz este in procent de 50% din suma platita eronat.
  • Necomunicarea contului de TVA catre furnizori si clienti se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 4.000 lei.
  •  Utilizarea sumelor existente in contul de TVA in alt mod decat cel prevazut de ordonanta se sanctioneaza cu amenda contraventionala in procent de 50% din suma folosita incorect.

Persoanele platitoare de impozit pe profit si microintreprinderile care opteaza pentru plata defalcata a TVA incepand cu 01 octombrie 2017, beneficiaza de o bonificatie de 5% ce se aplica la urmatoarea baza de calcul:
a) impozitul pe venitul microintreprinderii aferent trimestrului al IV- lea 2017;
b) impozitul pe profit aferent trimestrului al IV – lea 2017 pentru contribuabilii platitori de impozit pe profit prin plati anticipate trimestriale egale;
c) pentru o patrime din impozitul pe profit al anului 2017 pentru contribuabilii platitori de impozit pe profit ce determina impozitul in sistem real.

O alta facilitate consta in anularea penalitatilor de intarziere aferente TVA daca contribuabilii au datorii la bugetul de stat reprezentand TVA de plata la data de 30 septembrie 2017.
Ordonanta descrie si procedura de acordare a acestor facilitati.

Institutiile bancare sunt autorizate sa deschida automat conturi de TVA pentru persoanele impozabile interesate. Aceste conturi vor avea in structura lor sintagma „TVA” si atributul „RO”.
Institutiile de credit vor notifica persoanele impozabile asupra deschiderii acestor conturi. Desigur, utilizarea contului este la latitudinea persoanei impozabile. Daca un astfel de cont nu este utilizat timp de 90 de zile, acesta se inchide automat. Din aceste conturi nu se pot elibera sume in numerar.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de