Articole

10 misiuni pentru mediul de business la Centenarul României

În Anul Centenar 2018 România trebuie să se uite înapoi să vadă ce a ţinut-o în viaţă şi înainte pentru a identifica factorii de dezvoltare economică necesari pentru a trece pentru totdeauna la statutul de ţară dezvoltată. Avem un drum lung în faţă. Salariile sunt la 20% faţă de Germania, una din trei locuinţe nu are canalizare şi apă, este nevoie de zeci de miliarde de euro pentru şosele şi căi ferate.

Cu o creştere economică de 5-7% pe an timp de 2-3 decenii putem ajunge Vestul din urmă .Programe precum „România 5%“ arată astăzi, când nivelul de creştere economică este de 7%, că se poate accelera creşterea. Resurse sunt destule: umane, naturale, financiare. Cu un proiect ambiţios şi mult curaj, putem face saltul.

10 indicatori care arată unde este astăzi România şi unde trebuie să ajungă

Angajaţii români au salarii de 4 ori mai mici decât germanii, iar PIB-ul pe locuitor este de 4,5 ori mai scăzut decât în Ger­ma­nia. În acelaşi timp, re­ţea­ua de autostrăzi germană este de 17 ori mai mare (deşi supra­fa­ţa ţării este doar cu o treime mai mare decât a României), iar în Germania aproape că nu există lo­cuin­ţă fără acces la toa­le­tă în interior (pe când în Ro­mâ­nia unu din trei locuitori nu are baie în casă). Ziarul Financiar a cen­tra­li­zat 10 indicatori care arată cum stă România în prezent faţă de Germania şi ca­re sunt mă­surile care vor duce, pe termen me­diu şi lung, la o ameliorare a acestora şi la o reducere a de­calajelor faţă de cea mai puternică eco­no­mie europeană.

 

1. PIB per capita în 2016

România a înregistrat un nivel al PIB per locuitor de 8.000 de euro în 2016 (în preţuri cu­rente), de 4,5 ori mai scăzut decât nivelul acestui in­dicator în Germania, arată datele Băncii Mon­diale. Cu un ritm de creştere economică de 5% pe an, în condiţiile în care economia ger­ma­nă ar stagna, valoarea PIB per capita din Ro­mâ­nia ar ajunge la jumătate din nivelul indi­ca­to­ru­lui din Germania în 17 ani.

 

2. Salariul mediu net pe lună

Salariile angajaţilor români sunt de 4,3 ori mai mici decât salariile medii ale angajaţilor ger­mani, chiar dacă în ultimii ani angajaţii ro­mâni au avut parte de creşteri salariale de 10- 15% pe an. Creşterea salariului minim, majo­ră­rile sala­ria­le din sectorul bugetar şi criza de per­sonal au fost principalii factori care au con­tribuit şi vor con­tribui în continuare la creşterile de salarii din Ro­mânia.

 

3. Productivitatea muncii per angajat în 2016

Angajaţii români au o productivitate medie de 62,5% din productivitatea medie a an­ga­jaţilor din statele Uniunii Europene, în timp ce angajaţii germani depăşesc cu 5,5% pro­duc­tivitatea medie din UE. Creşterile de sa­larii, in­vestiţiile în modernizarea echipa­men­te­lor de pro­ducţie sau un management mai performant sunt doar câteva dintre ele­mentele care ar pu­tea creşte valoarea adău­gată adusă în economie şi, totodată, pro­ductivitatea angajaţilor.

 

4. Speranţa de viaţă la naştere

Speranţa de viaţă la naştere, unul dintre cei mai importanţi indicatori care reflectă starea de sănătate a unui popor, este încă redusă în Româ­nia faţă de alte ţări, deşi a crescut semnificativ în ultimul deceniu.

 

5. Rata mortalităţii infantile

Rata mortalităţii infantile, indicatorul care raportează numărul decedaţilor în vârstă de sub un an la 1.000 de născuţi vii, a ajuns la 7,6 la mie în România, fiind de 2,3 ori mai mare decât în Germania. Alimentaţia fe­mei­lor gravide, dar şi sis­temul de lucru al medicilor de familie (care nu lu­crează în weekend) sunt o par­te dintre problemele care trebuie rezol­vate pentru a îmbunătăţi acest indicator în Româ­nia. Totuşi, progresul este semnificativ faţă de anul 1990, când rata mortalităţii infantile în România era de 27 la mie.

 

6. Ponderea populaţiei cu studii superioare

Moştenirea României din perioada co­munistă, când numărul de locuri în universităţi era limitat, şi-a lăsat amprenta asupra structurii populaţiei României după nivelul de studii. La ultimul recensământ, doar 14,4% din populaţia României (adică 2,88 milioane de persoane) aveau studii superioare, la jumătate faţă de procentul înregistrat în Germania. Acest decalaj va fi mai dificil de recuperat – chiar dacă s-a dezvoltat mult şi piaţa universităţilor private – deoarece popu­laţia şcolară a scăzut şi va continua să sca­dă în următorii ani pe fondul reducerii natalităţii.

 

7. Număr de kilometri de autostradă în 2015

Lipsa unei reţele de auto­străzi bine dezvol­tate este principalul impediment în atragerea de noi investitori. În prezent, România are 747 de km de autostradă la o suprafaţă de 238.397 km2, în timp ce Germania are aproape 13.000 de km de autostradă la o suprafaţă de 357.376 km2. Cu alte cuvinte, deşi are o suprafaţă cu o treime mai scăzută decât Germania, România are o reţea de autostrăzi de 17 ori mai redusă decât cea din Germania. Folosirea fondurilor europene pen­tru infrastructură este singura soluţie pentru ca Ro­mânia să mai recupereze din discrepanţe.

 

8. Ponderea populaţiei fără acces la baie proprie, duş sau toaletă interioară în 2016

Unu din trei români nu are acces la toaletă în interiorul locuinţei, în timp ce în Germania procentul populaţiei în această situaţie este ex­trem de scăzut, de numai 0,1% în 2016. Investi­ţi­ile în sistemele de canalizare sunt esenţiale pen­tru rezolvarea acestei probleme în mediul rural, unde trăiesc 45% dintre locuitorii Ro­mâniei.

 

9. Ponderea populaţiei ocupate în agricultură în 2015

Mai bine de un sfert din populaţia aptă de mun­că a României este ocupată în sectorul agri­cul­turii, majoritatea în agricultura de sub­zis­ten­ţă, în timp ce în Germania ponderea popu­laţiei ocu­pate în acest sector este de doar 1,4%. O stra­tegie de folosire a fondurilor UE astfel încât fer­me­le de familie să devină furnizori de mate­rie primă pentru branduri create în România poate fi calea care să lege agricultura de industria alimentară.

 

10.  Bogăţia populaţiei

Cu o bogăţie de 17.000 de euro per locuitor, un cetăţean român este de zece ori mai sărac decât unul german. Bogăţia netă a populaţiei este un indicator calculat în funcţie de preţul imobiliarelor, cursul valutar, piaţa de capital etc.

 

10 misiuni pentru mediul de business

Ziarul Financiar anunţă zece misiuni pe care voi, oameni de afaceri şi antreprenori, le aveţi de îndeplinit pentru a crea un mediu de afaceri mai puternic şi mai competitiv, pentru a dezvolta România.

 

1. Think global, act global in business

Dacă lansezi un produs sau un serviciu în România, gândeşte-l global. Companiile ro­mâ­neşti,  indiferent dacă sunt mici, mijlocii sau mari, trebuie să îşi dezvolte strategiile de busi­ness care să aibă în vedere piaţa globală, unde îşi pot exporta cu uşurinţă bunurile sau serviciile produse.

2. Fii parte din lanţuri globale de produse şi servicii, dar generează valoare adăugată pe segmentul tău

Investeşte şi dezvoltă bunuri sau servicii în sectoarele unde România are un avantaj competitiv atât din punctul de vedere al resurselor, cât şi al creierelor. Restul se cumpără.

3. Dezvoltă-ţi resursele strategice: agricultura, IT etc. 

Industria alimentară este unul dintre domeniile cu oportunităţi clare de investiţii în următoarea perioadă, iar cei care vor să exporte produse alimentare pot beneficia de un potenţial uriaş de forţă de muncă (2 milioane de oameni sunt ocupaţi în agricultură). De asemenea, competenţele programatorilor români au demonstrat deja potenţialul de investiţii în acest sector, care a ajuns să genereze 6% din PIB cu mai puţin de 200.000 de angajaţi.

4. Investeşte şi dezvoltă creierele româneşti din propria companie

Educaţia de business trebuie să aparţină companiei  Nimeni nu poate să facă educaţie de business mai bine decât voi, oamenii de afaceri. Managerii sunt responsabili de dezvoltarea oamenilor pe care îi au în companie, iar lipsa investiţiilor în educaţia angajaţilor are impact negativ în rezultatele financiare ale companiilor.

5. Dezvoltarea tuturor serviciilor financiare pentru a da acces la finanţare tuturor celor care au o idee  

Accesul dificil la finanţare este cea mai mare provocare cu care se confruntă antreprenorii aflaţi la început de drum, de aceea sectorul serviciilor financiare trebuie să se dezvolte şi să acorde finanţări pentru dezvoltarea mediului antreprenorial.

6. Caută disruption în fiecare sector economic 

Aşa cum Uber a revoluţionat serviciile de transport urban, iar Airbnb piaţa serviciilor de cazare, şi voi, oamenii din business, trebuie să găsiţi acei factori „perturbatori“ de pe o piaţă atunci când creaţi un nou serviciu sau produs. Inclusiv în România, Vola şi Clever Taxi au fost „disruptive“ în sectoarele lor de activitate, turism şi transport cu taxiul.

7. Încurajează investiţiile străine, pentru că vin cu know how, organizare, bani şi pieţe

Una dintre misiunile unui om de business, indiferent dacă reprezintă o companie locală sau una cu acţionariat străin, este aceea de a fi promotorul ţării în care activează. Dincolo de beneficiile legate de creşterea economică, cu ajutorul noilor investiţii străine poţi să îţi creşti şi tu businessul!

8. Capitalizează-ţi în România tot ce ai câştigat pentru a avea resurse financiare să te extinzi atunci când apar oportunităţi pe piaţă 

Implementarea unei directive europene va obliga multinaţionalele să îşi raporteze profiturile în ţara în care le produc, iar oamenii de afaceri trebuie să folosească această oportunitate pentru a investi în extinderea afacerilor din România sau în lansarea de noi produse şi servicii.

9. Foloseşte fonduri europene   

Fondurile UE pot face diferenţa între companii şi pot face un mediu antreprenorial  românesc mai solid. Caută liniile de finanţare potrivite pentru businessul tău şi nu-ţi fie teamă de birocraţie, pentru că finanţările nerambursabile sunt o oportunitate.

10. Investeşte în automatizare 

Oamenii de afaceri şi antreprenorii locali trebuie să investească în automatizarea proceselor de producţie sau în softuri care să înlocuiască activităţi de rutină din comapnii pentru a creşte profitabilitatea companiei şi, totodată, pentru a deveni mai competitivi.

 

Sursa Ziarul Financiar

/0 Comentarii/de

Noi credite de 50.000 euro pentru mici afaceri: Ce avantaje va oferi instrumentul micro-mezanin

Firmele mici și mijlocii (IMM) românești care au până la un an de funcționare vor putea obține credite de 50.000 de euro, fără să pună garanții, printr-un nou instrument de tip micro-mezanin finanțat din fonduri europene, a declarat, vineri, un oficial guvernamental.

Pe scurt, instrumentul micro-mezanin este o combinație între credit și equity, prin care managerul de fond va putea să intre cu părți sociale în firele finanțate.

Mihaela Toader, directoare în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, a explicat, la o conferință a Consiliului Național al IMM-urilor, cum va funcționa viitorul instrument financiar pregătit în România:

  • IMM-urile care vor avea până la un an de funcționare (startupuri) vor putea obține credit de 50.000 de euro, iar întreprinderile sociale (indiferent de vechime) vor putea lua până la 500.000 de euro, cu împrumut.
  • Firma beneficiară nu va fi obligată să vină cu garanții proprii, ca în cazul celorlalte tipuri de credite, de pe piața liberă.
  • Perioada de creditare va fi de 5, 7 sau 10 ani, în funcție de cum se va decide. Micile afaceri beneficiare vor putea avea o perioadă de grație, de două treimi din perioada de creditare. În cadrul unui credit pe 10 ani, aceasta înseamnă că beneficiarii vor plăti în prima fază doar un comision pentru managementul de fond, iar apoi vor începe să plătească rate abia după 7 ani.
  • Dacă firma nu-și va mai putea achita creditul, fondul de management va prelua datoria și va lua părți sociale în firmă, deveind acționar (asociat).

”În caz de default – este un caz inerent pentru instrumentele financiare, trebuie să ni-l asumăm cu toții – intrarea fondului de management ca silent partner nu poate aduce decât lucruri bune, pentru că de regulă aceste fonduri au exprtiză și pot să imprime un anuit ritm de dezvoltare a afacerii”.

  • Managerul de fond va acorda obligatoriu consultanță firmei beneficiare, pentru realizrea planului de afaceri și întocmirea documentelor privind accesarea instrumentuui financiar.

De unde și cum vor veni banii pentru creditul mezanin

Viitorul instrument mezanin va fi finanțat din Fondul Social European – banii alocați, de Uniunea Europeană, României.

Ca mecanism, cea mai probabilă variantă este ca banii europeni să fie gestionați de Fondul European de Investiții (FEI), ca fond al fondurilor, care, la rândul său, va încheia acorduri cu parteneri din România.

Acești parteneri vor fi bănci cu istoric în instrumente equity sau companii de finanțări equity. Practic, aceștia vor gestiona toată activitatea de creditare și de consultanță în relația directă cu clienții (firmele beneficiare).

”Ne dorim ca acest nou instrument să lase mai multă flexibilitate la nivel regional. Deci fondurile de manager care gestionează fiecare regiune sau două regiuni la un loc să decidă în ce măsură acordă mai mult sprijin IMM-urilor sau întreprindeirlor de economie socială” – a spus Mihaela Toader.

Calendar de implementare- micro-mezanin

Guvernanții speră ca noul instrument de micro-mezanin să poată fi accesat de către IMM-urile românești din prima jumătate a anului 2018.

”Noi sperăm ca până la sfârșitul anului 2017 să avem notificată evaluarea ex-ante, proceduri de consultare după care să începem discuțiile cu instituțiile financiare să vedem care ar fi cea mai practică modalitate de încredințare – probabil încredințarea către FEI ca fond al fondurlor și apoi FEI să selecteze fondurile de management – este cea mai scurtă ca timp” – a mai spus Mihaela Toader.

Amînuntele legate de dobânzi și comisioane nu au fost încă stabilite, a menționat ea.

Potrivit diectoarei de la Fonduri Europene, acest instrument a fost folosit o singură dată în Europa, în Germania, în exercițiul financiar 2007-2013. Bugetul total al instrumentului financiar în Germania a fost de 83 milioane euro.

Sursa stratupcafe.ro

/0 Comentarii/de

Primarul Toma și-a prezentat azi, pe stradă, bilanțul primului an de mandat. Iată realizările cu care se laudă și obiectivele până la finalul anului

Astăzi, primarul Toma a împlinit un an din momentul în care a pășit pentru prima dat în biroul din Palatul Comunal.

Cu acest prilej și-a prezentat bilanțul celor 365 de zile de mandat.

S-a preferat o locație originală, strada Viilor, cu carosabilul și trotuarul asfaltate pentru prima dată.

Cu acest prilej, primarul a publicat o revistă color de 16 pagini unde au fost sintetizate principalele realizări, dar și obiectivele până la sfârșitul acestui an pe mai multe domenii: infrastructură, educație, social și cultural, sport și agrement și fonduri europene.

Toma a stat aproape o jumătate de oră în fața jurnaliștilor, a răspuns întrebărilor jurnaliștilor, dar și localnicilor care s-au strâns curioși și au spart în cele din urmă conferința de presă.

Mai jos cele mai importante trei pagini ale bilanțului, cele referitoare la infrastructură, unde se face referire la asfaltări de străzi, parcări, semafoare, sensuri giratorii, toalete ecologice, platforme de gunoi îngropate, ecarisaj și locuri de joacă. Cele care s-au făcut și cele care se vor face până la finele anului.

 Sursa buzoienii.ro

 

/0 Comentarii/de

Max. 44.000 Euro de la stat: A inceput inscrierea in programul Startup Nation. Intra si cere banii de la stat

Antreprenorii cu firme mici si mijlocii se pot inscrie in programul Startup Nation, pentru care, joi dimineata, a fost deschisa aplicatia electronica pe site-ul aippimm.ro. Statul ofera fonduri nerambursabile de pana la 200.000 RON firmelor foarte noi, pentru investitii, in acest program.

Inscrierile se fac on-line, completand in aplicatia deschisa AICI pe site-ul aippimm.ro, la sectiunea Startup Nation.

Aplicatia este deschisa in perioada 15 iunie, ora 10.00 – 14 iulie 2017, ora 20.00, cu posibilitatea de prelungire a termenului până la epuizarea bugetului.Instructiuni de completare in aplicatia electronica Start-up Nation:

  • Pe baza datelor din formulare se va calcula punctajul aferent intreprinderii inscrise.
  • Completati cu atentie si fara diacritice.
  • Nu se accepta modificari ulterioare trimiterii formularelor catre operatori.
  • Daca la verificarea dosarului se va constata ca punctajul nu este identic cu cel calculat, dosarul respectiv va fi respins.
  • Pentru rezolvarea operativa a oricaror probleme legate de inscrierea on-line, utilizatorii pot apela 021 20 25 190 sau numarul de telefon aferent Oficiului teritorial IMM de care apartin
  • Documentele necesare la inscrierea in programul Start-up Nation pot fi descarcate de pe site-ul aippimm.ro, de AICI. http://www.aippimm.ro/categorie/programe/start-up-nation-2017/

Programul Start-up Nation, pe scurtPrin programul Start-up Nation, statul ofera microintreprinderilor si firmelor mici si mijlocii (IMM) ajutoare nerambursabile de maximum 200.000 de lei /beneficiar, sumă care poate reprezenta 100% din valoarea cheltuielilor eligibile (inclusiv  TVA pentru societățile neplătitoare) aferente proiectului.Bugetul alocat programului inanul 2017 este de 1,7 miliarde de lei, din care 500 de milioane de lei, credite bugetare, si 1,2 milarde de lei, credite de angajament.

Cine poate lua ajutorul de minimisPot beneficia de prevederile Programului societăţile (microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii) care îndeplinesc cumulativ, la data completării planului de afaceri online (anexa 1), o serie de criterii de eligibilitate, printre care:

  • sunt înregistrate conform Legii nr.31/1990 privind societăţile, republicată, cu modificările şi completările  ulterioare sau în baza  Legii nr.1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei sau în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr.6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanti în afaceri, cu modificările şi completările  ulterioare;
  • sunt considerate întreprinderi autonome, legate, partenere sau întreprinderi unice;
  • au capital social integral privat;
  • asociaţii sau acţionarii care deţin mai multe societăţi nu pot aplica în cadrul prezentului program decât cu o singură societate;
  • sunt înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului, au sediul social/punct de lucru şi îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României;
  • codul CAEN pentru care solicită finanţare este eligibil în cadrul Programului (Anexa 13) şi autorizat până la momentul depunerii primei cereri de rambursare/plată, conform art. 15 din Legea 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în Registrul Comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare. Solicitarea finanțării se face pe un singur cod CAEN;
  • sunt înființate de către persoane fizice după intrarea în vigoare a ordonanței de urgență nr. 10/2017, respectiv după data de 30 ianuarie 2017;
  • nu au datorii la bugetul general consolidat şi la bugetele locale, atât pentru sediul social, cât şi pentru toate punctele de lucru, la data semnării contractului de finanțare, denumit în continuare acord de finanțare; Solicitanţii care au datorii eşalonate, nu sunt eligibili pentru a accesa Programul.
  • este înființată de către persoane fizice care nu au sau nu au avut calitatea de acționar sau asociat într-o altă întreprindere mică sau mijlocie care desfășoară sau a desfășurat aceeași activitate autorizată pe care aplică în cadrul programului în anul anterior înscrierii sau în anul înscrierii până la deschiderea sesiunii de înscriere. În sensul programului, activitate autorizată desfășurată înseamnă cod CAEN autorizat.
  • să creeze cel puțin un loc de muncă cu normă întreagă pe perioadă nedeterminată și să mențină locul de muncă ocupat cel puțin 2 ani după finalizarea implementării proiectului; În cazul în care în perioada menționată locul/locurile de muncă create în cadrul schemei se vacantează din diverse cauze, sau se suspendă, beneficiarul are un termen de maxim 30 de zile să ocupe locul/locurile de muncă vacante, păstrând numărul și tipul acestora pentru care a primit punctaj în planul de afaceri. La tipul locurilor de muncă se permit modificări în perioada  de raportare între șomer, absolvent după anul 2012 sau persoană defavorizată definită conform legislației.

Sunt excluse de la finantare firmele care activeaza in domenii precum:

  • producţie sau comercializare de armament, muniţii, explozibili, tutun, alcool, substanţe aflate sub control naţional, plante, substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope;
  • producţie sau comercializare de produse energetice definite potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, activităţi de leasing, activităţi de investigare şi protectie.
  • activităţi de pescuit şi acvacultură, acoperite de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 104/2000:
  • activităţi legate de producţia primară a produselor agricole aşa cum sunt enumerate în anexa 1 la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, cu excepţia produselor obţinute din pescuit şi acvacultură prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 104/2000 ;
  • activităţi legate de export şi anume, ajutoarele legate direct de cantităţile exportate, de înfiintarea şi funcţionarea unei reţele de distribuţie sau pentru alte cheltuieli curente legate de activitatea de export si altele.

Ce isi vor putea cumpara firmele cu banii de la stat

Programul Start-up Nation acopera o lista lunga de cheltuieli eligibile, printre care:
  • a) Echipamente tehnologice, inclusiv echipamente IT tehnică de calcul tip PC, format din: unitate centrală, server, monitor, imprimantă /copiator /multifuncţională, inclusiv sisteme portabile, licenţe necesare desfăşurării activităţii, sisteme audio-video, cu excepţia jocurilor de noroc mecanice, electrice, electronice, meselor de biliard, automatelor muzicale;
  • b) Achiziţionarea de spaţii de lucru, spaţii de producţie şi spaţii pentru prestări servicii şi comerţ. Valoarea activului ce urmează a fi achiziţionat în cadrul programului se va face pe baza unei evaluări al unui expert evaluator ANEVAR, cu excepţia spaţiilor mobile de lucru/ producţie / prestări servicii / comerț. Activele din cadrul acestei categorii nu trebuie să aibă destinaţie locativă, la momentul achiziției;
  • c) Mijloace de transport: autoturisme, autobuze, microbuze, biciclete, mopede, motociclete, kart-uri, ATV-uri, rulote cu sau fără motor, elevatoare, încărcătoare, remorci și semiremorci, platforme, izoterme și frigorifice, doc plutitor, șalupe maritime pentru călători, ambarcaţii fluviale de agrement, aparate de zbor, autoutilitare și autovehicule cu destinație specială, cu excepţia tuturor vehiculelor simbol G, conform Ordinului MLPTL 211/2003 cu modificările şi completările ulterioare. Nu se finanțează vehiculele de transport rutier de mărfuri în contul terţilor sau contra cost, solicitate de întreprinderile care efectuează transport rutier de mărfuri.
  • d) Achiziţionarea de mobilier, aparatură birotică şi sisteme de protecţie a valorilor umane şi materiale;
  • e) Achiziţionarea de instalaţii/echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii de energie, precum şi sisteme care utilizează surse regenerabile de energie pentru eficientizarea activităţilor pentru care a solicitat finanţare;
  • f) Achiziţionarea de instalaţii de încălzire sau climatizare aferente spaţiului de desfășurare a activității de comerţ, producţie sau servicii;
  • g) Salariile, utilitățile (energie electrica, gaze, salubritate, abonament telefon si internet) și cheltuielile aferente chiriilor pentru spaţii de lucru, spaţii de producţie şi spaţii pentru prestări servicii şi comerţ. Spatiile pentru care se acorda chirie nu trebuie să aibă destinaţie locativă. Salariile se decontează până la nivelul maxim de 3137 lei brut/salariat/luna1 la care se adaugă contribuțiile aferente angajatorului. Decontarea acestor cheltuieli se face numai pe bază de cerere de rambursare pentru valoarea salariilor, utilităților și chiriei aferente perioadei de după momentul semnării acordului de finanțare, pentru perioada de implementare. Nivelul de salarizare pentru locurile de muncă nou create prin program pentru salarii solicitate prin cererile de rambursare/plată, trebuie menținut pe toată durata obligativității menținerii acestora, respectiv 2 ani de la finalizarea implementării proiectului;
  • h) Realizarea unei pagini web pentru prezentarea și promovarea activităţii solicitantului şi a produselor sau serviciilor, inclusiv promovare online si cheltuieli înregistrare domeniu fără hosting, pentru operatorii economici care nu deţin alt site şi care trebuie să fie funcţional la data depunerii cererii de eliberare a ajutorului de minimis și pe toată perioada de monitorizare, în valoare eligibilă de maxim  8000 lei;
  • i) Active necorporale referitoare la brevete de inventie, francize2, etichetare ecologică;
  • j) Cursuri de dezvoltare a abilităţilor antreprenoriale desfășurate în România sau în altă țară membră a Uniunii Europene – pentru asociatul/administratorul societăţii aplicante, în valoare eligibilă de maxim 3000 lei;
  • k) Taxa pe valoarea adăugată (TVA) nedeductibilă pentru aplicanții neplătitori de TVA conform Codului Fiscal;
  • l) Consultanţă pentru întocmirea documentaţiei în vederea obţinerii finanţării în cadrul prezentului program şi implementarea proiectului, dar în valoare eligibilă de maxim 8000 lei; Această activitate poate fi efectuată înainte de semnarea acordului de finanţare. Furnizorii de servicii de consultanţă eligibili în cadrul Programului pot fi numai organizaţii furnizoare de consultanţă care au dreptul legal de a desfășura acest tip de activitate, respectiv au activitatea de consultanță în statut sau sunt întreprinderi care au ca activitate autorizată a fi desfăşurată una dintre activităţile incluse în cod CAEN clasa 70.
  • m) Software-uri necesare desfăşurării activităţii pentru care se solicită finanţare inclusiv licenţe și  software pentru comerţul on-line;
  • n) Cheltuieli financiare aferente creditelor/garanțiilor obținute pentru creditele contractate de beneficiari în vederea realizării planurilor de afaceri acceptate în cadrul programului, pentru solicitanții care utilizează credit pentru implementarea proiectului. Decontarea acestor cheltuieli se face numai pe bază de cerere de rambursare pentru valoarea cheltuielilor financiare de după momentul semnării acordului de finanțare, pentru perioada de implementare.

În planul de afaceri on-line trebuie justificată fiecare cheltuială în vederea demonstrării necesităţii acesteia în desfăşurarea activităţilor pentru care se accesează finanţarea. Cheltuielile efectuate de către operatorul economic trebuie să fie în legătură cu fluxul activităților/subactivităților care sunt necesare desfăşurării sau promovării activităţilor codului CAEN, autorizat la momentul depunerii primei cereri de plată sau rambursare, pentru care se solicită finanţare, așa cum sunt detaliate activitatile codului CAEN în Clasificarea activităţilor din economia naţională- CAEN Rev 2.

Activele achiziţionate, mijloace fixe sau obiecte de inventar, trebuie să fie noi (cu excepția spațiilor), iar pentru acestea nu se aplică amortizarea accelerată prevăzută în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

În cazul activelor achiziţionate, ajutorul financiar va fi acordat numai dacă acestea există la locul implementării proiectului și după caz, sunt puse în funcţiune, cu respectarea reglementărilor tehnice aplicabile. În caz contrar ajutorul financiar nu se acordă.

Vezi si  tutorialul pas cu pas care te ajuta sa completezi formularele pentru inscrierea in Start-up Nation 
Sursa stratupcafe.ro
/0 Comentarii/de

Start la bani de la Stat

NOUTATE Antreprenorii vor primi finanţare prin programul Start-up Nation începând cu luna iunie, iar proiectele vor fi evaluate online. Mai mult, noua formă a programului, votată de Parlament, este o variantă îmbunătăţită, consideră Alexandru Petrescu, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Programul Start-up Nation, prin care IMM-urile nou-înfiinţate urmează să primească de la stat ajutor nerambursabil de până la 200.000 de lei, a fost aprobat de Parlament. Totuşi, acesta a suferit mai multe modificări faţă de varianta iniţială propusă de Guvern.

„Forma actuală a  programului Start-up Nation are la baza o consultare extinsă cu mediul de afaceri din care au rezultat multe mecanisme  şi beneficii  noi faţă de forma iniţială a proiectului, care vin în sprijinul beneficiarilor“, susţine Alexandru Petrescu, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

În primul rând, s-a redus numărul de locuri de muncă pe care un anteprenor trebuie să le creeze, de la două la unul singur, iar perioada în care acesta va fi obligatoriu angajat a scăzut de la trei la doi ani. Măsura a fost explicată în Comisia de industrii şi servicii prin efortul pe care antreprenorii ar fi trebuit să-l facă cu plata salariilor.

„Având în vedere strategia Guvernului de creştere a salariului minim anual 2017 -2020, menţinerea prin proiect a două locuri de muncă, la nivelul salariului minim, pentru o perioadă de trei ani, ar costa antreprenorul 159.600 lei, ceea ce ar însemna o diminuare drastică a fondului de investiţii aferent proiectului. Astfel, reducerea obligativităţii la un loc de muncă menţinut pentru doi ani înseamnă si reducerea cheltuielilor salariale la 49.800 lei, ceea ce conduce la alocarea unui fond pentru investiţiile de capital de 150.200 lei din valoarea proiectului“, scrie în motivaţia amendamentului propus de parlamentari.

O altă noutate este că nu vor primi bani antreprenorii care au mai fost acţionari, în anul precedent sau în anul în care aplică, într-o firmă care activează în acelaşi domeniu cu cea pentru care solicită finanţare. Cheltuielile şi domeniile eligibile urmează să apară într-un ordin al ministrului pentru Mediul de Afaceri, prin care se va institui schema de ajutor de minimis. Până atunci, Start-upcafe.ro a publicat răspuns ministerului de resort la o interpelare a deputatei Roxana Mînzatu.

„Salariile vor fi eligibile, însă numai pentru primele şase luni“,potrivit acestuia.

Suma se va plafona la salariul mediu pe economie şi va acoperi toate contribuţiile şi impozitul, aşa cum a arătat, conform aceleiaşi publicaţii, secretarul de stat Ilan Laufer. În afară de aceste noutăţi, la care se mai adaugă o restrângere a domeniilor care pot primi finanţare, varianta votată de Parlament nu se deosebeşte foarte mult de proiectul iniţial. Nici nu avea cum altfel, în contextul în care modelul a preluat experienţa unor state precum Israel, Marea Britanie sau Statele Unite ale Americii, unde deja s-a dovedit de real succes. Şi acolo, antreprenorii pot primi bani de la stat pentru a-i investi în echipamente sau în promovare.

Sursa capital.ro

/0 Comentarii/de

Fonduri europene de 15.000 – 2.500.000 Euro pentru antreprenori, fermieri si grupuri de producatori. S-a anuntat cand se fac inscrierile in 2017

Antreprenorii, fermierii si grupurile de producatori vor putea obtine fonduri europene intre 15.000 euro si 2,5 milioane euro, in 14 linii de finantare cu un buget total alocat de 680 milioane euro, pentru care s-a stabilit data de insceriere. Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale a facut miercuri anuntul privind deschiderea submasurilor pentru anul 2017 din Programul National de Dezvoltare Rurala.

Astfel, in perioada 03 mai – 31 iulie 2017 se va deschide prima sesiune din anul 2017 depunere a Cererilor de finanţare pentru:

  • submăsura 4.1,
  • submăsura 4.1 Investiții Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD),
  • submăsura 4.1 A,
  • submăsura 4.1 A Investiții Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD),
  • submăsura 6.1,
  • submăsura 6.2,
  • submăsura 6.2 Investiții Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD),
  • submăsura 6.3, submăsura 6.3 Investiții Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD),
  • submăsura 6.4,
  • submăsura 6.4 Investiții Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD),
  • submăsura 9.1,
  • submăsura 9.1A

De asemenea, in perioada 03 mai – 31 octombrie 2017 se va deschide prima sesiune din 2017 de depunere a Cererilor de finanţare pentru:

  • Schema de minimis aferentă Schemei de ajutor de stat GBER pentru submăsura 4.2.

Inscrierile se vor face on-line, pe site-ul AFIR.

Sa le luam la rand, asa cum sunt prezentate de catre AFIR:

  • Submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri

Bugetul alocat acestei submasuri este de 170.000.000 euro.

SCOPUL investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este de sprijinire a stabilirii pentru prima dată a tinerilor fermieri ca șefi/ conducători unici ai unei exploatații agricole.

OBIECTIVE:

  • Creşterea numărului de tineri fermieri care încep pentru prima dată o activitate agricolă ca şefi/conducători de exploataţie, fiind încurajați să devină competitivi, să se asocieze, să participe la lanţurile alimentare integrate;
  • Îmbunătăţirea managementului, creşterea competitivităţii sectorului agricol şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerinţele pentru protecţia mediului, igienă şi bunăstarea animalelor și siguranţa la locul de muncă;
  • Crearea posibilității tinerilor fermieri rezidenți, cu un minim de cunoștinte de bază, în vederea instalării ca şefi/ conducători ai exploatației agricole.

Încurajarea tinerilor și a familiilor din mediul rural de a se stabili în mediul rural, ceea ce va crea un efect pozitiv asupra economiei naționale în general.

BENEFICIARII:

  • Tinerii fermieri în conformitate cu definiția prevăzută la art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013, care se instalează ca unic șef al exploatației agricole
  • Persoanele juridice în care un tânăr fermier în sensul art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013 care se instalează împreună cu alți tineri fermieri și care exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, beneficii și riscuri financiare în cadrul exploatației respective

SPRIJINUL NERAMBURSABIL de maximum 50.000 Euro.
Va fi acordat sub formă de primă în două tranșe, astfel:

–  75% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finanțare
–  25% din cuantumul sprijinului în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanțare;

Descarca de AICI Ghidul solicitantului.

  • Submăsura 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici

Fondurile disponibile sunt de 100.000.000 euro.

SCOPUL investițiilor sprijinite în cadrul acestei sub- măsuri este sprijinirea investițiilor pentru creșterea competitivității exploataților agricole prin dotarea cu utilaje și echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum și investițiile pentru modernizarea fermei (în special cele de dimensiuni medii și asocieri de ferme mici și medii) și îmbunătățirea calității activelor fixe.

OBIECTIVE:

  • Îmbunătățirea managementului exploatației agricole;
  • Orientarea spre piață a exploatațiilor agricole de mici dimensiuni;

BENEFICIARII:

  • Fermierii, care dețin în proprietate sau folosință o exploatație agricolă încadrată în categoria de fermă mică. Dimensiunea unei ferme mici este cuprinsă între 8.000 – 11.999 SO (valoarea producției standard).

SPRIJINUL NERAMBURSABIL de maximum 15.000 Euro.
Se acordă în două tranșe astfel:

– 75% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finanțare;
– 25% din cuantumul sprijinului în maximum 3 ani de la primirea deciziei de finanțare;

Se va acorda pe o perioadă de 3 sau 5 ani (perioada de 5 ani se aplică doar pentru sectorul pomicol)

Descarca de AICI Ghidul solicitantului.

  • Submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole

 Fondurile disponibile pentru submăsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole” sunt de 185.000.000 euro din care:

  • 79.000.000 euro pentru componenta vegetal.
  • 60.000.000 euro pentru componenta zootehnic,
  • 14.000.000 euro pentru componenta zona montană,
  • 32.000.000 euro pentru componenta ferma de familie.

Fondurile disponibile pentru submăsura 4.1 – ITI DD (Investitii teritoriale integrate in zona Delta Dunarii) „Investiții în exploatații agricole” sunt de 33.000.000 euro din care:

  • 16.500.000 euro pentru componenta vegetal,
  • 16.500.000 euro pentru componenta zootehnic.

SCOPUL investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este sprijinirea investițiilor pentru creșterea competitivității exploataților agricole prin dotarea cu utilaje și echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum și investițiile pentru modernizarea fermei (în special cele de dimensiuni medii și asocieri de ferme mici și medii) și îmbunătățirea calității activelor fixe.

OBIECTIVE:

  • Îmbunătățirea performanțelor generale ale exploatațiilor agricole prin creșterea competitivității activității agricole, a diversificării producției agricole și a calități produselor obținute;
  • Restructurarea exploatațiilor de dimensiuni mici și medii și transformarea acestora în exploatații comerciale;
  • Respectarea standardelor comunitare aplicabile tuturor tipurilor de investiții;
  • Creșterea valorii adăugate a produselor agricole prin procesarea produselor la nivelul fermei și comercializarea directă a acestora în vederea creării și promovării lanțurilor alimentare integrate.

BENEFICIARII:

  • Fermierii, cu excepția persoanelor fizice neautorizate;
  • Cooperativele (cooperativele agricole și societățile cooperative agricole), grupuri de producători, constituite în baza legislației naționale în vigoare care deservesc interesele membrilor;

SPRIJINUL NERAMBURSABIL:

În cazul fermelor având dimensiunea economică până la 500.000 SO (valoare producție standard) sprijinul public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși:

  • · pentru proiectele care prevăd achiziții simple:

– maximum 500.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru fermele mici;

  • · pentru proiectele care prevăd construcții-montaj:

– maximum 1.000.000 euro pentru sectorul vegetal, respectiv 200.000 euro pentru fermele mici din sectorul vegetal;
– maximum 1.500.000 euro pentru legume în spații protejate (sere) și sectorul zootehnic, respectiv 300.000 euro pentru fermele mici din sectorul zootehnic;
· pentru proiectele care prevăd crearea de lanțuri alimentare integrate:
– maximum 2.000.000 euro, respectiv 400.000 euro pentru fermele mici;

În cazul fermelor având dimensiunea economică peste 500.000 SO sprijinul public nerambursabil va fi de 30% și nu va depăși:

  • · pentru proiectele care prevăd achiziții simple:

 – maximum 500.000 euro;

  • · pentru proiectele care prevăd construcții- montaj:

 – maximum 1.000.000 euro pentru sectorul vegetal, respectiv maximum 1.500.000 euro pentru legume în spații protejate (sere) și sectorul zootehnic;

  • · pentru proiectele care prevăd crearea de lanțuri alimentare integrate:

– maximum 2.000.000 euro;

În cazul cooperativelor și a grupurilor de producători sprijinul va fi 50% fără a depăși maximum 2.000.000 euro indiferent de tipul investiției.

Descarca de AICI Ghidul solicitantului.

  • Submăsura 4.1a – Investiții în exploatații pomicole

Fondurile disponibile pentru submăsura 4.1A „Investiții în exploatații pomicole” sunt de 100.000.000 euro din care:

  • 95.000.000 euro pentru componenta investiții în exploatații pomicole,
  • 5.000.000 euro pentru componenta investiții în exploatații pomicole (pepiniere).

Fondurile disponibile pentru submăsura 4.1A – ITI DD (Delta Dunarii) „Investiții în exploatații pomicole” sunt de 5.000.000 euro.

SCOPUL investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este creșterea competitivității exploatațiilor pomicole prin dotarea cu utilaje și echipamente, înfiinţarea, modernizarea și/ sau extinderea unităţilor de procesare, înființarea de plantații pomicole, reconversia plantațiilor existente și creșterea suprafețelor ocupate de pepinierele pomicole.

OBIECTIVELE submăsurii 4.1a:

  • Creșterea competitivității, diversificarea producției, creșterea calității produselor obținute și îmbunătățirea performanței generale a exploatațiilor pomicole;
  • Creșterea valorii adăugate a produselor prin sprijinirea procesării fructelor la nivel fermă și a comercializării directe a produselor obținute;
  • Dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare;
  • Eficientizarea costurilor de producție prin promovarea producerii și utilizării energiei din surse regenerabile în cadrul fermei și prin reducerea consumului de energie

BENEFICIARII:

  • Fermieri, cu exceptia persoanelor fizice neautorizate;
  • Grupurile de producători și cooperative (societăților cooperative agricole și cooperativelor agricole, constituite în baza legislației naționale în vigoare) prezentată în secțiunea Trimiteri la alte acte legislative), care activează în sectorul pomicol, cu condiția ca investițiile realizate să deservească interesele propriilor membri.

SPRIJINUL NERAMBURSABIL se va acorda după cum urmează:

Ferme mici, medii și obținere de material de înmulțire și material de plantare fructifer

• Ferme mici:

intensitatea sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși:

– 100.000 euro pentru achiziții simple;

– 300.000 euro în cazul investițiilor în activitatea de producție (utilaje, înființare, reconversie etc.);

– 450.000 euro pentru investiţiile care conduc la un lant alimentar integrat, la nivelul  exploatației agricole* (producție, procesare, comercializare).

• Ferme medii :

– intensitatea sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși:

– 200.000 euro pentru investițiile care presupun achiziții simple;

– 600.000 euro în cazul investițiilor în activitatea de producție (utilaje, înființare, reconversie etc.);

– 900.000 euro pentru investiţiile care conduc la un lant alimentar integrat, la nivelul exploatației agricole* (producție, procesare, comercializare).

Obținere material de înmulțire și material de plantare fructifer

– intensitatea sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși:

– 600.000 euro în cazul investițiilor în activitatea de producție (utilaje, înființare).

• Ferme mari:

– intensitatea sprijinului este de 50 % din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși:

– 250.000 euro pentru investițiile care presupun achiziții simple;

– 750.000 euro în cazul investițiilor în activitatea de producție (utilaje, înființare,reconversie);

-1.050.000 euro pentru investiţiile care conduc la un lant alimentar integrat, la nivelul exploatației agricole* (producție, procesare, comercializare).

• Forme asociative :

– intensitatea sprijinului este de 50 % din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși:

– 350.000  euro pentru investițiile care presupun achiziții simple;

– 600.000 euro pentru obținere material de înmulțire și material de plantare fructifer

– 750.000 euro în cazul investițiilor în activitatea de producție (utilaje, înființare,reconversie;

– 1.050.000 euro pentru investiţiile care conduc la un lant alimentar integrat, la nivelul exploatației agricole* (producție, procesare, comercializare).

Descarca de AICI Ghidul solicitantului.

  • Submasura 4.2 GBER (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare)

Fondurile disponibile pentru schema de minimis „Sprijin pentru servicii de consultanță în vederea implementării proiectelor de investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole”, aferentă Schemei de ajutor de stat GBER pentru submăsura 4.2, sunt de 12.000.000 euro.  

SCOPUL:

Scopul schemei de ajutor de stat GBER vizează îmbunătăţirea nivelului general de performanţă al întreprinderilor, prin creşterea competitivităţii întreprinderilor care realizeză investiţii în domeniile de intervenţii eligibile menţionate în prezentul Ghid.

Scopul acordării sprijinului de minimis este de a crește competitivitatea întreprinderilor prin realizarea de produse noi, cu valoare adăugată, fără a afecta însă concurenţa pe piaţa internă şi comerţul intracomunitar într-o măsură contrară interesului comun.

OBIECTIVELE:

1. Introducerea de noi tehnologii şi procedee pentru obţinerea de noi produse neagricole sau de o calitate superioară;

2. Creşterea calităţii produselor obţinute, a siguranţei alimentare şi obţinerea de noi produse competitive, cu impact economic asupra procesării ulterioare în întreprinderi, cu asigurarea  standardelor veterinare şi de siguranţă alimentară;

3. Creșterea numărului de locuri de muncă

BENEFICIARII:

  • Întreprinderile definite conform legislației naționale în vigoare;
  • Cooperativele, grupurile de producători constituite în baza legislației naționale în vigoare

SPRIJINUL NERAMBURSABIL :

Valoarea maximă a ajutorului acordat în cadrul prezentei scheme aferenta sM 4.2 nu poate depăşi  plafonul maxim/ proiect după cum urmează:

i.  1.000.000 Euro/ proiect pentru IMM în cazul proiectelor care nu presupun investiţii care conduc la un lant alimentar integrat;

ii.  1.500.000 Euro/ proiect pentru alte întreprinderi pentru proiectele care nu presupun investiţii care conduc la un lant alimentar integrat;

iii.  2.500.000 Euro/ proiect pentru investițiile care conduc la un lanț alimentar integrat (indiferent de tipul de solicitant), precum și pentru forme asociative, în cazul proiectelor care nu presupun investiţii care conduc la un lanț alimentar integrat.

În cazul în care beneficiarul solicită sprijin prin schema de minimis (dar nu mai mare de 200.000 Euro) pentru costuri generale proiect, plafoanele maxime pe proiect prevăzute anterior se reduc cu o valoare echivalentă unei intensități de până la 10% din însumarea cheltuielilor eligibile din bugetul GBER, respectiv cu max.  10% din (1.2+1.3+cap.2+cap.4) pentru proiectele care prevăd construcții ‐ montaj, respectiv cu max. 5% din (1.2+1.3+cap.2+cap.4) pentru proiectele care prevăd investiţii în achiziţii simple (fără construcții ‐ montaj).

Descarca de AICI Ghidul solicitantului.

  • Submăsura 9.1 – Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol

Fondurile disponibile pentru submăsura 9.1 „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol” sunt de 5.000.000 euro.

SCOPUL investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este încurajarea înființării și funcționării administrative a grupurilor de producători, recunoscute în conformitate cu prevederile legislației naționale.

OBIECTIVELE submăsurii 9.1:

  • Adaptarea producției și a produselor producătorilor care sunt membri ai acestor grupuri la cerințele pieței
  • Introducerea în comun a produselor pe piață, inclusiv pregătirea pentru vânzare, centralizarea vânzărilor și aprovizionarea cumpărătorilor en gros;
  • Stabilirea unor norme comune privind informarea asupra producției, acordând o atenție deosebită recoltării și disponibilității;
  • Realizarea unor activități care pot fi desfășurate de către grupurile de producători, cum ar fi dezvoltarea competențelor în materie de exploatare și de comercializare, precum și organizarea și facilitarea proceselor de inovare și pentru protejarea mediului.

BENEFICIARII:

  • grupurile de producători care se încadrează în definiția IMM-urilor și care sunt recunoscute conform legislației naționale în vigoare, pentru următoarele sectoare:

– culturi de câmp;
– horticultură (exceptând grupurile sprijinite prin subprogramul pomicol);
– creșterea animalelor și păsărilor, mixte;

SPRIJINUL NERAMBURSABIL va fi de 100%, dar nu va depăși:

–  anual 10% din valoarea producției comercializate
–  100.000 euro/ an

Sprijinul nerambursabil se va acorda ca procent din producția comercializată prin intermediul grupului astfel:

· Anul I – 10%;
· Anul II – 8%;
· Anul III – 6%;
· Anul IV – 5%;
· Anul IV – 4%;

Sprijinul nerambursabil se va plăti  sub forma unui ajutor forfetar degresiv, în tranșe anuale, pe o perioadă care nu poate depăși cinci ani de la data la care grupul de producători a fost recunoscut.

Descarca de AICI Ghidul solicitantului.

  • Submăsura 9.1a – Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol

Fondurile disponibile pentru submăsura 9.1A „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol” sunt de 2.000.000 euro.

SCOPUL investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este de înființare a grupurilor de producători în sectorul pomicol.
OBIECTIVELE submăsurii 9.1a

  • Îmbunătățirea performanțelor generale ale exploatațiilor pomicole;
  • O mai bună integrare pe piață a producătorilor primari;
  • Creșterea veniturilor producătorilor prin comercializarea în comun a producției;
  • Crearea și promovarea lanțurilor scurte;
  • Respectarea standardelor comunitare de mediu si climă, siguranță alimentară etc.

BENEFICIARII:

  • Grupurile de producători din sectorul pomicol care se încadrează în definiția IMM-urilor și care au fost recunoscute oficial de către autoritatea competentă după 1 ianuarie 2014 și înainte de solicitarea sprijinului;

Valoarea SPRIJINULUI NERAMBURSABIL acordat este 100% public și nu poate să depășească anual 10% din valoarea producției comercializate și 100.000 euro/an.

Sprijinul  nerambursabil se plătește sub forma unui ajutor forfetar degresiv, în tranșe anuale, pe o perioadă care nu poate depăși cinci ani de la data la care grupul de producători a fost recunoscut.

Sprijinul nerambursabil se calculează pe baza producției comercializate anual prin intermediul grupului. În primul an, se poate plăti grupului de producători un sprijin calculat pe baza valorii medii anuale a producției comercializate de membrii acestuia, în ultimii trei ani înainte de aderarea la grup.

Sprijinul nerambursabil se va acorda ca procent din producția comercializată prin intermediul grupului astfel:

• anul I – 10%
• anul II – 8%
• anul III – 6%
• anul IV – 5%
• anul V – 4%.

Descarca de AICI Ghidul solicitantului.

  • Submăsura 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale

Fondurile disponibile pentru submăsura 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” sunt de 18.300.000 euro.

Fondurile disponibile pentru submăsura 6.2 – ITI DD (Delta Dunarii) „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” sunt de 3.500.000 euro.

SCOPUL investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este sprijinirea facilitării diversificării prin înființarea și dezvoltarea de microîntreprinderi și întreprinderi mici în sectorul non-agricol din zonele rurale, în vederea unei dezvoltări economice durabile, creării de locuri de muncă și reducerii sărăciei în spațiul rural.

OBIECTIVELE submăsurii 6.2:

  • Crearea de noi activități neagricole, în special, pentru fermierii de mici dimensiuni sau membrii familiilor lor și în general, pentru micii întreprinzători din mediul rural;
  • Diversificarea economiei rurale prin creșterea numărului de microîntreprinderi și întreprinderi mici în sectorul non-agricol, dezvoltarea serviciilor și crearea de locuri de muncă în spațiul rural;
  • Încurajarea menținerii și dezvoltării activităților tradiționale.;

BENEFICIARII:

  • Fermierii sau membrii unei gospodarii agricole din spațiul rural, care își diversifică activitatea prin înființarea unei activități non-agricole pentru prima dată;
  • Persoanele fizice neautorizate nu sunt eligibile;
  • Micro-întreprinderi și întreprinderile mici din spațiul rural, care își propun activități non-agricole, pe care nu le-au mai efectuat până la data aplicării sprijinului
  • Micro-întreprinderi și întreprinderi mici noi, înființate în anul depunerii Cererii de finanțare sau cu o vechime de maxim 3 ani fiscali, care nu au desfășurat activități până în momentul depunerii proiectului(start-ups)

SPRIJINUL NERAMBURSABIL:

· va fi acordat sub formă de primă în două tranșe astfel:

– 70% din cuantumul sprijinului după semnarea Contractului de finanțare;
– 30% din cuantumul sprijinului se va acorda cu condiția implementării corecte a Planului de afaceri fără a depăși 5 ani de la data semnării Contractuluide finanțare.

· va fi în valoare de:

– 70.000 Euro/ proiect în cazul activităților de productie, servicii medicale, sanitar-veterinare și de agroturism
– 50.000 Euro/ proiect în cazul altor activități;

Descarca de AICI Ghidul solicitantului.

  • Submăsura 6.4 – Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole

Fondurile disponibile pentru submăsura 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole” sunt de 35.000.000 euro.

Fondurile disponibile pentru submăsura 6.4 – ITI DD „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole” sunt de 7.000.000 euro.

SCOPUL investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este de sprijin pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici din mediul rural, care își creează sau dezvoltă activități non-agricole în zonele rurale.

OBIECTIVELE submăsurii 6.4.

  • Stimularea mediului de afaceri din rural, contribuind la creșterea numărului de activități non-agricole desfășurate în zonele rurale;
  • Dezvoltarea activităților non-agricole existente; crearea de locuri de muncă, creșterea veniturilor populației rurale și diminuarea disparităților dintre rural și urban;

BENEFICIARII:

  • Micro-întreprinderile și întreprinderile mici existente, din spațiul rural;
  • Micro-întreprinderile și întreprinderile mici nou-înființate, din spațiul rural, care fac dovada cofinanțării;
  • Fermierii sau membrii unor gospodării agricole care își diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unei activități non-agricole în cadrul întreprinderii deja existente încadrabile în microîntreprinderi și întreprinderi mici;

Valoarea SPRIJINULUI NERAMBURSABIL va fi de maxim 90% din costul total al proiectului

• nu va depăși 200.000 Euro/ beneficiar pe 3 ani fiscali si va respecta prevederile Regulamentului 1407/2013 cu privire la sprijinul de minimis.

Descarca de AICI Ghidul solicitantului

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

E aproape necunoscută. Dar are un rol major în dezvoltarea oraşului Buzău. Iată cine este doamna din imagine

Se numeşte Luminiţa Colţeanu şi este funcţionar în cadrul Primăriei Buzău. Puţini buzoieni o cunosc, dar rolul său în dezvoltarea oraşului Buzău este capital. Ea coordonează departamenul de atragere a fondurilor europene din Palatul Comunal.

Ea şi încă doar trei colegi lucrează aici, în ciuda volumului de muncă şi a responsabilităţii enorme în condiţiile zecilor de milioane de euro puse în joc.

Nu face din asta un titlu de glorie, însă concurează cu primarul Toma pentru titlul neoficial şi nepremiat al angajatului care stă cel mai mult la serviciu din cadrul primăriei.

„Sunt mii de hârtii la fiecare proiect, care trebuie văzute sau făcute de mine. Iar orice netenţie, orice greşeală, poate avea consecinţe dintre cele mai grave. A rămâne până seara târziu în primărie, a veni şi sâmbăta şi duminica la birou, e un lucru comun pentru mine. Dacă sunt plătită suplimentar pentru asta ? Hm! A trebuit să mă ţigănesc, da ăsta e cuvântul, cu domnul Chiculescu în urmă cu câţiva ani pentru a primi, eu şi colegii mei, ceea ce trebuia să primim”.

Zâmbeşte trist când reporterul, mirat, spune că recompensă îi va fi o statuie în faţa Palatului Comunal. Nu stă mult pe gânduri, gândeşte şi vorbeşte repede, semne ale angajatului în permanenţă ocupat.

A amânat operaţia pentru a participa la şedinţa de Consiliu Local.

Zilele trecute, Luminiţa Colţeanu a participat la şedinţa Consiliului Local.

„Trebuia să fiu în spital. Am, uite aşa, o piatră la rinichi, care se şi mişcă. Mi-am amânat internarea şi operaţia pentru a fi al această şedinţă. Mă gândeam că voi fi chestionată de domnii consilieri, trebuia să fiu aici pentru a oferi explicaţii”.

Pentru departamentul său urmează luni şi ani foarte grei. Trebuie întocmite proiectele pentru achiziţia de autobuze, de asfaltare a străzilor, piste de biciclete, transformarea Pieţei Dacia, Park and Ride, etc. Toate aceste proiecte trebuie apoi meticulos urmărite în momentul în care vor fi realizate efectiv, pe teren.

„La Alba Iulia lucrează 30 de oameni la departamentul pentru fonduri europene”

Cititorii acestui articol probabil că au auzit despre dezvoltarea extraordinară din ultimii ani a oraşului Alba Iulia graţie proiectelor cu fonduri europene.

„Ştiţi câţi oameni lucrează în primăria Alba Iulia pentru atragerea de fonduri europene ? 30! Şi nici nu sunt plătiţi de către primărie. Toţi aceştia sunt plătiţi direct din sumele prevăzute în fondurile respective. Noi, în Primăria Buzău, suntem patru. Eu şi colega din acest birou plus alţi doi în biroul din faţă. Ar mai trebui angajaţi oameni, dar de unde să-i iei. E o slujbă specială, nu poţi să iei pe oricine de pe stradă şi să-l pui să lucreze la un proiect cu fonduri europene. O vină o port poate şi eu, sunt de principiu mai bine mai puţini, dar buni”.

Sursa buzoienii.ro

/0 Comentarii/de

Buzăul a intrat în linie dreaptă în obținerea a peste 31 milioane euro de la Uniunea Europeană pentru planul de mobilitate urbană

Consilierii locali s-au întrunit, ieri, într-o ședință extraordinară a deliberativului municipal, pentru a vota proiectul de hotărâre privind aprobarea Regulamentul de organizare și funcționare al Autorității Urbane a municipiului Buzău, un pas obligatoriu, dar care dă și undă verde accesării de fonduri europene în vederea punerii în practică a Planului de mobilitate urbană, care constă, printre altele, în obținerea de finanțare din partea Uniunii Europene pentru asfaltarea străzilor de pe traseele operatorului buzoian de transport în comun și dotarea acestuia cu autobuze moderne.

,,Având în vedere cadrul legal european și național de reglementare a procesului de prioritizare și selecție a proiectelor aplicabilă în cadrul Axei prioritare 4 a Programul Operațional Regional 2014-2020 «Spriiinirea dezvoltării urbane durabile>, proces care este realizat de către Autoritatea Urbană, structură înființată la nivelul municipiilor reședință de județ în acest sens, Primăria municipiul Buzău trebuie să constituie acest organism intermediar de nivel II ca structură internă, îndeplinind atribuția delegată de Autoritate de Management al Programului Operațional Regional cu privire la selecția proiectelor finanțabile prin prin intermediul Axei prioritare 4 a POR 2014-2020. Activitatea Autorității Urbane, conform atribuțiilor delegate prin «Acordul de delegare a atribuției de selectare strategică a fișelor de proiecte propuse spre finanțare în cadrul Axei Prioritare 4 Sprijinirea Dezvoltării Urbane Durabile a Programului Operațional Regional 2014-2020> este prevăzută în Regulamentul Autorității Urbane care reprezintă cadrul organizatoric, procedural și metodologic, conform dispozi­țiilor regulamentelor europene și legislației relevante în vigoare. Regulamentul de Organizare și Funcționare (ROF) al Autorității Urbane va completa ROF pentru aparatul de specialitate al primarului prin includerea Autoritatii Urbane și a atribuțiilor principale pe care aceasta le are”, se arată în expunerea de motive a proiectului de hotărâre care a fost votat în unanimitate de consilierii prezenți la ședința de ieri.

,,Din punctul meu de vedere, acest proiect de hotărâre, alături de cel introdus suplimentar pe ordinea de zi (prin care primarul municipiului a fos delegat să semneze documentele în acest sens, n.r.), este, poate, unul dintre cele mai importante voturi pe care le dăm în actuala legislatură a Consiliului Local, pentru că, spun eu, cu acest vot intrăm în linie dreaptă în ceea ce înseamnă accesarea fondurilor europene pe Axa 4. Din punctul meu de vedere, în calitate de aleși locali – cu toții suntem consilieri – nu ne va ierta niciun buzoian dacă nu vom depune toate eforturile pentru accesarea celor 31,5 milioane de euro ce au fost alocate municipiului Buzău. Spun că intrăm în linie dreaptă pentru că acest regulament al Autorității Urbane este nevoie să îl aprobăm astăzi, pentru că această autoritate este cea care va selecta și va face demersurile necesare pentru accesarea fondurilor europene pe Axa 4”, a spus viceprimarul Ionuț Apostu înainte de vot.

Sursa opiniabuzau.ro

/0 Comentarii/de

Peste 3.300 proiecte ale tinerilor fermieri au fost selectate sa primeasca fonduri europene de 50.000 Euro sau 40.000 Euro

Un numar de 3.391 de proiecte depuse de tineri fermieri, in perioada 28 aprilie – 31 octombrie 2016, au fost selectate sa fie finantate cu fonduri europene de 40.000 de euro sau 50.000 de euro fiecare, in cadrul Programului National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020, a anuntat luni Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR), intr-un comunicat remis StartupCafe.ro .

Comitetul de selectie constituit la nivelul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurala (format din experti ai AFIR si ai Autoritatii de Management pentru PNDR) a selectat pentru finantare 3.121 de proiecte propuse de tinerii fermieri, dintr-un total de 4.545 de proiecte depuse in sesiunea din 2016, in perioada 28 aprilie – 31 octombrie 2016. Proiectele selectate au fost depuse on-line la AFIR prin sM 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri si sunt in valoare de 128 de milioane de euro.

De asemenea, ulterior solutionarii contestatiilor depuse la rapoartele de selectie, au mai fost selectate pentru finantare alte 270 de proiecte pentru instalarea tinerilor fermieri. Valoarea totala nerambursabila a acestor proiecte este de aproximativ 11,2 milioane de euro.

De la demararea Programului si pana in prezent, AFIR a semnat contracte de finantare cu 2.977 de tinerii fermieri, beneficiari ai sM 6.1, in valoare totala de aproximativ 124 milioane de euro. Dintre tinerii fermieri care au primit sprijin prin PNDR, 930 sunt femei si 160 sunt persoane juridice.

Suprafata totala a exploatatiilor agricole sprijinite ca urmare semnarii contractelor de finantare cu tinerii fermieri este, pana in acest moment, de circa 18.600 de hectare.

Finantarea nerambursabila acordata prin PNDR – sM 6.1 este 100% nerambursabila si se acorda pentru o perioada de maxim 3 sau 5 ani (perioada de 5 ani se aplica doar pentru sectorul pomicol).

Valoarea sprijinului este, in functie de dimensiunea exploatatiei, de 40.000 euro sau de 50.000 euro. Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se acorda sub forma de prima in doua transe (75% din cuantumul sprijinului la incheierea Deciziei de Finantare si 25% din cuantumul sprijinului se acorda cu conditia implementarii corecte a Planului de Afaceri).

Instalarea tinerilor fermieri reprezinta activitatea de administrare cu drepturi depline in calitate de sefi/ manageri ai unei exploatatii agricole, pentru prima data. Tanarul fermier reprezinta, conform Regulamentului (UE) nr. 1305/2013, o persoana cu varsta de pana la 40 de ani la momentul depunerii cererii de finantare, care detine competentele si calificarile profesionale adecvate si care se stabileste pentru prima data intr-o exploatatie agricola ca sef al respectivei exploatatii. Transferul exploatatiei se realizeaza prin intermediul documentelor de proprietate si/ sau arenda si/ sau concesionare.

Exploatatia agricola produce in principal produse agricole vegetale si/ sau animale (materie prima) pentru consum uman si hrana animalelor. Astfel, sunt eligibile in cadrul sM 6.1, investitiile in ferme zootehnice (de exemplu: bovine, ovine, caprine, suine, pasari, apicultura), precum si cele in sectorul vegetal. De exemplu, sunt foarte cautate investitiile in legumicultura, fie ca sunt in spatiu deschis, in camp, fie ca vorbim despre sere si solarii de legume. Totodata, prin sM 6.1, se poate obtine sprijin pentru producerea de material saditor sau chiar pentru pomicultura.

  • 15.000 Euro pentru ferme mici

O alta linie de finantare care prezinta interes pentru dezvoltarea de mii afaceri in domeniul agricol este submasura 6.3 – „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”. Aici au fost selectate 992 de solicitari de finantare a proiectelor pentru dezvoltarea fermelor mici, in valoarea totala nerambursabila de aproximativ 15 milioane de euro. Solicitarile fusesera depuse la sediile Oficiilor judetene ale AFIR in sesiunea anuala 2016 desfasurata in perioada 28 aprilie – 31 octombrie 2016.

In aceasta sesiune au fost despuse 3.688 de solicitari de finantare in valoare de aproximativ 55,3 milioane de euro. Pana in acest moment, AFIR a contractat 821 de proiecte de investitii pentru dezvoltarea fermelor mici, in valoare totala nerambursabila de 12,3 milioane de euro.

Suprafata totala a fermelor mici care au primit sprijin este de circa 2.700 de hectare. Dintre cei 821 de fermieri beneficiari ai sM 6.3, 195 sunt femei si 6 sunt constituiti ca persoane juridice.

Finantarea acordata prin PNDR – sM 6.3 este 100% nerambursabila si se acorda pentru o perioada de maximum 3/ 5 ani (perioada de 5 ani se aplica doar pentru sectorul pomicol) si este de 15.000 de euro. Sprijinul pentru dezvoltarea fermelor mici se acorda sub forma de prima in doua transe, astfel: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Deciziei de Finantare, iar 25% din cuantumul sprijinului se va acorda cu conditia implementarii corecte a Planului de Afaceri.

Sprijinul va fi utilizat pentru realizarea Planului de Afaceri si activitatea economica desfasurata de beneficiar. Cheltuielile propuse in Planul de Afaceri, inclusiv capitalul de lucru, achizitia de teren sau material biologic, efectuare de studii precum si activitatile relevante pentru implementarea corecta a Planului de Afaceri aprobat, pot fi eligibile, indiferent de natura acestora.

De asemenea, facem precizarea ca tipurile de investitii elibile pe sM 6.1 pot fi realizate si in cadrul sM 6.3, cu respectarea conditiilor de accesare specifice sprijinului pentru dezvoltarea fermelor mici.

/0 Comentarii/de

Fonduri Europene 2017: Cum iti faci pensiune agroturistica cu fondurile europene de 70.000 Euro sau 200.000 Euro

Pensiunile agroturistice sunt cele mai populare afaceri in randul antreprenorilor care iau fonduri europene de 70.000 de euro sau pana la 200.000 de euro in submasurile 6.2 , respectiv 6.4 ale Programului National Dezvoltare Rurala (PNDR), destinate afacerilor non-agricole la sate. Dar agropensiunile trebuie sa indeplineasca o serie de conditii pentru a putea fi finantate cu acesti bani europeni.

In ambele linii de finantare pentru afaceri non-agricole la sate – sumbasurile 6.2 si 6.4 – agropensiunile sunt incadrate in anexa 1 a proiectelor ghidurilor solicitantului, scoase in consultare publica de Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale. Aceasta inseamna ca agropensiunile – Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata, pe codul CAEN 5520, pot fi finantate inclusiv pentru constructie.

In submasura 6.2 a PNDR – „Sprijin pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale” este prevazut un buget de 18,3 milioane de euro, pentru apelul de proiecte prin care vor fi finantate diferite afaceri non-agricole la sate.
Printre alte afaceri, antrprenorii vor ptea lua 70.000 de euro pentru pensiuni agroturistice, in cadrul acestei linii de finantare pentru care lansarea ghidului solicitantului in forma finala este prevazuta pentru luna aprilie.

Numai ca agropensiunile si solicitantii trebuie sa indeplineasca o serie de conditii in submasura 6.2:

  • Beneficiarul/ solicitantul trebuie sa desfasoare o activitate agricola – cresterea animalelor, cultivarea diferitelor tipuri de plante, livezi de pomi fructiferi – la momentul depunerii Cererii de Finantare. Dupa incheierea Contractului de Finantare, beneficiarul poate renunta la activitatea agricola cu conditia desfasurarii unei activitati mestesugaresti cu atelier de lucru, din care rezulta diferite articole de artizanat (pentru a respecta prevederile OANT 65/2013).
  • In cazul start-up-urilor, activitatea agricola poate fi dovedita de asemenea si in cazul in care actionarul majoritar absolut (care detine minimum 50%+1 din actiunile/partile sociale ale solicitantului) a desfasurat activitate agricola la momentul depunerii Cererii de Finantare;
  • Exploatatia agricola aferenta agropensiunii trebuie sa fie amplasata pe raza aceleiasi unitati administrativ – teritoriale (comuna) cu amplasamentul pe care se va realiza si investitia (in conformitate cu prevederile Ordinului ANT nr 65/2013, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Structurile de primire turistice cu functiuni de cazare de tipul pensiunilor agroturistice trebuie sa indeplineasca criteriile minime obligatorii prevazute in Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Turism (ANT) nr. 65/2013, cu modificarile si completarile ulterioare. Nivelul de confort si calitatea serviciilor propuse prin proiect trebuie sa indeplineasca criteriile minime obligatorii pentru pensiuni agroturistice clasificate la minimum o margareta;
  • Pensiune agroturistica este o structura de primire turistica, avand o capacitate de cazare de pana la 8 camere, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladire independenta, care asigura in spatii special amenajate cazarea turistilor si conditiile de pregatire si servire a mesei, precum si posibilitatea participarii la activitati gospodaresti sau mestesugaresti.
  • In pensiunile agroturistice, turistilor li se ofera masa preparata din produse naturale, preponderent din gospodaria proprie sau de la producatori autorizati de pe plan local iar gazdele se ocupa direct de primirea turistilor si de programul acestora pe tot parcursul sejurului pe care il petrec la pensiune. La cea de-a doua transa de plata beneficiarii vor depune obligatoriu Autorizatia sanitar-veterinara.
  • Pe toata perioada de valabilitate a contractului, in cadrul pensiunilor agroturistice se va desfasura cel putin o activitate legata de agricultura, cresterea animalelor, cultivarea diferitelor tipuri de plante, livezi de pomi fructiferi sau o activitate mestesugareasca, cu atelier de lucru, din care rezulta diferite articole de artizanat.
  • Schimbarea destinatiei unei locuinte in structura de primire turistica de tipul pensiune agroturistica este considerata investitie noua;
  • Pentru investitiile noi in structurile de primire turistica de tipul pensiune agroturistica (constructie noua / schimbarea destinatiei unei cladiri) suprafata de teren aferenta structurii de primire turistica trebuie sa fie in conformitate cu prevederile Ordinului presedintelui ANT nr. 65/2013 cu modificarile si completarile ulterioare, in vederea evitarii supra-aglomerarii si a fragmentarii excesive a peisajului natural;
  • Beneficiarul isi va lua angajamentul ca va introduce obiectivul investitional in circuitul turistic
  • Beneficiarul trebuie sa respecte cerintele de mediu specifice investitiilor in perimetrul ariilor naturale protejate.

In submasura 6.4 a PNDR, in care afaceri non-agricole eligibile vor putea lua pana la 200.000 de euro pentru investitii, agropensiunile trebuie sa indeplinesca in plus si alte conditii:

  • Beneficiarii submasurii 6.4 vor depune in perioada de monitorizare, anual, Raportul de monitorizare, pentru proiectele care vizeaza infiintarea si dezvoltarea agropensiunilor, la compartimentele Ex-post din cadrul Centrelor Regionale pentru Finantarea Investitiilor Rurale.
  • Aici vor intra si Planurile de arhitectura – planurile nivelurilor, sectiunile pentru principalele obiecte de constructii si de amplasare a utilajelor pe fluxul tehnologic vor avea in vedere si Norma Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor din 16 decembrie 2008 – 1. Unitati de alimentatie publica si unitati de comercializare a alimentelor.

Apelul submasurii 6.4 – „Investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole”, pentru care in aprilie ar urma sa se lanseze varianta finala a ghidului solicitantului, are alocat un buget de 35 milioane euro.

Conditiile minime care trebuie indeplinite de o pensiune de o margareta, conform Ordinului ANT 65/2013, sunt:

  • sa asigure in permanenta apa calda si rece la grupurile sanitare din cadrul structurilor de primire turistice cu functiuni de cazare si alimentatie publica.
  • sa asigure in spatiile de cazare ocupate, in spatiile de servire si in cele comune, o temperatura minima de 21 grade C iar pentru structurile de primire turistice in care dotarea cu sistem de climatizare/aer conditionat este obligatorie, o temperatura maxima de 25 grade C;
  • sa asigure personal calificat. Personalul de servire din structurile de primire turistice va purta imbracaminte specifica stabilita de operatorul economic in cauza, diferentiat in functie de conditiile de desfasurare a activitatii si ecuson cuprinzand cel putin prenumele si functia, iar restul personalului va purta echipament de lucru specific activitatii;
  • conditiile necesare astfel incat turistii sa nu fie deranjati de zgomotele produse de instalatiile tehnice ale cladirii sau de alti factori de poluare;
  • spatii de cazare cu lumina naturala directa si aerisire;
  • sa nu amplaseze spatii de cazare la subsolul cladirilor;
  • sa asigure o gama diversificata de servicii suplimentare, fara plata sau cu plata separat, conform listei orientative prezentate in anexa nr 1.1.1 cel putin 5 servicii (aici intra accesul la internet, sala de gimnastica, spalatorie, tenis de masa, solar, servicii gratuite ca pastrarea obiectelor de valoare, trezirea turistilor la anumite ore, birou de obiecte pierdute etc.).
  • sa asigure conectarea la sistemul integrat de evidenta a turistilor, in termen de 60 zile de la implementarea si operationalizarea acestuia.
  • sa asigure in spatiile de cazare materiale scrise, realizate estetic si tiparite in limba romana si in cel putin o limba de circulatie internationala cuprinzand informatii utile pentru turisti cu privire la:
    – instructiuni de folosire a telefonului, dupa caz;
    – tarifele interne si internationale pentru convorbiri telefonice;
    – lista cuprinzand serviciile suplimentare oferite si tarifele pentru cele cu plata, cu indicarea modalitatilor de solicitare a serviciului in camera;
    – lista de preturi cu preparatele room-service;
    – lista cuprinzand preturile produselor din minibar, dupa caz;
    – instructiuni de folosire TV, instalatie aer conditionat/climatizare dupa caz;
    – informatii turistice privind zona sau localitatea;
    – orice alte informatii ce ar putea face agreabil sejurul turistului;

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de