Articole

Ofertă imobiliară: Romcarbon Buzău, controlat de omul de afaceri taiwanez Hung Ching Ling, se pregătește să caute un cumpărător pentru un teren de peste 7 hectare

Romcarbon, specializat în procesarea ambalajelor de plastic, se pregătește să caute un cumpărător căruia să îi cedeze un teren de 7,3 hectare, pentru cel puțin 7,3 milioane de euro. În primele trei luni ale acestui an, compania, deși și-a majorat vânzările cu peste 11%, a avut un câștig net de 3,02 milioane lei, în scădere cu aproape o treime.

Proprietatea este în Iași, unde compania are un punct de lucru.

Romcarbon Buzău (ROCE) a realizat în primele 9 luni ale acestui an vânzări nete în valoare de 149,25 milioane lei, în creștere cu 11,00% față de cele de 134,45 milioane lei din perioada similară a anului trecut. În același interval de raportare, veniturile din investiții au coborât cu 44,55%, la 3,31 milioane lei, de la 5,97 milioane lei.

În pofida activității sporite, profitul net a coborât cu 31,21%, la 3,02 milioane lei, de la 4,39 milioane lei în primele 3 trimestre ale anului trecut. La jumătatea anului, Romcarbon raportase un câștig net de 1,80 milioane lei.

Activele totale ale Romcarbon erau, la 30 septembrie, de 275,82 milioane lei, cu 0,53% peste cele de 274,35 milioane lei de la sfârșitul anului 2016. În aceeași perioadă, datoriile totale – în cea mai mare parte credite contractate de la BRD Groupe Societe Generale și UniCredit Bank – au urcat cu 0,31%, la 144,47 milioane lei, de la 144,02 milioane lei.

Romcarbon, companie controlată prin intermediul unor companii nerezidente de către omul de afaceri taiwanez Hung Ching Ling, este listată la Bursa de Valori București și, are o capitalizare de piață de 30,3 milioane de lei.

 

Sursa Profit.ro

/0 Comentarii/de

Studiu: Mai puţin de 6% dintre companiile româneşti, stabile financiar, îşi plătesc la timp datoriile și generează profit

Companiile puternice, stabile financiar, care îşi plătesc datoriile la timp şi generează profit, reprezintă 5,6% din firmele din România, majoritatea fiind microîntreprinderi, se arată într-un studiu realizat de o companie de management al riscului comercial.

Aceste firme au generat peste 86% din profitul obţinut de toate companiile româneşti şi peste 40 % din cifra de afaceri obţinută de acestea, arată studiul Credintinfo Romania, realizat pentru a informa piaţa despre un certificat internaţional care atestă care sunt respectivele companii. Aproximativ 75% dintre aceste instituţii sunt microîntreprinderi. Acest procentaj este în creştere cu peste 2% anul acesta, comparativ cu anul trecut.

„Analizele realizate scot în evidenţă faptul că este mult mai profitabil pentru o companie să aibă un comportament de plată corect. Mai mult, cea mai mare pondere de companii puternice sunt microîntreprinderile, companii cu mai puţin de nouă angajaţi. Astfel, microîntreprinderile nu sunt companii slabe ci dimpotrivă, reprezintă motorul economiei româneşti”,

apreciază reprezentanţii companiei care a realizat studiul, citat de Agerpres.

Companiile puternice îşi plătesc datoriile în 99 zile, de aproape 4 ori mai repede decât media naţională de 355 zile şi de peste 5 ori mai repede comparativ cu restul instituţiilor care îşi plătesc datoriile în 542 de zile.

În cazul recuperării creanţelor, o companie puternică le recuperează în 70 de zile pe când media naţională este de două ori mai mare 166 zile.

Cea mai mare densitate de companii puternice este în Bucureşti şi în judeţele din centrul României: Mureş, Harghita, Sibiu, Braşov, Covasna. Aici, peste 6% din companii sunt stabile şi profitabile.

La polul opus, judeţele din vestul şi sudul României au cea mai mică densitate de companii puternice, între 3% şi 4%. Este vorba despre judeţele Mehedinţi, Caraş Severin, Dolj, Olt şi Dâmboviţa.

Domeniul din care provin cele mai multe companii solvabile şi puternice este cel al transporturilor rutiere de mărfuri, cu aproape 4.400 de companii care respectă criteriile de eligibilitate. Pe locul al doilea se situează firmele care activează în comerţul cu amănuntul, cu peste 3.000 de companii puternice iar pe locul al treilea sunt construcţiile, unde sunt aproape 3.000 de firme solide din punct de vedere financiar.

 

Sursa Capital

/0 Comentarii/de

INS: Comerţul cu amănuntul a înregistrat o creştere de 9,3% a volumului cifrei de afaceri, în primele opt luni

Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul a crescut, ca serie brută, cu 9,3%, în primele opt luni ale anului, faţă de intervalul similar din 2016, în principal ca urmare a vânzărilor de produse nealimentare, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), potrivit Agerpres.

Potrivit statisticii, în intervalul 1 ianuarie – 31 august 2017, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent, cifra de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a înregistrat de asemenea o creştere cu 8,4%, datorită vânzărilor de produse nealimentare (+12,5%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+11,2%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+3,8%).

Pe de altă parte, majorarea cu 9,3% a volumului cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul, ca serie brută, s-a datorat, în principal, valorilor pozitive din vânzările de produse nealimentare (+12%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+11,9%) şi vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+4,8%).

Datele INS relevă, totodată, că, în august 2017 faţă de august 2016, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), ca serie brută, a crescut cu 15,9% ca urmare a rezultatelor consemnate la vânzările de produse nealimentare (+18,5%), în comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+18,4%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+10,9%).

De asemenea, în intervalul de referinţă, ca serie ajustată, majorarea a fost de 12,6%, iar segmentele care au contribuit la acest rezultat au fost: vânzările de produse nealimentare şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+17,8% fiecare) şi vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+7%).

Conform INS, la nivel comparativ august 2017 vs iulie 2017 volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), a crescut atât ca serie brută – cu 7,4%, cât şi ca serie ajustată – cu 2,3%.

 

Sursa Capital

/0 Comentarii/de

Întoarcere la 180 de grade pe piața asigurărilor: firmele au făcut profit din RCA, CASCO le-a adus pierderi

Rata combinată a daunei pe segmentul RCA, indicator calculat ca raport între primele brute subscrise (venituri) și totalul cheltuielilor (daune achitate+cheltuieli administrative), era de sub 99% la finele primului semestru al acestui an, arată datele agregate de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Acest lucru înseamnă că, în pofida declarațiilor venite dinspre reprezentanții pieței, RCA a fost profitabil spre deosebire, de exemplu, de mult vânata asigurare CASCO, unde rata combinată a daunei se apropia de 104%.

În traducere, la fiecare 100 de lei încasați din RCA, asigurătorii rămân cu un profit de aproximativ 1 leu, în timp ce pentru 100 de lei încasați din CASCO aceleași firme pierd aproape 4 lei.

 

Chiar și fără a pune la socoteală cheltuielile administrative, adică raportat exclusiv la daunele plătite, RCA a adus profit mai mare decât CASCO. Rata daunei simplă (raportul dintre primele încasate și daunele achitate) a fost de 72% pe CASCO și doar puțin peste 70% pe RCA.

Cea mai profitabilă linie de asigurare, dintre cele care contează ca pondere în total, rămâne cea a asigurărilor de tip property (incendiu și calamitate naturală), unde rata combinată a daunei a fost de sub 62%, adică firmele de asigurare au rămas cu 38 de lei din fiecare 100 de lei încasați.

Una dintre explicațiile pentru care RCA a devenit profitabilă, la nivel de piață, situație care se întâlnește în general pe piața locală doar pe perioade foarte scurte, ar putea fi faptul că majoritatea polițelor s-au dus către două firme ale căror cheltuieli administrative sunt cu mult mai mici decât media din piață.

Este vorba despre Euroins și City Insurance, care, potrivit datelor ASF, ar avea cheltuieli administrative de sub 20%, în condițiile în care norma RCA, contestată vehement de firmele de asigurare parte din grupuri importante, limitează aceste cheltuieli la 25%. Euroins și City își bazează activitatea pe relația cu brokerii, oferind comisioane substanțiale, dar nefiind nevoite să întrețină un aparat propriu de vânzare.

Potrivit unui comunicat transmis la începutul acestui an de Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare (UNSAR), cele două firme aveau un număr de angajați cu 30-40% sub media pieței și la mai puțin de jumătate față de companiile mari ca Omniasig, Asirom sau Allianz Țiriac.

Pe de altă parte, serviciile oferite de cele două firme au de suferit. City Insurance este cea mai reclamată firmă de asigurări din România. Și Euroins a avut de-a lungul timpului probleme serioase cu administrarea și plata dosarelor de daună, generate tocmai de subcalibrarea rețelei de specialiști în daune sau de numărul mic de oameni care lucrează în call center.

La finele primelor șase luni ale acestui an, numărul contractelor RCA valide în România se apropia de 5,7 milioane, adică aproximativ jumătate din cele 11,6 milioane de contracte existente în total.

Sursa Profit.ro
/0 Comentarii/de

Ce au făcut băncile în S1 2017: Un profit record de 2,7 mld. lei şi active la un maxim de 400 mld. lei

Sistemul bancar românesc a înregistrat în primul se­mes­tru un profit record, activele au atins un nivel ma­xim, ca şi solvabilitatea, în timp ce rata creditelor neperfor­man­te a continuat să scadă.

Profitul net obţinut de sistemul bancar a ajuns în pri­mul semestru (S1) din acest an la aproxmativ 2,7 mld. lei (circa 600 mil. euro), iar activele au urcat la un vârf de 398,6 mld. lei (88,6 mld. euro), în creştere cu circa 5 mld. lei faţă de nivelul de la sfârşitul anului trecut, susţinute de ascensiunea creditării, după cum reiese din statisticile BNR.

La sfârşitul primului trimestru din 2017 sistemul ban­car avea un profit de circa 1,24 mld. lei, astfel că până la ju­mătatea anului băncile şi-au dublat câştigul.

Atât rentabilitatea activelor (ROA), cât şi rentabili­ta­tea capitalului (ROE) erau la finalul primelor şase luni în teritoriu pozitiv, ajungând la 1,36% şi, respectiv, 12,91%.

Având în vedere nivelul ROA şi al activelor, din simplul cal­cul matematic reiese un profit de circa 2,7 mld. lei (apro­xi­mativ 600 mil. euro) pentru sistemul bancar în S1 2017.

Sursa zf.ro

/0 Comentarii/de

Ce spun antreprenorii despre impozitul pe cifra de afaceri

În noul Programul de Guvernare 2017-2020 este menționată înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri: „Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România, (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 01 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit și va avea 2 sau 3 trepte de impozitare”.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a realizat în perioada 10.07.2017-13.07.2017 un sondaj privind înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri, la care au răspuns 385 de antreprenori care, din punctul de vedere al formei de organizare au prezentat următoarele caracteristici: microîntreprindere 52.4%, întreprindere mică 19.5%, întreprindere mijlocie: 19.5%, întreprindere mare 2.4%, ONG (asociaţie, fundaţie) 0.1%, altă formă juridică (patronat, etc.) 6.1%.

Întrebaţi dacă sunt de acord cu înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri pentru toate companiile din România începând cu 1 ianuarie 2018, 65.9% au răspuns “Nu”, 28% au răspuns “Da”, iar 6.1% au oferit alt răspuns. La întrebarea “În cazul în care se va înlocui impozitul pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri pentru toate companiile, ce cotă de impozit consideraţi că ar trebui avută în vedere?”, 78.3% au răspuns că aceasta ar trebui să fie de 1%,  12,5%, au considerat că aceasta să fie de 2%, iar restul de 9.2% au considerat că trebuie să fie de 3%.

De asemenea, respondenţii au considerat că, în cazul în care se va înlocui impozitul pe cifra de afaceri, cele mai afectate întreprinderi vor fi cele din sectoarele care înregistrează tradiţional rulaje mari şi margini de profit mai scăzute (75.3%), întreprinderile care trebuie să îşi modernizeze dotările şi să facă  investiţii (48.1%), întreprinderile care exportă, majorarea de impozit regăsindu-se în preţurile produsului final şi afectând competitivitatea lor (35.8%) sau întreprinderile nou înfiinţate (22.2%).

În ceea ce priveşte sectoarele cele mai afectate de înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri, sectorul distribuţiei şi al vânzărilor cu amănuntul (75.6%) va avea cel mai mult de suferit confirm antreprenorilor intervievaţi, urmat de sectorul transporturilor (28.2%) şi sectorul turismului (23.1%). În plus, sectorul sănătate şi asistenţă socială (34.9%) şi cel al tranzacţiilor imobilare (34.9%) vor înregistra reduceri ale poverii fiscale din inlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri.

Conform răspunsurilor antreprenorilor, în domeniul fiscal, aceştia consideră strict necesar pentru ei şi pentru mediul de afaceri din România, asigurarea următoarelor:

 –    Predictibilitatea impunerii, stabilitatea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor obligatorii,  pentru o perioadă de timp de cel puţin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe şi contribuţii obligatorii”: 74.1%;

–    Reducerea fiscalităţii: 70.4%;

–    Asigurarea informării din timp a contribuabililor, cu modificarea/completarea codurilor “prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I”: 35.8%.

Poziţia CNIPMMR

CNIPMMR consideră că este imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri privind înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări ample şi dezbateri cu toate părţile interesate. Aplicarea unei cote diferenţiale de impozit pe cifra de afaceri generează dificultăţi majore pentru întreprinderile noi şi pentru cele care investesc, blochează înfiinţarea şi dezvoltarea societăţilor comerciale, poate crea discrepanţe concurenţiale importante pentru întreprinzătorii români comparativ cu întreprinzătorii din celelate state membre ale U.E., afectând direct volumul exporturilor.

CNIPMMR solicită ca pentru reformele fiscale să fie respectate principiile fiscalităţii,   respectiv asigurarea informării contribuabililor, cu modificarea/ completarea codurilor “prin lege, care intră în vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”,  precum şi predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie să se asigure “stabilitatea impozitelor, taxelor şi contributiilor obligatorii”,  “pentru o perioadă de timp de cel puţin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe şi contribuţii obligatorii”. Principiile stabilităţii legislative şi predictibilităţii sunt foarte importante, investitorii pentru realizarea unei investiţi luând măsuri vizând veniturile şi cheltuielile pe cel puţin 3 – 5 ani şi luând în calcul toate elementele, inclusiv fiscale.

 Pentru reformele fiscale este necesară consultarea confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare: dispoziţiile art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicată, care prevede “consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social”, coroborate cu dispoziţiile art. 9 alin. (5) din Legea 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările ulterioare: “Este obligatorie consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii privind conţinutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact şi a Testului IMM, cu valorificarea în mod corespunzător a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificării poziţiei lor, documente ce vor însoţi proiectul de act normativ până la adoptare”.
“Deşi înainte de a lansa orice propunere de modificare legislativă cu impact asupra mediului de afaceri, guvernul ar trebui să realizeze Testul IMM, acest lucru nu se întâmplă. Astfel, CNIPMMR, tratând profesionist şi responsabil acest subiect, a decis să realizeze un test IMM sub forma unui studiu care să reflecte percepţia antreprenorilor din România cu privire la această modificare. Rezultatele sondajului au reflectat faptul că, cvasitotalitatea antreprenorilor intervievaţi se opun introducerii impozitului pe cifra de afaceri”, spune Florin JIANU, preşedinte CNIPMMR.
Sursa capital.ro
/0 Comentarii/de

România se bazează pe 11.000 de firme. Top cinci cele mai profitabile domenii

Potrivit unui studiu al Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR), din totalul de 640.000 de companii înregistrate la Registrul Comerţului, 19.564 au active de peste un milion de euro. Dintre acestea însă, doar 11.062 sunt companii finanţabile, fără probleme sau grad prea mare de îndatorare. Industria prelucrătoare, comerţul, transport şi logistică, construcţiile şi IT-ul sunt domeniile în care aceste companii înregistrează cel mai mare profit.

„Din punctul de vedere al investițiilor, România este probabil cea mai atractivă țară din Europa Centrală și de Est, alături de Polonia. Însă tranzacțiile sunt foarte puține. Când e vorba să facă tranzacții, nu se găsesc oportunități concrete. Investitorii se uită de regulă la companii sănătoase cu active de peste 10 milioane euro. Suntem față în față cu o economie performantă, care stă pe o bază îngustă, iar când baza e îngustă, apar problemele de stabilitate”, a declarat directorul general al CIT Resources, Rudolf Vizental, la prezentarea studiului.

Numărul societăților de impact este în scădere, de la 23.384 în 2013 până la 19.564 în anul 2015. Deși cele 19.564 de companii de impact la sfârșitul lui 2015, cu active de peste 1 milion euro, reprezintă doar 3% din totalul societăților din România, ele generează 68% din cifra de afaceri cumulată la nivel național și angajează 41% din forța de muncă existentă în România. Numărul angajaților din aceste 19.564 de companii a scăzut între 2013 și 2015 cu circa 19.000.

Studiul arată că, din 3% din companiile din România cu impact asupra economiei 50% sunt în dificultate, 5.433 fiind companii restructurabile, cu datorii mnari şi ceva probleme dar care îşi pot reveni, iar alte 3.069 sunt companii insolvabile, datorii foarte mari şi pierderi anuale. În acest caz este probabil doar o problemă de timp până ce ele vor intra într-adevăr în insolvenţă.

În aceste condiţii, cele 11.062 de companii rămase sunt singurele finanţabile, companii care în 2015 au cumulat o cifră de afaceri de 111,7 miliarde de euro şi un profit net de 8,7 miliarde de euro şi 1.238.688 salariaţi.

Industria prelucrătoare cea mai profitabilă activitate. IT-ul este pe locul doi

Dacă analizăm rata profiturilor, vom constata că cele mai profitabile companii, cu rata profitului de 35%, sunt cele din industria prelucrătoare, aici intrând şi producătorii de piese auto şi confecţii metalice, industria adunând circa 4.000 de societăţi comerciale cu un profit net de 2,1 miliarde de lei. Acelaşi profit este înregistrat şi de cele 5.284 de firme din comerţul cu ridicata şi amănuntul, dar cu o rată a profitului de 34%.

Următoarele domenii de activitate profitabilă sunt cele 1.164 de societăţi de transport-depozitare cu un profit net cumulat de 500 de milioane de euro şi o rată a profitului de 8%. Aceiaşi indicatori în materie de profit sunt înregistraţi şi de cele 2.306 firme care activează în domeniul construcţiilor.

Surprinzător sau nu, jucătorii din IT strâng doar 300 de milioane de euro profit, o rată a profitului de 5%, dar aplicabilă unui număr mult mai mic de companii: 579, adică o medie de 518.000 de euro profit net anual. Faţă de media din industria prelucrătoare, de 522.500 euro, diferenţa nu este prea mare, iar comparativ cu media profitului din ramura societăţilor de comerţ, unde avem doar 397.426 euro, vom constata că firmele de IT sunt mai profitabile. Din acest punct de vedere, topul celor mai profitabile industrii ar arăta cam aşa: industria prelucrătoare (în special piese auto), producţie IT, transport (cu o medie de 429.553 euro), comerţ şi construcţii (cu o medie 216.825).

Studiul a analizat companiile de impact din România, în intervalul 2013 – 2015. Acestea au fost analizate luând în calcul raportările financiare de sfârşit de an. În studiu au fost incluse companii care au active totale de peste un milion de euro şi nu se află în insolvenţă. Analiza include şi companii deţinute de stat, însă exclude organizaţii neguvernamentale, bănci, societăţi de asigurări, societăţi de brokeraj şi fonduri de pensii, ale căror situaţii financiare sunt diferite de celelalte companii.

„Pentru perioada 2013 – 2015, studiul indică o concentrare spre vârf a companiilor din economia României. Numărul companiilor de impact a scăzut, însă generează mai mult, sunt mai profitabile şi folosesc mai puţini angajaţi. Cu alte cuvinte, piramida economiei româneşti este mai înaltă, vârful mai ascuţit, iar la bază pot apărea mişcări seismice capabile să distrugă întregul sistem. Anual, peste 1.000 dintre companiile importante din România îşi pierd din relevanţă, deoarece devin mai mici – activele lor scad sub un milion de euro. În acest ritm, la finele anului viitor vom avea doar 15.000 companii relevante, adică mai puţin de una la mia de locuitori. Această diminuare nu trebuie privită ca un fenomen izolat. Implicaţiile colaterale sunt similare efectului de domino şi pot afecta întreaga economie”, a explicat Rudolf Vizental, CEO al CIT Resources.

CITR Group asistă companiile în procesul lor de recuperare prin furnizarea soluţiilor de reorganizare, restructurare şi investiţii. Grupul are resurse pentru gestionarea tuturor domeniilor de business, atât în, cât şi în afara procedurilor judiciare. Fondat în 2014, misiunea acestuia este anticiparea nevoilor antreprenorilor şi îmbunătăţirea continuă a serviciilor oferite companiilor, astfel încât orice impas economic să fie transformat într-o oportunitate de business. Sub umbrela CITR Group funcţionează societăţile CITR, CIT Restructuring si CIT Resources.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de