Articole

Județele în care numărul navetiștilor spre București s-a triplat în ultimul deceniu

Numărul de navetiști din județele Teleorman, Ialomița, Giurgiu sau Călărași spre București aproape s-a triplat în ultimii 10 ani, potrivit unui studiu realizat recent de Banca Mondială. Locuitorii acestor județe au devenit dependenți de locurile de muncă din capitală.

De altfel, Bucureştiul este oraşul care atrage cel mai mare număr de navetişti din ţară (peste 252.000 de lucrători numai în oraş şi 331.000 dacă se ia în considerare şi zona sa urbană funcţională). În afară de faptul că numai oraşul generează aproximativ 25% din PIB-ul naţional şi peste 1,1 milioane de locuri de muncă, acesta este nucleul zonei cu cea mai mare densitate de populaţie şi de întreprinderi. Zona de captare a capitalei se întinde până la 100 km (de exemplu, până în partea de nord a judeţului Teleorman), în special în zone uşor accesibile, cu dezvoltare economică precară. Salariul mediu lunar net în Bucureşti este cel puţin dublu faţă de cel din majoritatea judeţelor învecinate (Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman), făcându-l atractiv şi pentru naveta pe distanţe mari.

Ponderea tot mai mare a persoanelor care lucrează în domeniul IT&C şi cel al serviciilor financiare în Bucureşti şi Cluj-Napoca a condus şi la creşterea salariului mediu net, plasând aceste oraşe pe primele două poziţii în ceea ce priveşte aglomerările urbane cu cele mai bine plătite locuri de muncă din România.

Tot mai mulţi navetişti

În anul 2011, la efectuarea ultimului recensământ, 21,2% dintre persoanele angajate în România (1,81 milioane de persoane) lucrau în altă localitate decât cea de reşedinţă, iar aproximativ 247.000 dintre aceştia lucrau în altă ţară. Numărul navetiştilor a crescut semnificativ de la recensământul anterior (2002), când doar 1,31 milioane de români (16,8% din numărul total al persoanelor angajate) lucrau în altă localitate, se arată în studiul citat.

Muncitorii români au devenit mai mobili în ultimii 10 ani în toate judeţele, cu excepţia judeţelor Prahova şi Gorj. Ponderea navetiştilor către alt judeţ decât cel în care locuiesc a crescut de la 23,7% la 39,8% de la recensământul anterior, în timp ce ponderea navetiştilor în cadrul aceluiaşi judeţ a scăzut în aceeaşi perioadă de timp.

Peste 62% dintre navetişti locuiesc în zone rurale, deşi 54% din totalul populaţiei naţionale locuieşte în zone urbane. 29,2% din forţa de muncă din mediul rural face naveta, comparativ cu doar 14,6% din forţa de muncă din mediul urban, având în vedere faptul că majoritatea oportunităţilor de angajare se concentrează în oraşe. Pe de altă parte, fluxurile de navetişti oraş-oraş aproape s-au dublat faţă de 2002, ceea ce indică şi faptul că oraşele mici cu o economie aflată în declin depind tot mai mult de locurile de muncă oferite de oraşele mari şi medii.

Unde lucrează navetiştii

56% din numărul total al persoanelor care fac naveta către reşedinţele de judeţ din România lucrează în sectorul serviciilor. Zona serviciilor a oferit cel mai mare salariu mediu lunar şi a creat cele mai multe locuri de muncă noi în ultimii ani, în special în oraşele mari. Sectorul industrial angajează 29,2% dintre navetişti, în timp ce sectorul construcţiilor angajează 12,4%, fiind deci sectorul care cuprinde lucrătorii cu cel mai înalt grad de mobilitate. În sectoare precum agricultura, silvicultura şi pescuitul sunt angajaţi doar 2,5% dintre navetişti.

În comparaţie cu datele recensământului din 2002, ponderea navetiştilor care lucrează în sectorul serviciilor a crescut cu aproape 17%, reflectând schimbările structurale globale ale economiei naţionale, în special declinul unor activităţi industriale cu valoare adăugată scăzută, cum ar fi industria minieră, a confecţiilor sau a utilajelor grele, care atrăgeau mulţi navetişti în perioada comunistă.

Agricultura, silvicultura şi pescuitul este zona cel mai puţin atrăgătoare pentru navetişti, în mare parte deoarece foloseşte deja în mod informal cea mai mare parte a forţei de muncă din mediul rural (peste 50%), dar şi din cauza nivelului scăzut al remuneraţiei din sectorul formal. Chiar şi în polii agricoli ai ţării, cum ar fi Călăraşi, Brăila, Slobozia, Focşani (plantaţii viticole), Vaslui, Alexandria, Tulcea sau Giurgiu, mai puţin de 5-10% dintre navetiştii înregistraţi lucrează în acest sector.

Sectorul construcţiilor atrage majoritatea navetiştilor în zone cu mai puţine locuri de muncă disponibile în industrie şi servicii, cum ar fi oraşele din estul şi sudul ţării (Bacău, Botoşani, Galaţi, Suceava, Iaşi, Tulcea, Vaslui, Drobeta Turnu Severin – 15-20% din numărul total al navetiştilor).

Angajatorul principal din România, sectorul serviciilor, angajează peste 40% din numărul total de navetişti în aproape toate reşedinţele de judeţ, valorile maxime înregistrându-se în oraşele mari cum sunt Bucureştiul, Constanţa sau Cluj-Napoca (peste 61%). Cu toate acestea, majoritatea navetiştilor care lucrează în acest sector sunt de fapt angajaţi în activităţi de servicii cu valoare adăugată scăzută, cum ar fi comerţul cu amănuntul sau transportul rutier.

Industria auto este sectorul cel mai dependent de navetişti (46% din totalul forţei de muncă în 2011, faţă de 31% în 2002), fiind urmată de sectoare precum cel petrochimic, al extracţiei de minereuri, al construcţiilor, al serviciilor de resurse umane, al transportului aerian şi al silviculturii. Pe de altă parte, doar 3% din forţa de muncă din agricultură face naveta, având în vedere ponderea mare a ocupării informale în acest sector, în special în zonele rurale izolate. Cu toate acestea, sectoarele care adună în continuare cel mai mare număr de navetişti în cifre absolute sunt cele în care se înregistrează cei mai mulţi angajaţi la nivel naţional – construcţiile, comerţul cu amănuntul, transporturile, administraţia publică sau agricultura.

Sursa capital.ro

/0 Comentarii/de

CEC Bank lansează contul separat de TVA ca urmare a ordonanţei privind plata defalcată a TVA

CEC Bank lansează Contul de TVA, destinat clienţilor persoane juridice impozabile înregistrate în scop de TVA, ca urmare a publicării Ordonanţei nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA. 

Acest produs va fi disponibil clienţilor ulterior datei de 1 octombrie 2017, conform reglementarilor naţionale, se arată într-un comunicat al CEC Bank.

Contul de TVA va avea:

– comision 0 de deschidere şi închidere de cont;

– comisioane 0 la încasări intra şi interbancare;

– comision 0 la plăţi decontate în sistem intrabancar şi comisioane reduse cu 50% la plăţile interbancare efectuate prin intermediul CEC Bank Mobile Banking şi Internet Banking CEConline;

– comision 0 pentru depunerile în numerar efectuate de persoanele autorizate;

– comision 0 de administrare în cazul clienţilor care achiziţionează sau deţin Pachetul IMM CEC Bank, prin includerea în mod gratuit a contului în pachet.

Sursa zf.ro

/0 Comentarii/de

ATENŢIE! Amenzi usturătoare pentru firmele care nu se supun autorizării de mediu

Firmele care nu se supun autorizării de mediu, conform Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor, şi nu s-au înscris încă în “Registrul operatorilor economici care nu se supun autorizării de mediu conform prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor“ sunt pasibile să plătească amenzi cuprinse între 20.000 şi 40.000 de lei, avertizează experţii de mediu de la Green Environment Support.

 

Firmele menţionate au avut ca termen-limită data de 18 iunie 2017 pentru a se înscrie în Registrul naţional, adică la 30 de zile de la intrarea în vigoare a Ordinului nr. 739/11 mai 2017, care reglementează procedura de înregistrare a operatorilor economici care nu se supun autorizării de mediu. Ordinul priveşte următoarele categorii de firme:
• Comercianţii care nu intră fizic în posesia deşeurilor (acei comercianţi de deşeuri care nu deţin deşeurile fizic, nu le transportă, nu le valorifică sau elimină, ci doar intermediază transferuri de deşeuri între cel care produce deşeurile şi valorificator)
• Brokerii (conform Legii 211/2011, aceştia pot fi orice întreprindere/operator economic care se ocupă de valorificarea sau eliminarea deşeurilor în numele altor persoane, inclusiv brokerii care nu intră fizic în posesia deşeurilor)
• Transportatorii rutieri de deşeuri nepericuloase

• Operatorii economici care fac obiectul derogării de la cerinţele de autorizare, conform Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor (de exemplu, operatorii care îşi valorifică propriile deşeuri nepericuloase, precum rumeguşul sau lemnul, prin tratare termică cu recuperare de agent termic sau firmele care îşi reciclează sau reutilizează sub diferite forme propriile deşeuri, chiar dacă nu desfăşoară activităţi autorizabile din punctul de vedere al mediului).

 

La rândul lor, operatorii economici care desfăşoară activităţi de comerţ cu ridicata al deşeurilor şi resturilor, fără a intra fizic în posesia acestora, şi care deţineau autorizaţie de mediu la data intrării în vigoare a Ordinului de ministru, aveau obligaţia ca, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestuia, să notifice autorităţile competente şi să solicite înregistrarea în Registru.

„Prin Ordinul nr. 739/11 mai 2017, autorităţile române, prin Ministerul Mediului, urmăresc reglementarea (identificarea, înregistrarea şi controlul) operatorilor economici care gestionează deşeuri şi care în acest moment nu au obligaţia de a solicita şi obţine autorizaţia de mediu. În lipsa unui Registru naţional, firmele cu activităţile menţionate mai sus nu pot fi identificate şi există riscul  desfăşurării unor activităţi ilegale, cu impact asupra mediului (abandonarea deşeurilor, transportul acestora către operatori neautorizaţi, eliminarea/valorificarea deşeurilor la sediul propriu fără respectarea normelor în vigoare etc.)”, explică Viorel Ionescu, consultant de mediu la Green Environment Support.

Registrul naţional este public şi oricine este interesat îi poate identifica pe toţi cei care desfăşoară în mod legal anumite activităţi (transport deşeuri nepericuloase, eliminarea propriilor deşeuri, diferite activităţi de valorificare a deşeurilor etc.). Lista firmelor vizate de Ordinul nr. 739/11 mai 2017 poate fi consultată pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM) şi este actualizată lunar.

Pentru a figura în Registrul naţional, firmele menţionate trebuie să depună documentaţia specifică la sediul ANPM sau să o transmită prin poştă. Pentru analiza documentaţiei se percepe o taxă în valoare de 500 de lei care se achită în contul menţionat de ANPM, pentru fiecare tip de activitate pentru care se solicită înregistrarea. Numărul de înregistrare în Registru are o valabilitate de 5 ani.

Toţi operatorii economici înregistraţi în Registru au obligaţia de a ţine evidenţa gestiunii deşeurilor generate din activitate şi să le raporteze conform cerinţelor art. 49 din Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Dacă operatorii economici nu mai desfăşoară activităţi pentru care s-a solicitat înregistrarea în Registru, au obligaţia de a solicita radierea, în termen de 30 de zile de la încheierea activităţii şi vor prezenta raportarea deşeurilor generate, pentru intervalul de timp dintre sfârşitul perioadei de referinţă a ultimei raportări şi data cererii de radiere. De asemenea, orice modificare apărută în activitatea operatorului economic trebuie notificată în termen de 30 de zile şi se transmite către ANPM, împreună cu documentele justificative.

Autorităţile competente care pot efectua activităţi de inspecţie şi control, în vederea respectării prezentului ordin sunt Garda Naţională de Mediu şi comisariatele teritoriale ale acesteia.

 

Sursa www.curierulnational.ro
/0 Comentarii/de

Robor la 3 luni a ajuns astăzi la 1%, pentru prima dată de la începutul lui 2016

Indicele la care băncile se împrumută între ele pe piaţa interbancară şi care intră în componenţa dobânzilor variabile ale creditelor pentru firme şi populaţie, Robor la 3 luni a ajuns astăzi la 1%. Acest nivel record nu a mai fost înregistrat din data de 5 ianuarie 2016. Cel mai mic nivel din istoria indicelui de referinţă a fost în septembrie 2016, de 0,64%.

Indicele Robor la 3 luni, cel care intră în componenţa a peste 60% dintre creditele luate de români a ajuns astăzi la 1% şi semnalele sunt în continuare de creştere a acestuia. Chiar dacă pare nesemnificativ sau oricum o diferenţă mică faţă de rata de bază, majorarea acestui indicator va conduce la creşterea ratelor la credit. Astfel, potrivit unor calcule făcute de o bancă comercială, la un credit de 270.000 lei cu dobândă 3,97%, marja fixă 3% + robor 0,97% – rata lunară era săptămâna trecută de 1.858,60 lei. Săptămâna aceasta rata va suporta o ajustare de dobândă de 0.03%, iar până la sfârşitul anului majorarea va fi de 0,1% ceea ce va conduce la o majorarea a ratei la 1.876 lei şi o dobândă de 4,1%.

Analiştii financiari, în special cei ai ING Bank, se aşteaptă ca la următoarea şedinţă a BNR, din 7 octombrie, banca centrală să modifice coridorul facilităţilor permanente, în sensul majorării cu 0,25 puncte procentuale de bază a dobânzilor percepute pentru depozitele băncilor la BNR şi a reducerii cu aceeaşi valoare la facilitate de credit. „În aşteptarea acestei măsuri, piaţa a început deja să înglobeze indicatorul Robor la trei luni, cel care stă la baza calculelor dobânzilor la creditele în lei. Previziunile ING Bank merg către un Robor de 1,1% la sfârşitul lui 2017 şi 2,10% la sfârşitul anului viitor”, a declarat Ciprian Dascălu, economist şef ING Bank.

În plus, reprezentanţii BNR au atras atenţia că viteza de creştere a creditului pentru populaţie raportat la PIB a depăşit pragul de semnal impus de Uniunea Europeană, iar continuarea acestui trend va atrage după sine reducerea gradului de îndatorare al populaţiei, cel mai probabil până la 55%. Practic, majorarea dobânzilor în condiţiile unor credite preponderent în lei va aduce sistemul bancar la situaţia de dinainte de criza financiară din 2008. Singura diferenţă între atunci şi acum este faptul că atunci sistemul bancar era expus pe riscul de curs valutar, iar acum este expus la riscul de dobândă.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

România este strivită între IT-işti şi ingineri, la o extremă, şi paznici şi videochat, la cealaltă extremă

Nu ştiu dacă aţi observat, dar România este cotropită de paznici şi bodyguarzi, ori foarte tineri, raşi în cap şi umflaţi de muşchi, ori foarte seniori, slabi şi epuizaţi de ultimii 27 de ani în care nu şi-au găsit locul. În orice magazin, supermarket, companie, locaţie intri şi dai de un paznic sau un bodyguard care pierde timpul pe acolo. Pentru acest job, plătit cu salariul minim pe economie (1.450 de lei brut) sau puţin peste, în funcţie de oraş, plictiseala este cel mai mare duşman, cum trec cele 8 ore.

De asemenea, pentru fete videochatul a venit ca o soluţie de salvare din sărăcie, fără a mai ajunge pe străzile din Occident.

În Bucureşti, la ieşirea din metrou în Piaţa Romană sau la Coloane, aproape orice fată este abordată de un tânăr care îi dă un flayer despre videochat şi cât poţi să câştigi de acolo, cu acte în regulă. Unul din cele mai mari videochaturi din Bucureşti, LTV Network, a raportat pentru 2016 afaceri de 30 mil. lei (6,7 mil. euro).

Un barman dintr-o pizzerie din Capitală, care a lucrat mai bine de 10 ani în Occident, dar care s-a întors acasă pentru că reuşeşte acum să rămână cu mai mulţi bani în mână la final de lună în Bucureşti decât la Milano, răbufneşte:

Nimeni nu mai vine să lucreze, să fie ospătar sau picoliţă. Decât să stea 12 ore în picioare şi să ia 100-200 de lei pe zi, mai bine se face paznic sau se duce la videochat. Unde ne vom duce aşa?

Vasile Deac, proprietarul unei fabrici de mobilă din Baia Mare, este revoltat:

Absolvenţii de liceu nu vor să se trezească la 5 dimineaţa şi să lucreze pe salarii de 1.500 de lei net. Mai bine stau pe ajutorul de şomaj şi pe banii părinţilor. Noi nu putem oferi salarii de 3.000 sau 4.000 de lei. Toată lumea vrea IT, nimeni nu mai vrea să lucreze în industrie.

Luchi Georgescu, cea care controlează afacerea cu mezeluri Meda, strigă în pustiu:

 Ajutoarele sociale date de stat au stricat piaţa muncii şi au contribuit la ceea ce se întâmplă acum. Cu toate că salariile cresc, oameni nu se găsesc.

La polul opus, IT-ul aspiră toată crema care iese de pe băncile facultăţilor. La o medie salarială de 6.000 – 7.000 de lei net, cât poate să ia un programator doar cu câţiva ani vechime, multinaţionalele şi companiile din IT, cu birouri state of art, în mijlocul oraşului şi lângă malluri, sunt în topul preferinţelor pentru cei care caută de lucru.

Nici sectorul bancar nu mai poate face faţă IT-ului, ca ofertă salarială. Acum sensul este invers, din bănci în IT.

La finalul săptămânii trecute, compania americană Fitbit, cunoscută pentru celebrele gadgeturi de monitorizare a activităţilor fizice, a anunţat că recrutează 200 de oameni la Bucureşti, pe lângă cei 100 pe care îi are deja.

Wipro, una dintre cele mai mari companii la nivel mondial în domeniul consultanţei şi serviciilor outsourcing, a anunţat că mută proiecte în România pentru a dezvolta sisteme multimedia şi are nevoie de 500 de ingineri.

Cea mai mare bancă germană, Deutsche Bank, a iniţiat un program de repatriere a românilor din afară, care lucrează în multinaţionale, pentru centrul de tehnologie de la Bucureşti, unde trebuie să ajungă repede la 1.000 de oameni. Iar salariile oferite nu sunt chiar aşa mici.

Microsoft are un centru la Bucureşti, care deserveşte Europa şi Africa, unde salariile oferite inginerilor depăşesc 2.000 de euro net.

La cealaltă extremă, nimeni din celelalte industrii nu poate să se apropie în acest moment de ingineri şi IT-işti fără să-şi destabilizeze bugetele de salarii.

Piaţa muncii este oglinda businessului: fie avem multinaţionale şi câteva companii româneşti mari şi foarte mari (sunt numai 3.100 de companii care depăşesc cifra de afaceri de 10 mil. euro), fie avem 600.000 de companii mici şi foarte mici, unde o cifră de afaceri de 100.000 de lei pe an este o excepţie.

La mijloc există un gol de companii şi resursă umană care an de an este din ce în ce mai mare. Companiile româneşti pierd lupta pentru atragerea talente în favoarea multinaţionalelor, iar în acest fel pierd business şi contracte şi nu pot să ţină pasul cu piaţa.

Foarte mulţi antreprenori români se întreabă unde este creşterea economică, cea mai mare din Europa, pentru că în conturile lor nu se vede nimic şi nu pot să facă faţă creşterilor salariale din piaţă şi de la stat.

Conform unor studii făcute de eJobs, cel mai mare portal de recrutare online, aşteptările de creştere salarială ale noii generaţii sunt de 1.000 de lei net faţă de salariile actuale. Nu multe companii îşi permit aceste aşteptări salariale, iar în aceste condiţii vor pierde sânge.

Din păcate, România este strivită între extreme, între paznici şi videochat şi IT-işti şi ingineri.

Sursa zf.ro

/0 Comentarii/de

Superjoburi pentru vorbitorii de română, în marile orașe europene

Mai multe companii importante, active în vestul și centrul Europei, recrutează persoane care vorbesc limba română. Astfel de locuri de muncă pot fi găsite în aproape toate capitalele europene și în alte orașe importante, din Viena, Praga sau München, până la Londra, Amsterdam sau Dublin.

Viena, Austria

MGI Recruitment: Absolvenți de Business

Agenția de recrutare MGI Recruitment este în căutare de absolvenți ai unei facultăți cu profil economic, dispuși să-și înceapă cariera într-o companie în domeniul logisticii. Posturile disponibile sunt de stagiar și entry level, iar persoanele acceptate vor lucra cu clienții și partenerii companiei, de pe tot continentul. Candidații trebuie să fi absolvit recent o facultate de business, marketing, administrarea afacerilor, management, relații internaționale, logistică sau turism, și să cunoască, pe lângă limba română, germana – la nivel B2. Salariile încep de la 2.250 de euro, plus un sistem de bonusuri motivant. Angajatorul va oferi sprijin pentru găsirea unei locuințe și pentru transport.

Sursa angajatorulmeu.ro

/0 Comentarii/de

HARTA mortalității firmelor: România, ”liderul trist” al UE

România avea cea mai mare rată a mortalității firmelor din Uniunea Europeană, în anul 2013, potrivit celor mai recente date disponibile, emise joi de Biroul european de statistică Eurostat. În schimb, Bucureștiul stătea bine la natalitatea firmelor, conform Eurostat Regional Yearbook 2017.

Thumbnail

În anul 2013, în toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României, se închideau între 23% și 27% dintre firmele existente atunci, în sectoarele industriei, construcțiilor și serviciilor. România înregistra astfel cea mai mare mortalitate a firmelor din UE, mult peste media europeană, de 9%, potrivit Eurostat Regional Yearbook 2017.

Rate ale mortalității firmelor peste 12% au fost înregistrate în toate regiunile de dezvoltare ale Portugaliei și ale Slovaciei, în două regiuni ale Danemarcei, precum și în Letonia, Lituania și Polonia.

Thumbnail

În schimb, regiunea București-Ilfov este singura regiune de dezvoltare românească ce a înregistrat o rată a natalității firmelor de peste 12% în anul 2014. În medie, în 2014, 10% dintre firmele din Uniunea Europeană erau societăți noi (înființate în anul respectiv).

Cele mai mari rate ale natalității firmelor din UE în anul 2014 au fost întâlnite în Lituania (25,1%), Slovacia (cele 4 regiuni de dezvoltare ale țării au avut rate ale natalității firmelor de 18,8% – 20,4%), Portugalia (cele 7 regiuni au avut rate de 13,3% – 16,6%).

Sursa startupcafe.ro
/0 Comentarii/de

BOROMIR urcă 14 poziții în Topul 100 al brandurilor românești, în anul 2017

A opta ediţie BrandRO a topului mărcilor româneşti „100 cele mai puternice branduri românești”, eveniment organizat de Revista Biz, a prezentat ieri rezultatele studiului realizat de compania de cercetare Unlock Market Research în 2017. Boromir Prod Fabricat in Buzau

Printre brandurile analizate se numără și BOROMIR, firmă  binecunoscută din domeniul producției și comercializării produselor de morărit și panificație, care desfășoară activități economice importante și în Județul Buzău, aflată pe un merituos loc 34 la nivel național, în urcare cu 14 poziții față de clasamentul de anul trecut.

BrandRo măsoară “puterea” mărcilor româneşti din perspectiva investiţiei de încredere şi afectivitate care le este acordată de către consumatori, fără a lua în calcul indici financiari și comerciali.

Studiul are la bază 1.000 de interviuri online şi este reprezentativ la nivel urban, la nivel de regiune, grad de urbanizare, împărţire pe sex şi vârstă a populaţiei între 18 şi 55 de ani. Performanţa mărcilor româneşti este măsurată în baza a trei indicatori: importanța mărcii, gradul de utilizare şi notorietatea ei.

Importanţa unei mărci pentru consumator a fost măsurată cu ajutorul metodologiei MaxDiff (Maximum Differentiation Scaling) și toate analizele, au fost realizate la nivel de categorie, în total având 10 categorii de produse. Respondenţii au realizat alegeri între calupuri de mărci, respectiv au ales care este cea mai importantă și care este cel mai puțin importantă marcă pentru ei. Aceștia au făcut alegeri multiple între combinații unice de mărci.

În urma acestor alegeri a fost calculat un indice de preferinţă pentru fiecare marcă care ulterior a fost analizat împreună cu indicele de importanţă al fiecărei categorii în parte, obținându-se astfel topul final.

Sursa Revista Biz

/0 Comentarii/de

Criză de angajaţi în construcţii: e nevoie de 600.000 de muncitori, iar constructorii sunt dispuşi să crească salariile, dacă statul îi ajută

Planurile guvernanţilor de a construi mari proiecte cu bani europeni ar putea fi date peste cap. Şi asta pentru că în România sunt doar 377.000 de muncitori în domeniul construcţiilor. La investiţiile anunţate, chiar şi dacă doar o parte dintre ele ar fi realizate, necesarul este de 600.000 de angajaţi, atrage atenţia Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC). 

„Angajăm muncitori calificaţi în construcţii, în Germania. Salariu: 1700 de euro/lună + bonusuri. Program de nouă ore pe zi. Orele suplimentare sunt plătite cu 12 euro/ora”, aşa sună unul dintre sutele de anunţuri de recrutare a personalului calificat din domeniul construcţiilor.

Atraşi de salariile mai mari, zeci de mii de români au plecat în ţări precum Germania, Spania, Marea Britanie sau Austria, în speranţa unui trai mai bun. Iar constructorilor le lipsesc zidari, sudori, instalatori şi chiar şi şoferi.

Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii trage un semnal de alarmă.

„Preconizăm că în urmatoarea perioadă, dacă se va intampla ceea ce zic guvernanţii, politicienii, în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, şi dacă motorul privat functionează în continuare cum functionează acum, vor fi necesari aproximativ 600.000 de lucrători în domeniul construcţiilor. Pentru 2016, au fost declaraţi 377.000 de lucrători”, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă Cristian Erbaşu, preşedintele FPSC şi proprietarul Construcţii Erbaşu.

Un angajat calificat câştigă la o firmă de construcţii un salariu mediu brut de 3.500 de lei, spune Călin Bichir, directorul general al Acvatot.

„Pentru a atrage specialişti, putem face un efort să mărim acest nivel de salarizare, atâta timp cât există facilităţi. Totul este să reuşim să atragem munictori de calitate, pentru a mări productivitatea, şi în felul acesta vom putea mări salariile în mod substanţial. Dacă nu vom reusi să atragem această cateroie de muncitori şi vor veni muncitori mai puţin calificaţi, creşterile nu vor fi semnificative”, mai spune Bichir.

Aceasta este şi una dintre soluţiile prezentate de Bichir, care este şi vicepreşedinte al FPSC, pentru a pune punct valului de muncitori care părăsesc ţara. Pentru a putea creşte salariile, constructorii vor o reducere a fiscalităţii în privinţa taxelor pe salarii peste anumite limite.

„Nu suntem naivi„, mai spune Bichir. „Sigur că nu vom reuşi să atagem toată comunitatea de români care este plecată la muncă în străinătate, însă mulţi dintre ei lucrează la negru sau în condiţii impropri. Vrem sprijinul guvernului în acest sens”, mai spune constructorul.

A doua soluţie identificată de FPSC este cea a calificării tinerilor care termină liceul sau facultatea. Mulţi dintre tineri preferă somajul decât o calificare în domeniul construcţiilor.

Cea de-a treia soluţie se referă la atragerea forţei de muncă din est. Nu doar în domeniul hotelier au fost aduşi muncitori din ţări exostice pentru noi, ci şi în construcţii. „În condiţiile în are Guvernul va demara programul de investiţii, pentru că aici e motorul economic, vom avea nevoie şi de anumite facilităţi pentru a atrage forţă de muncă din Republica Moldova, Bulgaria şi de ce nu, din Asia„, mai spune directorul general ala Acvatot.

Bog’Art aduce 100 de vietnamezi

Una dintre cele mai mari companii de construcţii din România, Bog’Art, va aduce 100 de muncitori din Vietnam. 

„Testăm şi această posibilitate. Este o soluţie pentru a acoperi acest deficit. Dacă analizăm la nivelul întregii ţări, cred că avem un deficit de aproape 30%. Alergăm toţi înnebuniţi să angajăm, iar tendinţa de creştere a salariilor este clară de la o zi la alta. Dacă azi discutăm de un salariul mediu brut de 4 euro/oră, tendinţa e sa crească spre 7-8 euro/oră, pentru un muncitor calificat„, spune Sorin Greu, directorul general al Bog’Art.

Constructorul are aproape 500 de angajaţi, iar pe toate şantierele proiectelor câştigate la licitaţie, lucrează circa 1.800 – 2.000 de muncitori.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

Angajaţii din România, printre cel mai prost plătiţi din Europa în raport cu cât produc. Guvernul vrea să schimbe situaţia

România este a treia ţară din Uniunea Europeană cu cel mai mic raport între salariile primite de angajaţi şi Produsul Intern Brut. Autorităţile de la Bucureşti i-au anunţat pe investitori că vor să schimbe această stare de lucruri.

În anul 2016, ponderea salariilor primite de angajaţii români a fost de 34,2% din Produsul Intern Brut, potrivit datelor Eurostat. În total, pentru a produce cele aproape 170 de miliarde de euro, cât a fost PIB-ul României anul trecut, angajaţii români au primit circa 58 de miliarde de euro.

Cu acest raport de 34%, angajaţii români sunt pe locul trei în Europa. Mai prost decât noi stau grecii, ţară care încă resimte efectele crizei economice, şi irlandezii, dar comparaţia cu Irlanda este viciată de statutul acestei ţări. Ţara are venituri foarte mari generate de faptul că este practic un cap de pod în Europa pentru mai multe companii mari americane (în special de software) care multiplică şi vând, prin Irlanda, produse pentru toată Europa, iar salariile, foarte mari de altfel, sunt raportate la un Produs Intern Brut crescut şi din acest motiv.

Situaţia din România nu a fost deloc la fel tot timpul. Dacă ne referim la istoria recentă, vârful a fost atins în 2008, an de criză. Atunci, masa salarială a reprezentat 39,3% din Produsul Intern Brut.

Cel mai mare raport al salariilor primite de angajaţi în raport cu Produsul Intern Brut se înregistrează în Marea Britanie: aici, 49,6% din PIB reprezintă salarii acordate angajaţilor.

Guvernul de la Bucureşti a anunţat că viitoarea dezvoltare a ţării va pune accent pe creşterea salariilor angajaţilor din România, care să rămână astfel în ţară şi să contribuie la creştere. Ministrul Economiei Mihai Fifor a declarat în fața investitorilor participanți la un eveniment că Guvernul are în vedere un program ambițios care vizează reindustrializarea României și ridicarea salariilor pentru păstrarea forței de muncă în țară. „Majoritatea politică ce a câștigat alegerile la sfârșitul anului trecut are în vedere un model de dezvoltare diferit, care va pune accent pe schimbarea distribuției de resurse dintre muncă și capital, în favoarea angajaților, a declarat Fifor. El a afirmat că nu va mai fi ca de obicei („business as usual”).

„Am învățat cu greu și cu costuri că România nu se poate dezvolta dacă nu își ține acasă forța de muncă calificată, iar aceasta nu se poate face decât prin salarii mai ridicate”, a declarat Fifor, completând că salariul minim va continua să fie majorat.

Majorarea pe cale administrativă a salariului minim pune presiune pe angajatori, mai ales pe cei mici. Dincolo de costurile mai mari pentru firme, ea se suprapune peste creşterile şi mai mari din sectorul public, deci privaţii vor fi obligaţi să ţină cumva pasul ca să nu-şi piardă angajaţii care ar putea migra spre sectorul public.

Guvernul mizează însă pe faptul că patronii au de unde, şi, de fapt, indirect asta şi transmite mediului privat: munca trebuie plătită mai bine, sectorul privat face bani şi are profit, şi o parte mai mare din el trebuie să meargă în salarii.

Puteţi vedea mai jos raportul dintre remunerarea capitalului, a muncii, şi taxele raportate la PIB

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de