Articole

Senat: Patronii și asociații vor putea scoate dividende din firme trimestrial, 100% din profit

Patronii și asociații vor putea scoate trimestrial dividende din firme, la valoarea lor întreagă pe perioada respectivă, potrivit unei inițiative legislative care a fost aprobată de Senat, cu amendamente, și trimisă la Camera Deputaților.

Propunerea legislativă a unui grup de 34 de parlamentari de la Putere a fost prezentată pe larg de StartupCafe când a fost depusă la Senat. Aceasta prevedea posibilitatea retragerii de dividende din firme, trimestrial, nu o dată pe an, cum se face în prezent. Propunerea legislativă ar fi permis scoaterea de dividende din jumătate din profitul realizat, pe trimestru.

În Comisia Economică a Senatului a fost introdus însă un amendament prin care s-a extins posibilitatea distribuirii trimestriale de dividende pe valoarea întreagă a profitului realizat de firmă pe perioada respectivă din an.

Prin acest amendament, propus de senatorul PNL Florin Cîțu, Legea 82/1991 a contabilitatii ar urma sa se modifice la art. 19, alineatul 3:

„Repartizarea profitului se înregisrează în contabilitate pe destinații, trimestrial și după aprobarea situatiilor financiare anuale astfel:
(…) În cursul exercițiului financiar opțional până la 100% din profitul contabil net realizat trimestrial, din care se scad orice pierderi raportate și sume depuse în rezerve în conformitate cu cerințele legale sau statutare, respectiv pe baza balanței de verificare. Această repartizare a profitului se efectuează pe baza aprobării Adunării generale a Acționarilor sau Asociaților, după caz (…)”.

Inițiativa legislativă, cu tot cu amendamente, a fost adoptată de Senat cu 101 voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere.
Pentru a deveni lege, are nevoie să treacă și de Camera Deputaților , promulgată de șeful statului și publicată în Monitorul Oficial.

Reamintim că în luna martie 2017, 34 de senatori si deputati PSD au inregistrat la Senat propunerea legislativa pentru modificarea si completarea Legii nr.82/1991 a contabilitatii si modificarea si completarea Legii nr.31/1990 a societatilor comerciale, modificarea si completarea Legii nr.1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei.

Pe scurt, initiativa legislativa vrea sa ofere patronilor si asociatilor posibilitatea sa isi scoata din firme dividende, trimestrial, in cursul anului in care se realizeaza, in plus fata de prevederile legale actuale in care se pot distribui dividende in anul urmator realizarii profitului, la profiturile intregi. Practic, in prezent, un om de afaceri isi poate lua dividendele o data pe an, iar propunerea legislativa ar da posibilitatea firmelor sa faca si distribuiri in timpul anului.

Ce ar castiga oamenii de afaceri din aceasta propunere de lege

Beneficiul pe care l-ar aduce o astfel de propunere legislativa oamenilor de afaceri consta in faptul ca vor putea sa retraga mai des dividende din firma.

In prezent, dividendele se pot distribui in anul urmator realizarii profitului, dupa incheierea situatiilor financiare, in ianuarie. Dividendele pot fi incasate efectiv dupa depunerea bilantului.

Din aceasta cauza, unii dintre oamenii de afaceri se angajeaza in propriile firme, pentru a obtine venituri salariale, pentru a avea si o sursa de venit o data pe luna.

Daca propunerea legislativa va ajunge lege, acesti oameni de afaceri ar putea sa-si diminueze salariul lunar, pentru ca vor putea scoate bani din firma, sub forma dividendelor, mai des decat pana acum.

Avantajul veniturilor din dividende este impozitare mai redusa decat la salarii.

In anul 2017, impozitul pe dividende este de 5%, in timp ce la salariu este de 16%.

De asemenea, la dividende se plateste contributie la sanatate (CASS) de 5,5% in anumite conditii:

  • o persoana fizica datoreaza CASS daca obtine venituri exclusiv din dividende sau daca obtine, in paralel, si venituri din drepturi de proprietate intelectuala. Pentru veniturile din dividende, CASS se calculeaza la venitul brut in bani sau in natura realizat in cursul anului fiscal precedent, raportat la cele 12 luni ale anului, fara plafonarea la cinci salarii medii brute lunar. Practic, plafonul a fost in vigoare doar in luna ianuarie 2017. Prin urmare, CASS se va datora in acest an raportat la veniturile obtinute din dividende in 2016.
  • daca aceeasi persoana are concomitent venituri din drepturi de proprietate intelectuala va achita CASS si pentru acestea, dar plafonat pana la suma echivalenta cu cinci salarii medii brute lunare (in 2017, este de 15.700 lei)
  • o persoana care are, pe langa venituri din dividende, si alte tipuri de venituri supuse CASS (salarii si asimilate salariilor, activitati independente, pensii, chirii, arenda, asocierea cu o persoana juridica, activitati agricole, silvicultura si piscicultura) nu va datora, de la 1 februarie 2017, CASS situatie similar celei din 2016.

La salarii, se platesc contributii la asigurarile sociale de stat, 26,3%, pentru conditii normale de munca, din care 10,5% pentru contributia individuala si 15,8% pentru contributia datorata de angajator.

Acestora li se adauga CASS 5,5% pentru contributia individuala si inca 5,2% pentru contributia datorata de angajator.

Sursa startupcafe.ro
/0 Comentarii/de

Transformarea businessului în ultimul deceniu. Cine sunt noii lideri din economia românească

Din 66 de sectoare mari din economia locală, 39 şi-au schimbat compania lider de piaţă în ultimul deceniu. Veteranii din petrol, auto sau siderurgie – foste companii de stat – sunt de neclintit.

Cameron România, liderul pieţei de echipamente petroliere în 2016, Strabag – cel mai mare constructor local, AbbVie – cea mai mare firmă din piaţa farma, Aramis Invest – cel mai mare producător de mobilă, Deichmann – liderul lanţurilor de retail pe piaţa de încălţăminte sau WoodCo – cel mai mare jucător din brokeraj sunt companii lider de piaţă după cifra de afaceri din 2016, companii care în urmă cu un deceniu nu se regăseau între cei mai mari jucători din economie.

ZF a comparat două ediţii ale Anuarului Cei mai mari jucători din economie, din 2008 şi 2017 (care includ rezultatele financiare ale companiilor din urmă cu un an, respectiv 2007 şi 2016) pentru a vedea ce s-a întâmplat cu liderii de business din urmă cu un deceniu.

66 de pieţe din ediţia anuarului din urmă cu zece ani se regăsesc şi în ediţia din acest an, iar 39 dintre aceste sectoare şi-au schimbat liderul în ultimul deceniu. Mai mult, 12 dintre aceşti lideri sunt companii care în urmă cu zece ani „nu prindeau“ primele cinci sau zece poziţii pe piaţa pe care activează.

Kaufland, liderul incontestabil din comerţul alimentar, cu afaceri de 9,7 mld. lei anul trecut, era abia pe locul cinci în urmă cu un deceniu într-un clasament dominat de grupul german Metro. Expansiunea Kaufland şi politica de discount a reţelei de magazine au schimbat radical poziţiile de forţă pe una dintre cele mai mari pieţe din economia locală. Tot în comerţ Dedeman era abia pe locul cinci în piaţa de bricolaj, iar în aceşti ultimi zece ani şi-a câştigat poziţia de lider de piaţă, dar şi „titlul“ de cel mai mare business antreprenorial românesc. Albalact era pe locul patru în industria laptelui, dar Raul Ciurtin l-a făcut lider de piaţă şi l-a predat apoi francezilor de la Lactalis care nu reuşiseră cu LaDorna să ţintească nici măcar top trei. Köber, Holcim, Ursus, Azomureş sau Catena sunt companii care au crescut în criză şi care au venit puternic din spate pentru a deveni noii lideri ai industriilor lor.

Dintre liderii de nezdruncinat ai economiei locale se remarcă OMV Petrom, ArcelorMittal Galaţi, Automobile Dacia, grupul german Continental, şantierul naval Daewoo Mangalia, producătorul de uleiuri Bunge, liderul industriei de băuturi răcoritoare Coca-Cola HBC România, BCR – cel mai mare jucător din sectorul bancar – sau Orange, liderul de pe piaţa de comunicaţii.

Sursa zf.ro

/0 Comentarii/de

25 iulie 2017, termenul pentru plata primei tranşe din impozitul pe venit şi din contribuţia de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile realizate din închirierea camerelor în scop turistic

Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi reaminteşte contribuabililor – persoane fizice că, până la data de 25 iulie 2017, au obligaţia să efectueze plata reprezentând prima rată de 50% din impozitul pe veniturile din închirierea camerelor situate în locuinţe proprietate personală având o capacitate de cazare în scop turistic cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv, pentru anul 2017, precum şi din contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

Definirea veniturilor

Potrivit prevederilor art. 83 alin. (3) din Legea nr.227/2015, privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sunt considerate venituri din cedarea folosinţei bunurilor şi veniturile obţinute de către proprietar din închirierea camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare în scop turistic cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv.

Cota şi baza de impunere

Contribuabilii care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv, datorează un impozit pe venitul stabilit ca normă anuală de venit. Impozitul este final şi se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra normei anuale de venit.

Contribuabilii care realizează venituri definite la art. 83 alin. (3) au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit prevederilor art. 68, iar în cazul în care îşi exprimă această opţiune, au obligaţia de a completa Registrul de evidenţă fiscală.

În cazul în care, în cursul anului fiscal, contribuabilii prevăzuţi la art. 83 alin. (4) realizează venituri din închirierea unui număr mai mare de 5 camere, pentru perioada rămasă din anul fiscal, venitul net se stabileşte în sistem real, potrivit prevederilor art. 68, contribuabilii având obligaţia de a completa Registrul de evidenţă fiscală.

În ce priveşte contribuţia de asigurări sociale de sănătate (în cotă de 5,5% aplicată asupra bazei lunare de calcul), în decizia de impunere baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care realizează venituri din închirierea camerelor, situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare în scop turistic cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv, stabilite pe bază de normă anuală de venit sau care optează pentru determinarea venitului în sistem real, precum şi pentru cei care închiriază în scop turistic, în cursul anului, un număr mai mare de 5 camere de închiriat în locuinţe proprietate personală, menţionaţi la art. 88 alin. (3), se evidenţiază lunar, iar plata se efectuează în două rate egale, până la data de 25 iulie inclusiv și 25 noiembrie inclusiv.

Baza lunară de calcul este diferenţa pozitivă dintre venitul brut şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuţia de asigurări sociale de sănătate, sau valoarea anuală a normei de venit, după caz, raportată la numărul de luni din anul fiscal şi nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut în vigoare în anul pentru care se stabileşte contribuţia.

Stabilirea obligaţiilor de plăţi anticipate pe baza deciziei de impunere

Obligaţiile de plată anticipată pentru impozitul pe venit şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate în cazul veniturilor din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală sunt stabilite de către organul fiscal pe baza declaraţiei privind venitul estimat/normei de venit şi sunt comunicate contribuabilului prin decizia de impunere.

Termenul de plată

Plata impozitului şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se efectuează în două rate egale, astfel: 50% până la data de 25 iulie inclusiv şi 50% până la data de 25 noiembrie inclusiv.
Plata impozitului pe venit şi contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se efectuează pe codul numeric personal al persoanei fizice care realizează aceste venituri la trezoreria unităţii fiscale în a cărei rază teritorială aceasta îşi are domiciliul.

Efectuarea plăţii

Facem menţiunea că plata impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale se efectuează pe codul numeric personal al contribuabililor – persoane fizice :
– în numerar sau prin intermediul POS-urilor, la trezoreria unităţii fiscale în raza căreia au domiciliul, sau
– prin ordin de plată, în conturile trezoreriei de care aparţine unitatea fiscală în raza căreia au domiciliul, sau
– prin mandat poştal, sau
– prin intermediul www.ghiseul.ro, cu ajutorul cardului bancar, prin Sistemul Naţional Electronic de Plăţi.

Publicarea normei anuale de venit

Norma anuală de venit pe anul 2017 corespunzătoare unei camere de închiriat pentru contribuabilii care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv, este publicată pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, portalul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Galaţi si poate fi accesata aici.

Sursa ANAF

/0 Comentarii/de

Numărul de autovehicule noi și second-hand înmatriculate în primele cinci luni s-a majorat cu 80%

Directorul tehnic al Registrului Auto Român (RAR) susține că numărul de autovehicule introduse în parcul auto din România a crescut cu circa 80%, în primele cinci luni, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Mult mai important, vârsta medie a acestora s-a majorat la 12 ani şi trei luni, de la 8 ani, în 2016.

„Dacă privim comparativ cu ceea ce s-a întâmplat în primele cinci luni ale anului 2016, în primele cinci luni ale anului 2017, pe ansamblu, am constatat o creştere cu 80% a numărului de vehicule introduse în parcul naţional. Gradul de motorizare al românilor a crescut cu 80%, ceea ce este o cifră importantă”, a spus Cristian Bucur. Deşi, din nefericire, din declaraţia oficialului RAR s-ar putea înţelege că parcul auto naţional s-a majorat cu 80%, de fapt, acesta vorbeşte despre diferenţa procentuală dintre totalul autovehiculelor noi şi de ocazie înmatriculate în primele cinci luni din 2017 faţă de acelaşi indicator aferent anului 2016. Mai exact, luând în calcul doar autoturismele, dacă în perioada ianuarie – mai 2016 intrau în circlaţie 141.580 de autoturisme, în primele cinci luni din acest an au fost înmatriculate 251.296 de maşini, creşterea find de 77,49%. Prin urmare, gradul de motorizare nu a crescut cu 80%, ci mult mai puţin.

Mult mai important decât creşterea, e adevărat, explozivă, a înmatriculărilor este vechimea maşinilor intrate în circulaţie în acest an. Conform lui Cristian Bucur, numărul de vehicule Euro 4 s-a dublat, iar numărul vehiculelor Euro 2 şi Euro 1 a crescut de două ori şi jumătate.

„Dacă ne referim la vârstă, aceasta a crescut. Dacă anul trecut vârsta (n.n. – a vehiculelor înmatriculate în primele cinci luni) era undeva puţin peste 8 ani, în 2017 vehiculele care au intrat în primele cinci luni au avut o vârstă medie de 12 ani şi trei luni. Starea tehnică a acestora este considerată corespunzătoare la momentul intrări lor în parcul auto, dar depinde de modul în care vor fi întreţinute”, a menţionat oficialul RAR.

Bucur a precizat şi că, deşi starea infrastructurii din România poate grăbi uzura acestor vehicule, deţinătorul este cel care ar trebui să aibă discernământ şi să trimită autovehiculul la service pentru a fi reparat în cazul unui incident din suferit din cauza infrastructurii.

Conform datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), la finele anului trecut, parcul auto naţional din România a depăşit 7 milioane de autovehicule, în creştere cu 6,21% faţă de anul anterior. Din acest total, peste 1,25 de milioane erau înmatriculate în Bucureşti (circa 18% din total).

De asemenea, în Capitală, majoritatea vehiculelor se încadrau în categoria de vechime 6-10 ani (346.594 unităţi), urmată de cele mai vechi de 11-15 ani (301.648 unităţi) şi de cele cu peste 20 de ani uzură (195.666 unităţi).

Numărul autovehiculelor noi (0-2 ani vechime) era, în Bucureşti, la sfârşitul anului 2016, de 134.322 de unităţi, iar 104.068 dintre acestea făceau parte din categoria „Autoturisme”.

 La nivel naţional, din totalul celor peste 7,01 milioane vehicule care circulau pe drumurile naţionale la finele anului trecut, 5,47 de milioane (78%) erau autoturisme, în creştere cu peste 6%, comparativ cu sfârşitul anului 2015, când au fost înregistrate 5,15 milioane de exemplare.

La 31 decembrie 2016, pe drumurile din România circulau 3,036 milioane de vehicule cu motorizare diesel (din care 2,119 milioane de autoturisme), în timp ce 3,586 milioane de maşini aveau motoare pe benzină, din care 3,339 milioane erau autoturisme.

Sursa capital.ro
/0 Comentarii/de

Insolventa firmelor: noile norme UE la procedura transfrontalieră

Procedurile transfrontaliere de insolvență pentru firme, aplicabile în Uniunea Europeană, inclusiv în România,  s-au modificat prin noi norme care au intrat în vigoare de luni.

Noile norme fuseseră propuse de Comisia Europeană în 2012 și adoptate de legiuitorii UE în 2015, a precizat executivul european, într-un comunicat remis StartupCafe.ro .

Potrivit sursei citate, obiectivul noilor norme este de a facilita recuperarea datoriilor în procedurile transfrontaliere de insolvență.

Normele vor permite întreprinderilor să se restructureze și creditorilor să își recupereze banii cu mai mare ușurință, prin garantarea eficacității și eficienței procedurilor colective de recuperare transfrontalieră a creanțelor, sustine CE.

Regulamentul se concentrează pe soluționarea conflictelor de competență și de legi în procedurile transfrontaliere de insolvență.
Aceasta asigură, de asemenea, recunoașterea hotărârilor în materie de insolvență în întreaga UE.

Principalele caracteristici ale noilor norme

  • Domeniu de aplicare mai larg: noile norme se aplică unei game mai largi de proceduri naționale de restructurare. Anumite tipuri de proceduri naționale de restructurare moderne și eficiente nu erau reglementate de vechile norme, ceea ce înseamnă că acestea nu puteau fi folosite în litigiile transfrontaliere. Acum va exista posibilitatea de a utiliza procedurile naționale de restructurare moderne pentru salvarea întreprinderilor sau recuperarea sumelor de bani de la debitorii din alte țări ale UE.
  • O mai mare securitate juridică și garanții împotriva „turismului de faliment”: în cazul în care un debitor se mută cu puțin timp înainte de inițierea procedurii de insolvență, instanța va trebui să analizeze cu atenție toate circumstanțele cazului pentru a stabili dacă mutarea este autentică și nu are loc pentru a permite debitorului să profite de norme mai favorabile privind falimentul. Instanța va trebui să verifice dacă debitorul nu acționează ca un „turist în scopul falimentului”.
  • Șanse sporite de a salva o societate: noile norme conduc la evitarea „procedurilor secundare” (proceduri inițiate de instanțe dintr-o altă țară a UE decât cea în care se află sediul social al societății). Acest lucru va facilita restructurarea societăților într-un context transfrontalier. În același timp, normele prevăd, de asemenea, garanții privind interesele creditorilor locali.
  • Proceduri de insolvență ale unui grup de firme: noile norme introduc un cadru privind procedurile de insolvență ale unui grup de societăți. Aceste norme vor spori eficiența procedurilor de insolvență care implică diferiți membri ai unui grup de societăți. La rândul său, acest lucru va spori șansele de salvare a grupului în ansamblul său.
  • Conectarea registrelor de insolvență: până în vara anului 2019 va exista o interconectare la nivelul UE a registrelor naționale electronice de insolvență. Acest lucru va facilita obținerea de informații cu privire la procedurile de insolvență din alte țări ale UE.

În 2012, Comisia Europeană a prezentat o propunere de actualizare a regulamentului din 2000 pentru îmbunătățirea punerii în aplicare a unora dintre dispozițiile acestuia, în scopul de a perfecționa administrarea efectivă a procedurilor transfrontaliere de insolvență. Propunerea a fost adoptată de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene la 20 mai 2015 și intră în vigoare astăzi.

În 2014, Comisia a emis, de asemenea, o recomandare privind restructurarea și cea de a doua șansă. Cu ocazia revizuirii de către Comisie a punerii în aplicare a recomandării de către statele membre, a devenit evident faptul că normele sunt încă divergente și rămân ineficiente în unele țări.

Acesta este motivul pentru care, în noiembrie 2016, Comisia Europeană a propus o directivă privind insolvența întreprinderilor, care se axează pe facilitarea restructurării timpurii și pe acordarea unei a doua șanse.

Aceste două instrumente juridice – noul Regulament privind insolvența și propunerea de directivă – vor crea un cadru coerent de sprijinire a creșterii și a întreprinzătorilor.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

A fost modificată Procedura de corectare a erorilor cuprinse în situaţiile financiare anuale şi raportările contabile anuale depuse de operatorii economici şi persoanele juridice fără scop patrimonial

Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi informează contribuabilii că, în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 467/21.06.2017, a fost publicat Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 894 din 16 iunie 2017 privind completarea Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 450/2016 pentru aprobarea Procedurii de corectare a erorilor cuprinse în situaţiile financiare anuale şi raportările contabile anuale depuse de operatorii economici şi persoanele juridice fără scop patromonial, în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 467/21.06.2017.

Prin acest ordin a fost extinsă lista erorilor constatate, pentru care se pot face corecţii prin depunerea unui nou set de documente, cu două noi situaţii, şi anume :

– completarea eronată a codului unic de înregistrare al unităţii raportoare

– completarea eronată a indicatorilor raportaţi prin formularul Bilanţ/Situaţia activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, dacă valoarea acestor indicatori poate fi dovedită de alte documente (de exemplu, act constitutiv, contracte, etc) şi acest aspect este cuprins in declaraţia pe propria răspundere privind erorile constatate.

Reamintim contribuabililor, că în cazul corectării unor erori, menţionate în procedura de la OPANAF nr. 450/2016, cu modificările şi completările ulterioare, ulterior depunerii situaţiilor financiare anuale/raportărilor contabile anuale, operatorii economici şi persoanele juridice fără scop patrimonial pot depune numai la registratura unităţilor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice un alt set de situaţii financiare anuale şi documentele cerute de lege, respectiv raportări contabile anuale, după caz, care vor cuprinde informaţii corectate.

Entităţile depun situaţiile financiare anuale/raportările contabile anuale la registratura unităţilor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice în format electronic, împreună cu situaţiile financiare anuale/raportările contabile anuale listate cu ajutorul programului de asistenţă elaborat de Ministerul Finanţelor Publice, semnate potrivit legii. În acest scop, entităţile folosesc programul de asistenţă pus la dispoziţie gratuit de către Ministerul Finanţelor Publice pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, prin care se generează un fişier de tip PDF, având ataşat un fişier xml, care conţine datele de identificare a entităţii, precum şi un fişier cu extensia zip. Pentru situaţiile financiare anuale fişierul cu extensia zip va conţine situaţiile financiare anuale şi documentele cerute de lege, aşa cum acestea sunt întocmite de entităţi şi scanate, alb-negru, lizibil şi cu o rezoluţie care să permită încadrarea în limita a 9,5 MB a fişierului PDF la care este ataşat fişierul zip.

Concomitent, administratorul trebuie să depună şi o declaraţie pe propria răspundere, din care să rezulte că documentele respective au fost retransmise ca urmare a corectării erorilor constatate, cu indicarea naturii erorii corectate, precum şi faptul că acestea reflectă realitatea entităţii raportoare. Această declaraţie pe propria răspundere se va include în fişierul zip ataşat bilanţului PDF. Un exemplar în format tipărit al acestei declaraţii va fi depus la registraturile unităţilor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, împreună cu situaţiile financiare/raportările anuale corectate.

Sursa ANAF

/0 Comentarii/de

Noi prevederi privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, în vederea acordării scutirii de impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor

Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi informează contribuabilii că a fost publicat Ordinul ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, ministrului educaţiei naţionale, ministrului muncii şi justiţiei sociale şi ministrului finanţelor publice nr. 409/4020/737/703 din 2017 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 468/22.06.2017.

Prevederile acestui ordin intră în vigoare la 1 iulie 2017 şi se aplică începând cu veniturile aferente lunii iulie 2017.

Conform noului ordin a fost introdusă condiţia limitativă legată de plafonul venitului anual de cel puţin echivalentul în lei a 10.000 euro pentru fiecare angajat care beneficiază de scutirea de impozit pe venit, pe care angajatorul trebuie să îl realizeze în anul fiscal precedent şi să îl înregistreze distinct în balanţele analitice, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator destinate comercializării, cu excepţia angajatorilor nou infiinţaţi ce sunt scutiţi de aceasta obligaţie în anul infiinţării şi în anul urmator.

Astfel, angajaţii operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României în conformitate cu legislaţia în vigoare, al căror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator (cod CAEN 5821, 5829, 6201, 6202, 6209), beneficiază de scutirea de impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, prevăzută de Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

  1.   a) posturile pe care sunt angajaţi corespund listei cuprinzând ocupaţiile menţionate în anexa la ordin;
  2.   b) postul face parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidenţiat în organigrama angajatorului, cum ar fi: direcţie, departament, oficiu, serviciu, birou, compartiment sau altele similare;
  3.   c) deţin o diplomă acordată după finalizarea unei forme de învăţământ superior de lungă durată sau deţin o diplomă acordată după finalizarea ciclului I de studii universitare de licenţă, eliberată de o instituţie de învăţământ superior acreditată, şi prestează efectiv una dintre activităţile prevăzute în anexa la ordin;
  4.   d) angajatorul a realizat în anul fiscal precedent şi a înregistrat distinct în balanţele analitice venituri din activitatea de creare de programe pentru calculator destinată comercializării.
  5. e) veniturile anuale prevăzute la lit. d) au o valoare de cel puţin echivalentul în lei a 10.000 de euro (calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de Banca Naţională a României, aferent fiecărei luni în care s-a înregistrat venitul) pentru fiecare angajat care beneficiază de scutirea de impozit pe venit.

Activitatea de creare de programe pentru calculator, este definită ca reprezentând prestarea efectivă a uneia dintre activităţile de creare de programe pentru calculator corespunzătoare ocupaţiilor specifice menţionate în anexa la ordin.

Documentele justificative care se au în vedere la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, în conformitate cu Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, conform ocupaţiilor specifice prevăzute în anexa la ordin, sunt:

  • actul constitutiv, în cazul operatorilor economici;
  • organigrama angajatorului;
  • fişa postului;
  • copia cu menţiunea „conform cu originalul” a diplomei acordate după finalizarea studiilor în învăţământul universitar de lungă durată, însoţită de copia cu menţiunea „conform cu originalul” a foii matricole sau, după caz, a suplimentului la diplomă, respectiv copia cu menţiunea „conform cu originalul” a diplomei acordate după finalizarea ciclului I de studii universitare de licenţă, însoţită de copia cu menţiunea „conform cu originalul” a suplimentului la diplomă, respectiv copia legalizată a atestatului de echivalare a diplomei, eliberat prin structurile Ministerului Educaţiei Naţionale, pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene;
  • copia cu menţiunea „conform cu originalul” a contractului individual de muncă;
  • statul de plată întocmit separat pentru angajaţii care beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, prevăzută de Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
  • comanda internă, aprobată de organul de conducere abilitat al angajatorului, care atestă solicitarea iniţierii procesului de creare de programe pentru calculator;
  • balanţa analitică în care să fie reflectate distinct veniturile din activitatea de creare de programe pentru calculator.

Dosarul cuprinzând documentele justificative se va păstra la sediul angajatorului în vederea controlului. În situaţia în care angajatorul păstrează documentele justificative în format electronic, acestea vor fi semnate cu semnătură electronică extinsă bazată pe un certificat calificat, furnizat de un furnizor de servicii acreditat.

Scutirea de impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, prevăzută la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică lunar numai pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor, obţinute din desfăşurarea unei activităţi de creare de programe pentru calculator, în baza unui contract individual de muncă, indiferent de momentul angajării persoanei care beneficiază de scutire, şi fără a fi condiţionată de contribuţia acesteia la realizarea plafonului minim de venit anual. (echivalentul în lei a 10.000 de euro pentru fiecare angajat care beneficiază de scutirea de impozit pe venit)

Încadrarea unei persoane în categoriile de activităţi sau de ocupaţii, în scopul beneficierii de scutirea de impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor prevăzută în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, constituie responsabilitatea angajatorului.

Sursa ANAF

/0 Comentarii/de

Niciun străin nu a mai cumpărat teren agricol în acest an. Cel mai mare lot achiziţionat a fost de doar 100 de hectare

Până la jumătatea acestui an, piaţa terenurilor agricole nu a fost la fel de efervescentă ca anul trecut când cea mai mare tranzacţie, efectuata spre finele anului, a depăşit 260 de hectare. Cel mai mare lot de teren achiziţionat a fost de numai 100 de hectare şi a costat în jur de 500.000 de euro. Niciun cumpărător nu este cetăţean străin.

În primele şase luni ale acestui an, structurile din cadrul Ministerului Agriculturii au avizat pozitiv un număr de 14 tranzacţii cu loturi de terenuri arabile mai mari de 30 de hectare, potrivit unei analize realizate de ECONOMICA.NET pe baza informaţiilor făcute publice de către Ministerul Agriculturii. Un număr relativ mic în comparaţie cu anul trecut, când în total s-au realizat 46 de tranzacţii cu terenuri mai mari de 30 de hectare. Mai mult, spre deosebire de anul trecut când cea mai mare tranzacţie a fost în valoare de aproximativ 2,4 milioane de euro pentru 260 de hectare, în primele şase luni ale acestui an cel mai mare lot cumpărat are 100 de hectare şi a costat puţin peste 500.000 de euro.

Tranzacţia s-a realizat între SC Ubiq Service SRL, o companie cu activităţi generale de curăţenie interioară a clădirilor cu sediul în Bucureşti şi fostul său arendaş SC Axial Agroland din judeţul Ialomiţa, un business de 5,8 milioane de lei în 2016 deţinut, potrivit termene.ro, de către Iancu Costin. Costul unui hectar de teren a fost de aproximativ 5.200 de euro.

Cât costă un hectar de teren arabil în România

În ceea ce priveşte costul unui hectar de teren, acesta depinde de zona în care se află, calitatea terenului, dar şi gradul de compactare. Astfel, s-a pornit de la un minimum de 400 de euro pe hectar plătiţi de un cetăţean român pentru un teren de 50 de hectare situat în judeţul Braşov şi s-a ajuns la puţin peste 5.500 de euro pe hectar. Cel mai scump teren, de aproximativ 5.520 de euro hectarul, este situat în judeţul Giurgiu şi a fost achiziţionat de Romvelia Prodcom SRL, o companie cu afaceri în agricultură deţinută, potrivit termene.ro, de către Cireap Cristian. Acesta a cumpărat în total 39,5 hectare de la o persoană fizică pentru care a plătit în total în jur de 218.000 de euro.

Străinii au ieşit din ecuaţie

Potrivit informaţiilor transmise ECONOMICA.NET de termene.ro, în prima jumătate a acestui an, nicio companie cu capital străin nu a achiziţionat loturi de teren arabil mai mari de 30 de hectare. Din cele 14 tranzacţii, nouă au avut drept cumpărător firme şi toate sunt deţinute de cetăţeni români. În rest, achiziţiile s-au făcut pe persoană fizică sau întreprindere individuală.

Anul trecut, din datele MADR, SC Taravonja SRL, o companie înfiinţată în 2014 de către o familie de fermieri din Germania, a făcut o investiţie de aproximativ 1 milion de euro pentru 100 de hectare de teren arabil, în două loturi a câte 50 de hectare, pentru a-şi întregi ferma din judeţul Botoşani (Santa Mare) ce se întinde pe aproximativ 800 de hectare, potrivit unor surse din piaţă.

Menţionăm că în clasamentul celor mai mari tranzacţii cu terenuri arabile ECONOMICA.NET a luat în calcul achiziţiile  cu aviz final  a terenurilor mai mari de 30 de hectare, menţionate până la data de 19 iunie.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

Cum sa motivezi angajatii tineri

Multe startup-uri romanesti se confrunta cu probleme atunci cand vine vorba sa angajeze tinerii sau sa-i pastreze in firma. Antreprenorii se plang ca proaspetii absolventi sunt aroganti, nu suporta critici, vor salarii mari, sunt lenesi si demisioneaza repede. Iată câteva strategii prin care poti gestiona relatia cu tinerii si cum poti sa-i motivezi ca sa fie activi in firma. 

Nu te enerva daca pun prea multe intrebari

Generațiile vechi se plang ca tinerii nu indeplinesc o sarcina decat daca li se argumenteaza  de ce ar trebui să o facă. Ca manager pot fi iritat de atiutudine acestora dar deseori acestia pun intrebari doar pentru ca vor sa invete. Având în vedere ca tocmai si-au terminat studiile sau inca sunt studenti ei sunt obisnuiti sa fie ghidati si educati. În loc să fii ofensați de „de ce”, foloseste-te de ocazie pentru a-i instruii despre cum funcționează lucrurile. Daca le arati ca esti dispus sa-i inveti le le demonstrezi ca ei sunt o parte importantă a afacerii tale.

Structureaza si comunica sarciniile

La cursuri totul este structurat si elevii stiu ce vor invata in acea zi. E adevarat ca tinerii au parasit acel mediu dar inca mai doresc aceasta structura într-o oarecare masura. Un mediu de munca ordonat si cu sarcini bine structurate pot deveni un refugiu din lumea confuză și haotică în care trăim astăzi. Trebuie sa delimitezi foarte bine structura ierahica a sarciniilor si sa stabilesti clar cine este responsabil si pentru ce. Având în vedere obsesia  acestora pentru feedback, un manager trebuie să fie ușor accesibil și dispus sa le arate angajatiile cum pot face mai bine.

Evaluarea anuala a performanțelor ar trebui eliminată si inlocuita cu întâlniri informale, în care tu ca manager sa asculti si sa intelegi plângerile angajaților si sa comunicati deschis si relaxat cum se pot îmbunătăți.

Promoveaza din interior

Se spune ca proaspetii absolventi sunt mereu pe picior de plecare dipusi sa caute urmatorul loc de muncă. Dar tinerii sunt dispusi sa faca asta pentru ca isi doresc o firma care sa merita loialitatea lor. Dacă o afacere arată că poate oferi stabilitate și oportunitate pe termen lung, tinerii vor rămâne loiali. Vorbeste cu ei despre modul în care pot avansa in firma, ofera-le un contract pe o perioada mai lunga de timp si arata-le ca vrei sa-i ai ca angajati si ca nu vor fi primii concediati la primul semn de criza econmica.

Ofera-le responsabilitati si incredere

Tinerii doresc respectul colegiilor si există diferite metode prin care sa le arati asta. Metoda cea mai utilă este împuternicirea. Tinerii vor sa stie care este planul in fiecare saptamana dar sa nu fie monitorizati. Ei dresc doar sa fie lasati sa-si indeplineasa sarcinile. Lăsa la o parte  detaliile despre modul în care îsi îndeplinesc misiunile. Oferindu-le libertate ei pot găsi metode unice și creative pentru a face lucrurile. Daca le recunosti meritele si ii lauzi ei nu numai ca vor simți ca pot contribui si dezvolta afacerea ta dar ca si lucreaza intr-un mediu in care sunt apreciati ca indivizi.

De fapt in relatia cu toti angajatii cea mai buna strategie de managemnt este ca acestia sa fie tratati inividual dupa personalitatea fiecaruia si sa fie respectati.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

Cheltuieli pentru firme. Antreprenori: Guvernul să limiteze obligația analizei de risc

Guvernul ar trebui să rescrie complet legislația care obligă firmele din România să cheltuie bani pe analize de risc la securitatea fizică, astfel încât numai companiile cu risc mai ridicat să aibă această obligație, iar restul firmelor să-și decidă singure măsurile de protecție – cer antreprenorii și managerii membri ai asociației Romanian Business Leaders.

”RBL cere noului guvern să rescrie complet legea astfel încât să fie aplicată în zonele cu risc mai ridicat și demonstrate statistic, iar restul companiilor să poată decide singure măsurile de protecție la risc aplicabile angajaților lor” – se arată într-un comunicat RBL remis StartupCafe.ro.

Ei contestă Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

”Săptămâna aceasta, Guvernul urmează să proroge cu un an – până la 1 iulie 2018 – intrarea în vigoare a obligației ca toate organizațiile înmatriculate ca persoane juridice – companii, ONG-uri, instituții publice – să plătească servicii de analiză de risc de securitate fizică, indiferent de mărime și de specificul activității. Vorbim de aproape 1 milion de noi analize de risc obligatorii – o piață de peste 100 mil. euro care ar fi creată artificial, fără nuanțe și de care ar beneficia 1.500+ evaluatori” – spun antreprenorii și managerii RBL.

RBL este a doua importantă organizație anterprenorială care denunță obligația instituită de stat pentru firme de a-și face analize de risc la securitatea fizică, după ce, cu două săptămâni în urmă, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a cerut Guvernului să aborge definitiv HG 301/2012 și să elimine astfel obligativitatea privind analizele.

Ce firme sunt afectate și cine ar beneficia temporar de amânarea analizei de risc la securitatea fizică

Obligația analizei de risc la securitatea fizică este prevăzută să se aplice persoanelor juridice din România, inclusiv firmelor private de toate felurile, însă pentru societățile care erau înființate până în 16 iunie 2012 obligația s-a tot amânat succesiv de către guvern.

Această amânare urmează să expire pe 1 iulie 2017, însă Minsterul Afacerilor Interne a pregătit un proiect de hotărâre de guvern pentru prorogarea acestui termen de grație, pentru firmele menționate, cu încă un an.

Practic, statul nu vrea să renunțe la analiza de risc la securitate fizică impusa firmelor, contra cost, însă intenționează să mai amâne încă un an această obligație pentru societățile înființate până în iunie 2012, conform  proiectului de hotarâre de guvern prezentat pe larg de StartupCafe.ro, săptămâna trecută.

Această cheltuială vizează circa 1,5 milioane de firme, instituții si alte astfel de entități juridice.

Analiza de risc la securitatea fizică se face de catre experti în domeniu, contra cost, fiind o cheltuială în plus reclamată mai ales de antreprenorii cu întreprinderi mici și mijlocii, care s-au plâns că ar putea ajunge si la mii de euro.

Mai mult, patronii IMM s-au plâns și de amenzile de 10.000 de lei – 20.000 de lei pe care le riscă firmele care nu își vor îndeplini această obligație, Poliția fiind autoritatea de control aici.

„Termenul prevăzut la art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 335 din 17 mai 2012, cu modificările și completările ulterioare, privind obligaţia elaborării analizei de risc la securitate fizică de către unităţile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înfiinţate până la data de 16 iunie 2012, se prorogă până la data de 1 iulie 2018” – prevede proiectul de HG de la MAI.

În schimb, firmele înființate după 16 iunie 2012 sunt și vor fi în continuare sub incidența obligației de a-și face analiza de risc, indiferent de prorogarea pregătită la guvern, după cum a avertizat, acum două săptămâni, fostul ministru pentru Mediul de Afaceri, Florin Jianu, reprezentant al Consiliului National al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România (CNIPMMR).

Sursa stratupcafe.ro

/0 Comentarii/de