Articole

Floarea soarelui ar putea rămâne cultura vedetă a României. România creşte cantităţile procesate care ajung la export

România şi-ar putea menţine anul acesta poziţia de lider printre producătorii europeni de floarea-soarelui, condiţiile meteorologice fiind favorabile unei producţii similare cu cea de anul trecut. Fermierii renunţă însă treptată la soiurile speciale, precum cele cu supliment de Omega 9.

Floarea-soarelui, cultura care a dus România pe primul loc printre producătorii europeni, ar putea aduce în acest an agricol producţii similare celor de anul trecut, dar şi exporturi mai mari de produse procesate din această plante, se arată în ultimul raport al Departamentului pentru Agricultură la SUA (USDA).

Specialiştii USDA estimează astfel pentru anul de marketing 2017-2018 (care se termină la 31 mai) o producţie de 1,95 de milioane de tone, bazându-se pe o suprafaţă uşor mai mare faţă de anul anterior, dar şi pe condiţii meteorologice favorabile acestei culturi. Totodată, mizează pe exporturi de florea-soarelui de 1,2 milioane de tone, o cantitate similară cu cea de anul anterior. În schimb, atrag atenţia că o parte dintre fermieri au renunţat la a mai planta floarea soarelui cu conţinut mare de acid oleic (este un acid nesaturat care se găsește natural în diverse grăsimi și uleiuri vegetale și animale, cunoscut şi ca Omega 9) urmare a preţurilor la seminţe. Conform surselor consultate de USDA, fermierii vor reduce suprafaţa cultivată cu aceşti hibrizi va scădea de la 130.000-140.000 de hectare anul trecut la mai puţin de 100.000 de hectare.
„Interesul pentru hibrizii de floarea-soarelui cu un conţinut oleic mare a scăzut. În momentul de faţă, industria plăteşte aproximativ 20 de dolari pe tona de seminţe, ceea ce nu compensează cu randamentele mai mici”, explică specialiştii USDA.
Anul trecut, din datele INS, România a avut o producţie de 1,95 milioane de tone de pe o suprafaţă cultivată de aproximativ 1 milion de hectare.
Mai multă procesare în România
Analiştii USDA estimează, de asemenea, că România va procesa o cantitate cu 10% mai mare de plante pentru a extrage seminţele, ceea ce va duce la exporturi de seminţe de floarea-soarelui cu 7% mai mari faţă de anul trecut. Cele mai mari cantităţi de seminţe vor ajunge în Franţa (128.000 de tone), Olanda (90.000 de tone), Spania (65.000 de tone) şi Portugalia (30.000 de tone). Din afara UE, cel mai mare importator este Pakistan (29.500 de tone). Importurile de seminţe de floarea soarelui sunt nesemnificative.
Totodată, prognoza USDA indică un plus de 4% al producţiei de preparate din floarea-soarelui (folosite în hrana animalelor), dar şi a uleiului.
” Se estimează că utilizarea pe plan intern va crește ușor comparativ cu anul precedent, datorită creșterii competitivității produselor din floarea-soarelui și a perspectivelor pozitive pentru producția de  animale”, explică USDA.
Mai mult, producția României este mai mare decât cererea, astfel încât excedentul de 50% de produse de floarea-soarelui este exportat în mod egal în țările UE și din afara UE. Se vor exporta în jur de 210.000 de tone de astfel de produse, o cantitate similară cu cea din anul anterior, principalele poeţe de destinaţie fiind Araboa Saudită (25.590 de tone), Israel (32.251 de tone), Maroc (21.143 de tone) şi Turcia (9.500 de tone). Dintre statele membre, cea mai multă marfă ajunge în Franţa, Ungaria şi Spania.
În ceea ce priveşte uleiul de floarea-soarelui produs in România, aproximativ 50% din producţie este folosit pentru a satisface piaţa locală, în timp ce restul ajunge la export. USDA prognozează pentru anul calendaristic 2017/2018 o producţie de 338.000 de tone, în uşoară creştere comparativ cu anul trecut.
„În anul de marketing 2016/2017 profiturile foarte scăzute au făcut din uleiul un produs puţin profitabil, urmare a competiţiei venite din zona Mării Negre, astfel că seminţele au fost exportate în loc să fie procesate la nivel local. Urmare a acestei situaţii din piaţă, prognoza referitoare la exportul de ulei a fost ajustată în minus până la 125.000 de tone. În anul agricol 2015-2016, exporturile de ulei de floarea-soarelui s-au diminuat cu 51%, după un record de 220.000 de tone în anul precedent”.

Sursa economica.net

Tinerii si afacerile: Aproape 10% dintre asociatii sau actionarii din firmele romanesti au sub 30 de ani

​Majoritatea actionarilor sau asociaților din firmele in România aveau vârste cuprinse între 30 și 49 de ani, la finele lunii martie 2017, se arată datele Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), citate de Agerpres.

Actionarii si asociatii din firmele romanesti, pe categorii de varste:

  • 30,68% dintre asociații/acționarii persoanelor juridice active (381.068 asociați/acționari) aveau vârsta cuprinsă între 40 și 49 de ani.
  • 26,98% (335.112) aveau vârsta cuprinsă între 30-39 de ani.
  • 17,04% (211.624 asociați/acționari) – 50-59 de ani.
  • 15,65% (194.430 de acționari/asociati) -peste 60 de ani,
  • 9,66% (120.000) –  sub 30 de ani.

Numărul persoanelor juridice active în România era de 822.097, iar numărul de acționari/asociați persoane fizice de peste 1,242 milioane, în martie.

Din numărul total de firme înregistrate în Registrul Comerțului au fost excluse firmele cu suspendare temporară a activității, sucursalele fără personalitate juridică, firmele radiate, firmele aflate în dizolvare, lichidare, reorganizare judiciară, faliment, insolvență etc.

Sursa startupcafe.ro

Cele mai mari tranzacţii care au avut loc în România anul trecut

Achiziția activelor SAB Miller, în valoare de 700 milioane de dolari, a fost cea mai mare tranzacție care a avut loc în România anul trecut, conform EY Romania M&A Barometer. Pe locul al doilea se situează achiziția KMG International, pentru 680 milioane de dolari, iar pe cel de-al treilea – achiziția lanțului de magazine Profi (564 milioane dolari).

„Achiziţia Profi a reprezentat cea mai mare tranzacţie făcută de un fond de private equity în România. Anul acesta, e posibil ca sectorul financiar să facă primele tranzacţii semnificative cu băncile greceşti. În rest, activitatea de M&A va fi similară cu cea de anul trecut – sectorul bunurilor de consum îşi va continua dezvoltarea şi va exista o consolidare a sectorului serviciilor medicale”, spune Florin Vasilică, Liderul departamentului Asistenţă în tranzacţii, EY România.

Anul trecut, valoarea pieţei de fuziuni şi achiziţii din România a fost 3,54 miliarde dolari (în scădere cu 3% faţă de 2015), iar numărul tranzacţiilor a fost 113, în scădere cu 8% faţă de 2015. În schimb, s-a înregistrat o creştere a tranzacţiilor interne, cumulând 41% din numărul total, faţă de 35% în 2015. Valoarea medie a tranzacţiilor de sub 100 milioane dolari a fost 24 milioane dolari.

După numărul de tranzacţii, cele mai atractive sectoare au fost cel de producţie (cu 20 de tranzacţii), sectorul serviciilor (cu 12 tranzacţii), urmate de IT şi cel alimentar şi de băuturi (cu câte 11 tranzacţii fiecare).

Comparativ cu 2015, când predominanţi au fost investitorii din SUA, cei mai importanţi investitori străini au fost europeni (Germania – 12 tranzacţii, Franţa – 7 tranzacţii, Polonia – 5 tranzacţii). Doar 3 din tranzacţiile înregistrate au fost făcute de investitori români care au achiziţionat ţinte externe.

Majoritatea covârşitoare a investitorilor au fost strategici (81%), numărul tranzacţiilor efectuate de aceştia fiind similar cu cel din 2015 (83%).
Specialiştii EY România au oferit consultanţă pentru patru tranzacţii din Top 10: SAB Miller, Profi, Albalact şi Shopping City Sibiu. Echipa departamentului de asistenţă în tranzacţii e condusă de Florin Vasilică, împreună cu directorii executivi Liliana Buşoiu, Ioana Mihai şi Horiana Istodor.

„Comparativ cu anii anteriori, tranzacţiile în care EY România a fost implicată în 2016 au avut un grad ridicat de succes şi s-au încheiat într-un timp relativ scurt, ceea ce înseamnă că vânzătorii şi cumpărătorii au fost motivaţi să încheie tranzacţia şi evaluarea a fost adecvată pentru ambele părţi.

În 2017, în afară de sectorul bancar, continuă să fie active domeniile unde s-a observat tendinţa consolidărilor şi în 2016. În investiţiile imobiliare, interesul se îndreaptă cu precădere către centre comerciale şi birouri, prin fodurile de investiţii imobiliare prezente în piaţă (NEPI, Globalworth şi GTC/Lonestar), dar există şi semne de reviriment timid pe zona rezidenţială. Serviciile medicale vor fi active datorită celor doi jucători privaţi (Medlife şi Regina Maria), care vor continua creşterea afacerilor şi prin achiziţii. În sectorul retail, este de aşteptat ca achiziţia Profi de către Mid Europa Partners să genereze consolidări în sector.

Nu vor rămâne mai prejos sectoarele care au generat şi până acum fuziuni şi achiziţii: domeniul produselor de consum (în principal sectorul produselor alimentare şi al băuturilor) şi cel al produselor industriale diverse (pentru auto, construcţii, energie etc.), dar şi al serviciilor pentru companii cu o componentă IT (integratori, dezvoltatori).

„O altă tendinţă a ultimilor ani sunt investiţiile româneşti în afara ţării, în special în regiunea imediat adiacentă. Există jucători locali – unii pentru prima dată – care se uită la ţinte din afara României,” spune Liliana Buşoiu, director executiv, EY România.

Sursa capital.ro

Fabricat în Buzău – Site-ul Oficial al Economiei Buzoiene

„Nevoia este mama invenţiei, iar curajul este tatăl succesului”

Parafrazând o celebră replică, astăzi am facut un pas mic pentru noi şi un salt uriaş pentru economia buzoiană.
Lansând primul site dedicat mediului de afaceri şi administraţiei buzoiene, încercăm emoţia adaptării la concepte noi, redescoperind şi evidenţiind tezaurul economic al Buzăului.

Devenim astfel, scena pe care îşi vor putea juca rolul existenţei actorii comunităţii economice, mediul în care se vor promova de la micul producator până la entităţile economice cu „statut”, şi prezentarea oportunităţilor de investiţii ce pot sta la baza altor noi companii.

Onoarea de a fi primul site de acest fel în Buzău, obligă la trasarea unui parcurs onest şi responsabil, indiferent de natura potenţialelor obstacole.

Plecăm la drum cu încredere în partenerii noştri, mediul de afaceri şi administraţia Buzăului, şi cu garanţia dovezilor de utilitate ale acestui demers.

„Geneza” economică a acestei „mici Românii” care este Buzăul, obligă la a nu prisosi niciun efort de a-l promova.

Echipa Fabricat în Buzău

Roșiile de Buzău vor ajunge, în vară, în magazinele Lidl

Trei producători locali vor cultiva pentru supermarket-urile Lidl răsadurile produse de Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura Buzău. Astfel, în vara acestui an, primele roşii „Buzău 1600”, un soi creat în anii ’80 şi considerat de cercetători atât aliment, cât şi medicament, vor ajunge în magazinele din ţară ale cunoscutului retailer german.

Printr-o colaborare pe care a iniţiat-o anul trecut cu Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, Lidl va comercializa cel puţin 150 de tone din acest soi.

Soiul de roşii „Buzău 1600” a fost ales dintre alte patru soiuri vechi româneşti, în urma unor degustări organizate de Lidl în vara anului trecut. Planta dă fructe mari, de aproximativ 200 de grame bucata, de formă sferică şi culoare roşie uniformă, considerate de cercetători benefice în prevenţia bolilor canceroase.

Aceasta datorită conţinutului mare de licopen, un antioxidant puternic cu proprietăţi anticancer. Soiul de roșii creat la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău în 1977 a fost dedicat aniversării a 1600 de ani de la prima atestare istorică a localității Buzău.

Buzău 1600 este considerat un soi de roșii productiv. Potențialul normal de producție este de 60-80 t/ha, dar cu o tehnologie optimizată, producția poate crește pâna la 150 t/ha.

Rosiile Buzău 1600 sunt bune la de salată, la gătit sau conserve. Tot de la Staţiunea de Cercetare din Buzău vor fi luate şi răsaduri pentru ceapă de apă ce urmează a fi comercializată în magazinele companiei germane, din toamna acestui an.

VIDEO Pubela maro prinde la buzoieni. Programul se extinde în toate cartierele

Anul trecut, societatea de salubritate a demarat o campanie de colectare fracţionată a deşeurilor din gospodăriile buzoienilor care locuiesc la case. În mare parte din străzile din municipiul Buzău au fost distribuite pubele maro pentru deşeurile vegetale, iar astăzi echipele de control au constatat că cei mai mulţi dintre cetăţeni le folosesc corect.

În aceste condiţii, în următoarele 2 săptămâni, programul se va extinde în toate cartierele de case din municipiu.

În acest moment, în mare parte dintre cartierele de case ale municipiului, deşeurile rezultate din gospodăriile oamenilor se colectează selectiv, pe trei fracţii. Programele demarate de societatea de salubritate au prins foarte bine, astfel că în pubela neagră se depozitează deşeurile menajere, în sacul galben cele reciclabile, iar mai nou, în pubela maro se pun deşeurile vegetale rezultate în special din grădină. Buzoienii au demonstrat că şi-au însuşit informaţiile primite şi depozitează corect deşeurile. Aşa se face că în perioada următoare programul pubela maro va fi extins şi în restul cartierelor.

Până la acest moment, buzoienii au demonstrat că şi-au însuşit regulile campaniilor societăţii de salubritate. Sunt, însă, şi situaţii când în pubela maro se regăsesc şi alte deşeuri, nu doar cele vegetale, aşa cum au fost informaţi cetăţenii. În astfel de situaţii pubelele scoase la poartă nu vor fi ridicate de angajaţii de la salubritate.

Deşeurile astfel colectate din gospodăriile cetăţenilor şi balotate sunt apoi valorificate la reciclatori specializaţi. Prin acest sistem se elimină o serie de deşeuri care pot fi reintroduse în circuitul economic, mai ales că unele dintre acestea se descompun într-o perioadă foarte lungă de timp, poluând mediul înconjurător.

VIDEO: Click

Patronii din Buzău, vizați de controale ITM pentru a dovedi că au majorat salariul minim pe economie

Se anunță un val de controale din partea Inspectoratului Teritorial de Muncă Buzău. Inspectorii de muncă vor verifica dacă agenții economici din județ respectă legea și acordă salariul minim pe economie, stabilit de lege.

Vor fi controlate, începând cu data de 15 martie, toate societățile de pe raza județului Buzău iar angajatorii care nu vor creste remuneratiile corespunzator vor fi amendați.

Salariul minim brut pe ţară a crescut de la 1 februarie de la 1.250 de lei la 1.450 de lei pentru un program complet de lucru de 166 de ore în medie pe lună. Salariul primit în mână după această majorare este cu aproximativ 150 de lei mai mare.

Încheierea unui contract individual de muncă cu stabilirea unui salariu de bază mai mic decît cel prevăzut constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 300 de lei la 2.000 de lei.

Compania de Apă Buzău a obținut o primă finanțare în cadrul POIM 2014-2020

Compania de Apă Buzău anunță, printr-un comunicat de presă, că a obținut o primă finanțare europeană pe noul exercițiu bugetar, în valoare de 9.909.808 lei. Din acești bani, doar 1% reprezintă contribuția autorităților locale.

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene a semnat cu Compania de Apă Buzău și A.D.I. ”Buzău 2008” primul contract de finanțare, pentru județul Buzău, din cadrul POIM 2014-2020.

Operatorul Regional Compania de Apă Buzău a obținut o primă finanțare în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM). În data de 03.02.2017, Compania de Apă S.A. Buzău a semnat, alături de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene și de autoritatea tutelară, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ”Buzău 2008”, contractul „Sprijin pentru pregătirea aplicației de finanțare și a documentațiilor de atribuire pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă apă uzată din județul Buzău, în perioada 2014-2020”, Cod SMIS 102541, proiect cofinanțat din Fondul de Coeziune.

Contractul are o valoare de 9.909.808 lei, fără TVA, din care 85% sunt fonduri alocate de Uniunea Europeană, 14% fonduri de la Bugetul de Stat, iar 1% reprezintă contribuția autorităților locale.

Conform contractului de servicii pentru care s-a obținut finanțarea, încheiat în data de 27.05.2016, Asocierea ROMAIR CONSULTING S.R.L.-SEARCH CORPORATION S.R.L.–CONSULGAL-CONSULTORES DE ENGENHARIA E GESTAO S.A. reprezentată de liderul asocierii ROMAIR CONSULTING S.R.L. are ca principal obiectiv elaborarea documentațiilor necesare pentru accesarea fondurilor europene în vederea finanțării Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Buzău, în perioada 2014-2020.

În noua etapă de investiții, POIM 2014-2020, Compania de Apă S.A. Buzău va continua procesul de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în aria de operare, pentru a asigura accesul la servicii de alimentare cu apă şi de canalizare, conforme cu normele europene privind calitatea acestor servicii.

Proiect cofinanțat din Fondul de Coeziune, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

Articole de portofoliu