Articole

România tocmai a devenit principalul exportator de cereale din Uniunea Europeană

Agricultura românească continuă să evolueze, pe fondul investiţiilor semnificative din ultimii ani. Afacerile din sectorul producţiei de cereale s-au dublat în ultimii 7 ani, dacă în 2009 productivitatea era 8,34 mld.lei, în 2015 a ajuns la 16,1 miliarde lei, se arată într-un studiu realizat de analiştii de la KeysFin.

În prezent, în agricultura românească lucrează peste 7.000 de firme, cu peste 40.000 de angajaţi, pe segmentul cultivării cerealelor.

Numărul companiilor a crescut cu aproape 30% spre deosebire de anul 2009, cei mai mulţi agricultori aflându-se în Timiş, Constanţa, Teleorman, Ialomiţa, Călăraşi, Brăila, Arad, Tulcea şi Dolj. În Bucureşti erau înregistrate peste 300 de companii.

În anul 2016 principalul jucător pe piaţa producătorilor de cereale a fost Agro-Chirnogi SA, din Cărălaşi. Compania are peste 600 de angajaţi, înregistrând anul trecut afaceri de 960,1 de milioane lei, aproape duble faţă de rezultatul din anul 2015, profitul net fiind în valoare de 12 milioane lei, potrivit datelor communicate la Ministerul Finanţelor.

Pe locul 2 pe piaţa producătorilor de cereale s-a clasat Agricost SA, din Brăila. Compania, cu mai mult de 900 angajaţi, a înregistrat în 2016 afaceri de 387,2 milioane lei, fiind o majorare cu peste 21 de milioane de lei faţă de 2015, şi un profit net de 71 milioane de lei.

Cea mai interesantă evoluţie este cea a companiei Interagro SRL, din Teleorman, unul dintre principalii jucători din piaţa de cereale din ultimii ani. După ce, în 2015, înregistrase afaceri de 374,5 milioane de lei, în 2016 a intrat în insolvenţă, iar afacerea a scăzut până la 21,5 milioane lei.

ROMÂNIA, CEL MAI MARE EXPORTATOR DE CEREALE DIN UNIUNEA EUROPEANĂ

Dincolo de obstacole, perspectivele agriculturii româneşti sunt extrem de pozitive, inclusiv din punct de vedere macroeconomic.

La sfârşitul lunii mai 2017, România a devenit principalul exportator de cereale din Uniunea Europeană. Firmele din ţara noastră au exportat 7,15 milioane de tone de cereale din recolta 2016-2017. Din acestea, peste 5 milioane de tone au reprezentat exporturile de grâu.

 Din punctul de vedere al producţiei europene, recolta de cereale (inclusiv orez) a crescut cu 12% între 2010 şi 2015 la aproximativ 317 milioane de tone, adică 12,5% din producţia globală. Grâul, orzul, orzul, porumbul au fost principalele culturi (86% în 2015).
Sursa capital.ro

Romania, locul 4 in Europa dupa numarul de locuri de munca create in 2016 de investitorii straini

România ocupă locul patru în Europa în clasamentul țărilor cu cel mai mare număr de locuri de muncă nou create prin investiții străine directe în 2016, conform ediţiei din 2017 a barometrului EY European attractiveness survey. Anul trecut, România a atras 132 de proiecte de investiții străine directe (în creștere de 32% față de anul precedent) care au generat 17.545 de noi locuri de muncă.

Marea Britanie este în fruntea clasamentului cu peste 43.000 de noi locuri de muncă, urmată de Polonia (cu 22.000) și de Germania, care a avut aproape 20.000 de noi locuri de muncă generate prin proiecte ISD.
În privința numărului de proiecte de investiții atrase în 2016, România se situează la mică distanță înaintea Cehiei și Ungariei în zona Europei Centrale și de Est și pe poziția a doisprezecea în topul general european.

Investiţiile străine directe în Europa


Investiţiile străine directe (ISD) în Europa au atins un nivel record în 2016, cu 5.845 de noi proiecte înregistrate (o creştere de 15% față de anul precedent). Acest fapt a dus la crearea unui număr de de aproape 260.000 locuri noi de muncă (o creştere de 19%).


Marea Britanie (1.100 proiecte), Germania (1.063 proiecte) şi Franţa (aproape 800 proiecte) au fost principalele trei destinaţii europene pentru investiții în 2016, care au atras mai bine de jumătate (51%) din investiţiile străine directe. Spania şi-a consolidat poziţia a patra, în timp ce Polonia a urcat o poziţie în clasamentul ISD, devenind prima ţară din Europa Centrală care a intrat în primele cinci destinaţii de investiţii. România este pe locul 12 (cu132 proiecte, în creștere cu 35% față de 2015).


Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România, spune:

„În 2016, preocupările de natură geopolitică au fost prioritare pentru consiliile de administraţie, dar s-au continuat investițiile în cea mai mare piaţă unică din lume, unde PIB-ul Zonei Euro l-a depășit pe cel al Statelor Unite pentru prima dată după criza financiară din 2008. Creşterea lentă a multor pieţe emergente din 2016 pare să fi contribuit la atractivitatea europeană, iar investitorii globali văd forţa de muncă din Europa ca pe un activ foarte important. Robotica și inteligența artificială au contribuit, de asemenea, la consolidarea principalelor sectoare tradiționale de producție și de servicii de business din Europa.”

Din rândul primelor trei destinaţii pentru investiții, Franţa a cunoscut cea mai mare creştere, cu 30% mai multe proiecte faţă de anul precedent. Ea a fost urmată de Germania (creştere de 12%) şi Marea Britanie (creştere de 7%). Cu cele 1.063 de proiecte înregistrate, Germania şi-a întărit atacul la prima poziţie din clasament, deţinută de multă vreme de Marea Britanie în topul european al destinaţiilor ISD.
Doar Olanda (-5%), Belgia (-5%) şi Elveţia (-2%) au înregistrat creşteri globale negative, fapt ce marchează o încetinire faţă de 2015, când toate au înregistrat creşteri pozitive.

În ciuda unui an 2016 pozitiv pentru ISD în Europa – o regiune cu peste 500 milioane de consumatori şi 30 milioane de companii – provocările geopolitice şi macroeconomice au avut impact, pe termen scurt, asupra sentimentului privind investiţiile. Dintre cei 505 executivi de la nivel global intervievaţi în luna martie a acestui an, doar 28% intenţionează să-şi extindă operaţiunile europene în anul următor, ceea ce înseamnă o scădere de patru puncte procentuale faţă de nivelul de 32% din 2015.


Cu toate acestea, încrederea investitorilor în perspectivele europene pe termen mai lung a crescut semnificativ, dacă se ia în calcul procentul investitorilor care se aşteaptă la revenirea către o creştere economică stabilă, după cel puţin cinci ani de stagnare, procent care a ajuns la 56% faţă de 45% în 2015.


Companiile americane sunt cel mai mare investitor în Europa


Cu un număr de 1.310 proiecte ISD, companiile americane reprezintă cel mai mare bloc de investitori în Europa, cumulând 22% din toate proiectele ISD europene în 2016. Proiectele ISD din Statele Unite au crescut în 2016 cu 10% faţă de anul anterior.


Cele mai multe investiţii străine directe în Europa au provenit, însă, din fluxuri intra-europene de ISD, care au crescut cu 18% în 2016. Germania și-a consolidat poziția de principal investitor transfrontalier, lansând 651 de proiecte în 2016 – cu 25% mai mult față de anul precedent. După Germania, primii cinci investitori intra-europeni, după numărul de proiecte ISD, au fost Franţa, Marea Britanie, Elveţia şi Italia.


Oraşele rămân atractive, în ciuda deteriorării sentimentului privind investiţiile


Zona metropolitană londoneză se situează pe primul loc în clasamentul zonelor urbane după numărul de proiecte ISD din 2016 – atrăgând 40% din proiectele ISD din Marea Britanie. Este urmată de zona metropolitană pariziană.


Se înregistrează o creştere a atractivităţii zonelor germane Dusseldorf şi Oberbayern (Munchen), care au ocupat poziţiile trei şi patru, în timp ce regiunea spaniolă Catalonia (Barcelona) a urcat o poziţie, pe locul cinci, cu o creştere anuală de 5%.


În privința sentimentului legat de investiţii, Londra şi-a păstrat poziţia de cel mai atractiv oraş european. Paris şi Berlin au fost clasificate de investitori pe locurile doi şi trei drept cele mai atractive destinaţii pentru investiţii – deşi atractivitatea lor a scăzut comparativ cu anul anterior în favoarea altor oraşe europene, printre care Frankfurt, Munchen şi Amsterdam.

Analiza pe sectoare

Sectoarele de software şi servicii pentru afaceri au atras împreună un sfert din proiectele ISD în 2016, fapt care subliniază transformarea digitală a Europei. Producţia software a atras cele mai multe investiții străine directe în Europa în 2016, generând 780 de proiecte – o creştere de 12%.

Serviciile pentru afaceri au urmat pe locul al doilea, cu un număr în creștere de proiecte, de 47% în 2016.

Această creştere a fost alimentată de puternica activitate înregistrată în Marea Britanie, Franţa şi Spania. Irlanda şi Olanda s-au remarcat și ele prin creşteri impresionante ale numărului de proiecte ISD în servicii pentru afaceri, de 343%, respectiv 133%.

Sectorul de producţie european a atras peste 1.500 de proiecte ISD în 2016 – o creştere anuală de 6%, față de 29% din proiectele ISD (1.455) şi 53% din noile locuri de muncă în 2015.


Regiunea CEE se poziţionează din ce în ce mai mult ca „atelierul de producţie” al Europei. În 2016, regiunea CEE şi-a asigurat 755 de proiecte, marcând o creştere de 15% şi o cotă globală de 49% din totalul proiectelor ISD europene de producţie – în creştere faţă de 45% în 2015.


Activităţile de vânzări şi marketing au atras 46% din toate proiectele ISD în 2016, în creştere faţă de 41% în 2015. Este de remarcat faptul că firmele care au inițiat proiecte de investiții străine directe în afara Europei au cumulat 45% din proiectele ISD din vânzări şi marketing.


Privind înainte: viitorul Europei se bazează pe talent şi inovare


Întrebaţi despre impactul pe care l-ar putea avea Brexitul asupra operaţiunilor companiilor lor, 80% dintre investitorii stabiliţi în Europa au declarat că nu au planuri de schimbare sau de relocare. Cu toate acestea, au subliniat că au unele îngrijorări legate de posibilele consecinţe fiscale, administrative şi de reglementare.

Fără să nege incertitudinea legată de climatul geopolitic curent, 65% dintre investitorii intervievaţi au încredere în viitorul Uniunii Europene.

Datele arată că libera circulaţie a mărfurilor, a serviciilor, a capitalului şi a forţei de muncă pe cuprinsul celor 28 de state membre continuă să ofere un mediu suficient de atractiv în care afacerile să se dezvolte, se se adapteze şi să investească – generând astfel profit și noi locuri de muncă.


Educaţia şi urgența îmbunătăţirii abilităţilor profesionale din Europa sunt principalele motive pentru care investitorii acționează în regiune (37%, în creştere faţă de 29% în 2015), urmate de necesitatea de a susține sectorul high-tech şi inovaţia (34%).

Sursa dailybusiness.ro

Ministrul Turismului: Masterplanul pentru investiţii în turism va fi gata la 1 iulie, peste 1.000 de proiecte depuse

Masterplanul pentru investiţii în turism va fi gata la 1 iulie, iar până în prezent au fost depuse peste 1.000 de proiecte de către consilii judeţene, primării şi Unităţile Administrativ Teritoriale (UAT), a declarat miercuri ministrul Turismului, Mircea Titus Dobre, la Conferinţa Naţională a Industriei Ospitalităţii.

”Au fost depuse 1.040 de proiecte, de consiliile judeţene, de UAT-uri în general, de primării care au în subordine staţiuni de interes naţional sau staţiuni de interes local şi au depus proiecte pentru realizarea masterplanului pentru investiţii. Aceste proiecte se vor mapa, se vor aşeza pe harta României şi se vor legifera printr-o Hotărâre de Guvern, în aşa fel încât să avem şi noi, pentru prima oară în istoria României, un masterplan de investiţii în turism”, a afirmat Dobre.

Potrivit ministrului, pentru a aduce mai mulţi turişti străini în România este necesară organizarea unor vizite plătite din bani publici pentru jurnaliştii şi bloggerii străini şi pentru agenţiile de turism din afara ţării. În prezent, Ministerul Turismului lucrează la o strategie de promovare a ţării, împreună cu operatorii privaţi.

”În primul rând, trebuie să ne intereseze foarte clar să atragem cât mai mulţi touroperatori din afara României. Trebuie să organizăm foarte multe info-trip-uri. Eu cred că este mai corect ca cel care vine să viziteze să simtă, să palpeze, să vadă exact ce servicii oferim. Pentru că sunt convins că oferim nişte servicii foarte bune. (…) Infrastructura turistică în România s-a dezvoltat foarte mult şi s-a modernizat foarte mult”, a spus Dobre.

Info-trip-urile vor fi finanţate de Ministerul Turismului, prin bugetul de promovare externă. Bugetul total pentru promovare externă se ridică la 5 milioane euro, din care se plătesc inlusiv participările la târgurile internaţionale de turism.

În prezent, investiţiile în turism şi alimentaţie publică sunt în proporţie de 99% din surse private, afirmă ministrul. În ceea ce priveşte Legea turismului, aceasta va fi în dezbatere publică până la 1 iulie 2017, urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018. Ministrul speră ca în trei-patru ani ponderea turismului în produsul intern brut (PIB) al României să se dubleze.

”Vorbim despre o dublare a procentului din PIB în ceea ce priveşte această industrie. Eu spun că, în trei-patru ani de zile, putem să discutăm de o dublare de la 1,5% la 3%, poate chiar şi mai mult”, a spus Dobre.

Una dintre problemele din sector este evaziunea fiscală generalizată.

„Trebuie să ne întrebăm, în primul rând, dacă este vorba despre 1,5%. Descopăr pe parcurs tot felul de entităţi private care nu sunt fiscalizate, înregistrate, certificate, licenţiate şi nu sunt de acord cu concurenţa neloială. Trebuie să avem entităţi care să-şi plătească impozitele şi taxele, să nu spună: lasă că merge şi aşa!”, a menţionat ministrul.

Legat de partea de pachete de servicii turistice, România este acum în procedură de preinfringement.

”Este vorba despre două directive, una din 1999, alta din 2015, care trebuiau transpuse în legislaţia românească, lucru care nu s-a întâmplat. Nu e niciun fel de problemă, o vom rezolva şi pe aceasta. Până la 31 decembrie 2017 trebuie să rezolvăm aceste probleme”, a mai spus Dobre.

Ministrul va merge joi pe litoral, dar şi pe 12 mai, unde va întâlniri cu hotelierii şi cu patronii de restaurante, pentru discuţii privind sezonul estival şi problemele cu care aceştia se confruntă.

Sursa adevarul.ro

Noi investiţii în Buzău anunţate de viceprimarul Ionuţ Apostu

Investiţii noi în municipiul Buzău programate în 2017.

La finalul şedinţei extraordinare a Consiliului Local Municipal, desfăşurată astăzi, 12.04.2017, viceprimarul Ionuţ Apostu a anunţat noi investiţii ce urmează să fie implementate în Municipiul Buzău.

Astfel, se vor monta 100 de coşuri de gunoi destinate posesorilor de animale de companie, dotate cu mânuşi de unică folosinţă pentru adunarea resturilor.

De asemenea, în zonele marginale ale municipiului unde sunt aruncate gunoaie, va fi montat un sistem de supraveghere video. Tot în aceste zone vor patrula pe timpul nopţii echipe ale Poliţiei Locale pentru a descuraja cetăţenii să mai arunce deşeuri.

Sursa bunaziuabuzau.ro

Articole de portofoliu