Articole

10 misiuni pentru mediul de business la Centenarul României

În Anul Centenar 2018 România trebuie să se uite înapoi să vadă ce a ţinut-o în viaţă şi înainte pentru a identifica factorii de dezvoltare economică necesari pentru a trece pentru totdeauna la statutul de ţară dezvoltată. Avem un drum lung în faţă. Salariile sunt la 20% faţă de Germania, una din trei locuinţe nu are canalizare şi apă, este nevoie de zeci de miliarde de euro pentru şosele şi căi ferate.

Cu o creştere economică de 5-7% pe an timp de 2-3 decenii putem ajunge Vestul din urmă .Programe precum „România 5%“ arată astăzi, când nivelul de creştere economică este de 7%, că se poate accelera creşterea. Resurse sunt destule: umane, naturale, financiare. Cu un proiect ambiţios şi mult curaj, putem face saltul.

10 indicatori care arată unde este astăzi România şi unde trebuie să ajungă

Angajaţii români au salarii de 4 ori mai mici decât germanii, iar PIB-ul pe locuitor este de 4,5 ori mai scăzut decât în Ger­ma­nia. În acelaşi timp, re­ţea­ua de autostrăzi germană este de 17 ori mai mare (deşi supra­fa­ţa ţării este doar cu o treime mai mare decât a României), iar în Germania aproape că nu există lo­cuin­ţă fără acces la toa­le­tă în interior (pe când în Ro­mâ­nia unu din trei locuitori nu are baie în casă). Ziarul Financiar a cen­tra­li­zat 10 indicatori care arată cum stă România în prezent faţă de Germania şi ca­re sunt mă­surile care vor duce, pe termen me­diu şi lung, la o ameliorare a acestora şi la o reducere a de­calajelor faţă de cea mai puternică eco­no­mie europeană.

 

1. PIB per capita în 2016

România a înregistrat un nivel al PIB per locuitor de 8.000 de euro în 2016 (în preţuri cu­rente), de 4,5 ori mai scăzut decât nivelul acestui in­dicator în Germania, arată datele Băncii Mon­diale. Cu un ritm de creştere economică de 5% pe an, în condiţiile în care economia ger­ma­nă ar stagna, valoarea PIB per capita din Ro­mâ­nia ar ajunge la jumătate din nivelul indi­ca­to­ru­lui din Germania în 17 ani.

 

2. Salariul mediu net pe lună

Salariile angajaţilor români sunt de 4,3 ori mai mici decât salariile medii ale angajaţilor ger­mani, chiar dacă în ultimii ani angajaţii ro­mâni au avut parte de creşteri salariale de 10- 15% pe an. Creşterea salariului minim, majo­ră­rile sala­ria­le din sectorul bugetar şi criza de per­sonal au fost principalii factori care au con­tribuit şi vor con­tribui în continuare la creşterile de salarii din Ro­mânia.

 

3. Productivitatea muncii per angajat în 2016

Angajaţii români au o productivitate medie de 62,5% din productivitatea medie a an­ga­jaţilor din statele Uniunii Europene, în timp ce angajaţii germani depăşesc cu 5,5% pro­duc­tivitatea medie din UE. Creşterile de sa­larii, in­vestiţiile în modernizarea echipa­men­te­lor de pro­ducţie sau un management mai performant sunt doar câteva dintre ele­mentele care ar pu­tea creşte valoarea adău­gată adusă în economie şi, totodată, pro­ductivitatea angajaţilor.

 

4. Speranţa de viaţă la naştere

Speranţa de viaţă la naştere, unul dintre cei mai importanţi indicatori care reflectă starea de sănătate a unui popor, este încă redusă în Româ­nia faţă de alte ţări, deşi a crescut semnificativ în ultimul deceniu.

 

5. Rata mortalităţii infantile

Rata mortalităţii infantile, indicatorul care raportează numărul decedaţilor în vârstă de sub un an la 1.000 de născuţi vii, a ajuns la 7,6 la mie în România, fiind de 2,3 ori mai mare decât în Germania. Alimentaţia fe­mei­lor gravide, dar şi sis­temul de lucru al medicilor de familie (care nu lu­crează în weekend) sunt o par­te dintre problemele care trebuie rezol­vate pentru a îmbunătăţi acest indicator în Româ­nia. Totuşi, progresul este semnificativ faţă de anul 1990, când rata mortalităţii infantile în România era de 27 la mie.

 

6. Ponderea populaţiei cu studii superioare

Moştenirea României din perioada co­munistă, când numărul de locuri în universităţi era limitat, şi-a lăsat amprenta asupra structurii populaţiei României după nivelul de studii. La ultimul recensământ, doar 14,4% din populaţia României (adică 2,88 milioane de persoane) aveau studii superioare, la jumătate faţă de procentul înregistrat în Germania. Acest decalaj va fi mai dificil de recuperat – chiar dacă s-a dezvoltat mult şi piaţa universităţilor private – deoarece popu­laţia şcolară a scăzut şi va continua să sca­dă în următorii ani pe fondul reducerii natalităţii.

 

7. Număr de kilometri de autostradă în 2015

Lipsa unei reţele de auto­străzi bine dezvol­tate este principalul impediment în atragerea de noi investitori. În prezent, România are 747 de km de autostradă la o suprafaţă de 238.397 km2, în timp ce Germania are aproape 13.000 de km de autostradă la o suprafaţă de 357.376 km2. Cu alte cuvinte, deşi are o suprafaţă cu o treime mai scăzută decât Germania, România are o reţea de autostrăzi de 17 ori mai redusă decât cea din Germania. Folosirea fondurilor europene pen­tru infrastructură este singura soluţie pentru ca Ro­mânia să mai recupereze din discrepanţe.

 

8. Ponderea populaţiei fără acces la baie proprie, duş sau toaletă interioară în 2016

Unu din trei români nu are acces la toaletă în interiorul locuinţei, în timp ce în Germania procentul populaţiei în această situaţie este ex­trem de scăzut, de numai 0,1% în 2016. Investi­ţi­ile în sistemele de canalizare sunt esenţiale pen­tru rezolvarea acestei probleme în mediul rural, unde trăiesc 45% dintre locuitorii Ro­mâniei.

 

9. Ponderea populaţiei ocupate în agricultură în 2015

Mai bine de un sfert din populaţia aptă de mun­că a României este ocupată în sectorul agri­cul­turii, majoritatea în agricultura de sub­zis­ten­ţă, în timp ce în Germania ponderea popu­laţiei ocu­pate în acest sector este de doar 1,4%. O stra­tegie de folosire a fondurilor UE astfel încât fer­me­le de familie să devină furnizori de mate­rie primă pentru branduri create în România poate fi calea care să lege agricultura de industria alimentară.

 

10.  Bogăţia populaţiei

Cu o bogăţie de 17.000 de euro per locuitor, un cetăţean român este de zece ori mai sărac decât unul german. Bogăţia netă a populaţiei este un indicator calculat în funcţie de preţul imobiliarelor, cursul valutar, piaţa de capital etc.

 

10 misiuni pentru mediul de business

Ziarul Financiar anunţă zece misiuni pe care voi, oameni de afaceri şi antreprenori, le aveţi de îndeplinit pentru a crea un mediu de afaceri mai puternic şi mai competitiv, pentru a dezvolta România.

 

1. Think global, act global in business

Dacă lansezi un produs sau un serviciu în România, gândeşte-l global. Companiile ro­mâ­neşti,  indiferent dacă sunt mici, mijlocii sau mari, trebuie să îşi dezvolte strategiile de busi­ness care să aibă în vedere piaţa globală, unde îşi pot exporta cu uşurinţă bunurile sau serviciile produse.

2. Fii parte din lanţuri globale de produse şi servicii, dar generează valoare adăugată pe segmentul tău

Investeşte şi dezvoltă bunuri sau servicii în sectoarele unde România are un avantaj competitiv atât din punctul de vedere al resurselor, cât şi al creierelor. Restul se cumpără.

3. Dezvoltă-ţi resursele strategice: agricultura, IT etc. 

Industria alimentară este unul dintre domeniile cu oportunităţi clare de investiţii în următoarea perioadă, iar cei care vor să exporte produse alimentare pot beneficia de un potenţial uriaş de forţă de muncă (2 milioane de oameni sunt ocupaţi în agricultură). De asemenea, competenţele programatorilor români au demonstrat deja potenţialul de investiţii în acest sector, care a ajuns să genereze 6% din PIB cu mai puţin de 200.000 de angajaţi.

4. Investeşte şi dezvoltă creierele româneşti din propria companie

Educaţia de business trebuie să aparţină companiei  Nimeni nu poate să facă educaţie de business mai bine decât voi, oamenii de afaceri. Managerii sunt responsabili de dezvoltarea oamenilor pe care îi au în companie, iar lipsa investiţiilor în educaţia angajaţilor are impact negativ în rezultatele financiare ale companiilor.

5. Dezvoltarea tuturor serviciilor financiare pentru a da acces la finanţare tuturor celor care au o idee  

Accesul dificil la finanţare este cea mai mare provocare cu care se confruntă antreprenorii aflaţi la început de drum, de aceea sectorul serviciilor financiare trebuie să se dezvolte şi să acorde finanţări pentru dezvoltarea mediului antreprenorial.

6. Caută disruption în fiecare sector economic 

Aşa cum Uber a revoluţionat serviciile de transport urban, iar Airbnb piaţa serviciilor de cazare, şi voi, oamenii din business, trebuie să găsiţi acei factori „perturbatori“ de pe o piaţă atunci când creaţi un nou serviciu sau produs. Inclusiv în România, Vola şi Clever Taxi au fost „disruptive“ în sectoarele lor de activitate, turism şi transport cu taxiul.

7. Încurajează investiţiile străine, pentru că vin cu know how, organizare, bani şi pieţe

Una dintre misiunile unui om de business, indiferent dacă reprezintă o companie locală sau una cu acţionariat străin, este aceea de a fi promotorul ţării în care activează. Dincolo de beneficiile legate de creşterea economică, cu ajutorul noilor investiţii străine poţi să îţi creşti şi tu businessul!

8. Capitalizează-ţi în România tot ce ai câştigat pentru a avea resurse financiare să te extinzi atunci când apar oportunităţi pe piaţă 

Implementarea unei directive europene va obliga multinaţionalele să îşi raporteze profiturile în ţara în care le produc, iar oamenii de afaceri trebuie să folosească această oportunitate pentru a investi în extinderea afacerilor din România sau în lansarea de noi produse şi servicii.

9. Foloseşte fonduri europene   

Fondurile UE pot face diferenţa între companii şi pot face un mediu antreprenorial  românesc mai solid. Caută liniile de finanţare potrivite pentru businessul tău şi nu-ţi fie teamă de birocraţie, pentru că finanţările nerambursabile sunt o oportunitate.

10. Investeşte în automatizare 

Oamenii de afaceri şi antreprenorii locali trebuie să investească în automatizarea proceselor de producţie sau în softuri care să înlocuiască activităţi de rutină din comapnii pentru a creşte profitabilitatea companiei şi, totodată, pentru a deveni mai competitivi.

 

Sursa Ziarul Financiar

/0 Comentarii/de

BANI PENTRU FIECARE COMUNĂ DIN BUZĂU! LISTA LOCALITĂȚILOR, SUMELE ȘI INVESTIȚIILE CARE SE VOR REALIZA

Suma totală a finanțării obiectivelor și proiectelor aprobate prin Programul Național de Dezvoltare Locală 2 – PNDL II, în județul Buzău se ridică la 747,576,988.07 lei, reprezentând un total de 131 de proiecte. Prin acest program sute de mii de locuitori ai județului vor beneficia de condiții mai bune viață, odată cu finalizarea lucrărilor.

Banii alocați vizează cu prioritate rezolvarea nevoile comunităților privind construcția-modernizarea de creșe, grădinițe, școli și unități sanitare, alimentarea cu apă, rețeaua de canalizare, construcția, amenajarea ori modernizarea drumurilor.

Iată mai jos lista cu sumele alocate fiecărei comune în parte prin PNDL II:

TOTAL 747,576,988.07
1 AMARU Alimentare cu apă potabilă satele Lacu Sinaia şi Scorţeanca, comuna Amaru, judeţul Buzău 2,176,338.00
2 AMARU Asfaltare drumuri de interes local, sat Amaru, comuna Amaru, judeţul Buzău 3,355,152.00
3 BALTA ALBĂ Modernizarea străzilor în comuna Balta Alba, jud Buzău 9,589,226.41
4 BECENI Reabilitare, modernizare, extindere şi dotare Şcoală, sat Gura Dimienii, jud Buzău 2,462,859.00
5 BECENI Reabilitare, modernizare, extindere şi dotare dispensar medical în localitatea Mărgăriţi, comuna Beceni, judeţul Buzău 1,297,862.00
6 BERCA Modernizare reţea alimentare cu apă, extindere şi modernizare sistem canalizare şi staţie epurare în localitatea Berca, comuna Berca, judeţul Buzău 9,325,422.00
7 BISOCA Înfiinţare sistem de alimentare cu apă în Comuna Bisoca, judeţul Buzău 4,533,577.00
8 BLĂJANI Modernizare drumuri de interes local în satele Blăjani şi Soreşti, comuna Blăjani, judeţul Buzău 1,003,501.00
9 BOLDU Extindere reţea canalizare în comuna Boldu judeţul Buzău 3,548,885.00
10 BRĂEŞTI Reabilitare Şcoala Gimnazială Brătileşti, comuna Brăeşti, judeţul Buzău 772,112.46
11 BRĂEŞTI Reabilitare drumuri de interes comunal în Comuna Brăești, judeţul Buzău 4,989,475.35
12 BREAZA Reabilitare şcoala cu clasele I-VIII Breaza , comuna Breaza, judeţul Buzău 731,604.00
13 BREAZA Modernizare drumuri de interes local în comuna Breaza, judeţul Buzău 10,293,392.00
14 BUDA Extindere sistem de alimentare cu apă şi canalizare, în satul Muceşti-Dănuleşti, Comuna Buda, judeţul Buzău 2,800,000.00
15 BUDA Consolidare, modernizare şi dotare grădiniţă cu program normal sat Buda, Comuna Buda, judeţul Buzău 883,000.00
16 BUDA Reabilitare, Extindere şi dotare Şcoala Gimnazială cu clasele I-VIII, sat Buda, Comuna Buda, judeţul Buzău 2,646,935.00
17 BUDA Modernizare şi dotare Dispensar uman în comuna Buda, judeţul Buzău 1,370,000.00
18 C.A. ROSETTI Lucrări Şcoală Gimnazială C.A. Rosetti 1,551,801.00
19 CALVINI Modernizare drumuri locale, Comuna Calvini, judeţul Buzău 9,579,762.00
20 CĂNEŞTI Reabilitare clădire dispensar medical uman cu extindere grup sanitar și centrală termică, comuna Cănești, județul Buzău 245,596.00
21 CĂNEŞTI Modernizare drumuri comunale, Comuna Cănești, Județul Buzău 5,024,867.00
22 CĂTINA Extindere sistem de alimentare cu apă, localitatea Cătina, județul Buzău 516,912.00
23 CĂTINA Refacerea rețelelor și a gospodăriei de apă în Cătunul, Cătun, sat Corbu, comuna Cătina, județul Buzău 475,998.00
24 CĂTINA Modernizare și extindere grădiniță Cătina, comuna Cătina, județul Buzău 448,134.00
25 CĂTINA Punct de asistența și educație medicală sat Zeletin, comuna Cătina, județul Buzău 268,888.00
26 CERNĂTEŞTI Modernizare drumuri locale în comuna Cernăteşti, judeţul Buzău 9,605,455.00
27 CERNĂTEŞTI Trecere peste Slănic-Zărneştii de Slănic- Căldăruşa, comuna Cernăteşti, judeţul Buzău 1,306,157.00
28 CHILIILE Reabilitare, modernizare dispensar uman, comuna Chiliile, judeţul Buzău 440,000.00
29 CHILIILE Reabilitare drum comunal nr.94, Suchea – Trestioara – Lacul Mocearu, km 0+000-9+600, comuna Chiliile, judeţul Buzău 7,867,093.00
30 CHIOJDU Dispensar în comuna Chiojdu, judeţul Buzău 912,420.00
31 CHIOJDU Modernizare drumuri locale, Comuna Chiojdu, judeţul Buzău 9,631,806.00
32 CILIBIA Prima înfiinţare sistem canalizare ape uzate şi staţie de epurare şi prima infiinţare reţea alimentare cu apă/împrejmuiri şi spaţii tehnice, satele Gara Cilibia şi satul Poşta, comuna Cilibia, judeţul Buzău 5,080,414.00
33 CISLĂU Îmbunătățirea rețelei de drumuri de interes local, comuna Cislău, județul Buzău 4,445,029.00
34 COCHIRLEANCA Extindere sistem de alimentare cu apă în satul Gara Boboc 1,009,154.00
35 COCHIRLEANCA Modernizare sistem de alimentare cu apă, comuna Cochirleanca, judeţul Buzău – Construire staţie de tartare apă sat Boboc 392,734.99
36 COCHIRLEANCA Modernizare sistem de alimentare cu apă, comuna Cochirleanca, judeţul Buzău – Construire foraj apă sat Boboc  Gara 494,343.61
37 COCHIRLEANCA Modernizare sistem de alimentare cu apă, comuna Cochirleanca, judeţul Buzău – Construire foraj apă sat Cochirleanca 480,700.20
38 COCHIRLEANCA Modernizare sistem de alimentare cu apă, comuna Cochirleanca, judeţul Buzău – Construire staţie de tratare apă sat Roşioru 349,127.91
39 COCHIRLEANCA Reţele de transport a apelor uzate, colectate de la U.M. 01838-Bobocu la staţia de epurare a comunei Cochirleanca, judeţul Buzău 1,573,413.90
40 COCHIRLEANCA Reabilitare Şcoala Gimnaziala, sat Boboc, comuna Cochirleanca, judeţul Buzău 1,596,232.00
41 COLŢI Asfaltarea drumurilor comunale săteşti şi a uliţelor de pe raza comunei Colţi, jud Buzău 7,540,000.00
42 COSTEŞTI Modernizare sistem public de iluminat stradal, comuna Costesti judeţul Buzău 483,815.51
43 COZIENI Modernizare drumuri locale în comuna Cozieni, judeţul Buzău 11,972,224.00
44 FLORICA Modernizare drumuri săteşti, sat Florica, comuna Florica, judeţul Buzău 8,334,042.00
45 GĂLBINAŞI Şcoală cu clasele I-VIII, comuna Gălbinaşi, judeţul Buzău 2,205,121.00
46 GHERĂSENI Modernizare străzi în satele Gherăseni și Sudiți, com. Gherăseni, jud. Buzău 7,021,000.00
47 GHERGHEASA Reabilitare şcoală cu clasele I-IV Sălcioara, comuna Ghergheasa, judeţul Buzău 1,318,624.00
48 GLODEANU SĂRAT Corecţia calităţii apei potabile distribuită în sistemul de alimentare cu apă al comunei Glodeanu Sărat, judeţul Buzău, prin dotarea cu o staţie de tratare 2,296,548.00
49 GLODEANU SĂRAT Reabilitare şi modernizare drumuri comunale şi sătești, comuna Glodeanu Sărat, județul Buzău 5,567,661.00
50 GLODEANU-SILIŞTEA Canalizare, apă uzată menajeră pentru satele Glodeanu Siliştea, Cotorca şi Satu Nou, comuna Glodeanu Siliştea, judeţul Buzău 21,584,292.00
51 GREBĂNU Modernizare Drum Comunal nr.114, comuna Grebănu, judeţul Buzău 8,469,604.00
52 GURA TEGHII Rebilitarea (Modernizarea) sistemului de alimentare cu apă (captare, tratare, înmagazinare-stocare, aducţiune şi distribuţie) în comuna Gura Teghii-sursele Izvorul Boului, Valea  Tainiţei şi Valea Păltinişului 5,213,761.76
53 JUDEŢUL BUZĂU prin CONSILIUL JUDEŢEAN BUZĂU Modernizare DJ 204C, km 60+000-84+500, Lim. Judeţ Vrancea- Bisoca-Săruleşti-Vintilă Vodă, judeţul Buzău 98,595,529.00
54 JUDEŢUL BUZĂU prin CONSILIUL JUDEŢEAN BUZĂU Reabilitare şi modernizare DJ 203L, Cozieni – Bozioru – Brăesti, km 29+400-50+000, judeţul Buzău 79,103,950.00
55 LOPĂTARI Înfiinţare sistem de alimentare cu apă şi gospodărie apă în satele Brebu şi Lopătari, comuna Lopătari, judeţul Buzău 3,575,148.00
56 LOPĂTARI Trecere peste pârâul Slănic, satul Terca, comuna Lopătari, judeţul Buzău 503,291.00
57 LUCIU Sistem de canalizare, stație de epurare, sat Caragele, comuna Luciu, județul Buzău 6,498,613.00
58 MĂGURA Înființare sistem de canalizare a apelor uzate menajere în comuna Măgura, județul Buzău 9,325,631.00
59 MĂGURA Modernizare școală în sat Ciuta, comuna Măgura, județul Buzău 1,195,675.00
60 MĂRĂCINENI Modernizare drumuri de interes local, în satele Potoceni, Căpățânești și Mărăcineni, comuna Mărăcineni, jud. Buzău 4,070,198.00
61 MĂRGĂRITEŞTI Asfaltare drumuri comunale şi săteşti, comuna Mărgăriteşti, judeţul Buzău 5,340,330.00
62 MÎNZĂLEŞTI Modernizare DC 107, comuna Mînzalesti, jud Buzău 4,500,000.00
63 MEREI Modernizare drumuri comunale DC 47 şi DC 226 în comuna Merei, judeţul Buzău 11,993,450.00
64 MIHĂILEŞTI Grădiniță cu program normal Mihăilești, Comuna Mihăileşti, judeţul Buzău 926,732.28
65 MOVILA BANULUI Realizare reţea de canalizare şi staţie epurare în Comuna Movila Banului, judeţul Buzău 6,784,927.84
66 MOVILA BANULUI Gradiniţă cu program normal, Comuna Movila Banului, judeţul Buzău 983,787.28
67 MUNICIPIUL BUZĂU Reabilitare integrală (rezistenţa, arhitectura, instalaţii) interior şi exterior corp 3, C5, C6, C7 24,964,543.00
68 MUNICIPIUL RÂMNICU SĂRAT Modernizare şi extindere Şcoala Gimnazială „Dr. Ilie Pavel” Râmnicu Sărat 3,927,135.00
69 MUNICIPIUL RÂMNICU SĂRAT Reabilitare/Restaurare Colegiul Naţional Alexandru Vlahuţă, Municipiul Râmnicu Sărat, judeţul Buzău 17,977,610.00
70 MURGEŞTI Construire podeț peste pârâul Harboca in extravilanul comunei Murgești, județul Buzău 875,565.00
71 NĂENI Modernizare infrastructură rutieră în comuna Năeni, judeţul Buzău 10,487,373.00
72 ORAŞ NEHOIU Modernizare drumuri/străzi de interes local în oraşul Nehoiu, judeţul Buzău 11,742,687.95
73 ORAŞ PĂTÂRLAGELE Construire grădiniţă cu program prelungit cu 4 săli de grupă, oraş Pătârlagele, judeţul Buzău 1,231,556.00
74 ORAŞ PĂTÂRLAGELE Modernizare străzi în orașul Pătârlagele și drum comunal DC 91, Oraș Pătârlagele, Jud. Buzău 5,539,738.00
75 ORAŞ POGOANELE Construire şcoală generală cu 9 săli de clasă şi sală de sport în satul Caldaresti,  oraşul Pogoanele, județul Buzău 5,975,094.96
76 PARDOŞI Asfaltare drumuri săteşti în satul Costomiru, comuna Pardoşi, judeţul Buzău 533,963.00
77 PĂNĂTĂU Reabilitare, modernizare şi dotare gradiniţa cu program normal Pănătău, comuna Pănătău, judeţul Buzău 814,915.00
78 PĂNĂTĂU Reabilitare, modernizare şi dotare şcoala gimnazială Pănătau, comuna Pănătău, judeţul Buzău 2,087,986.00
79 PĂNĂTĂU Reabilitare și modernizare dispensar medical în sat Sibiciu de Jos, comuna Pănătău, judeţul Buzău 945,984.00
80 PĂNĂTĂU Pod DC 72 peste râul Buzău, Comuna Pănătau, județul Buzău 7,778,169.74
81 PÎRSCOV Modernizare drumuri locale comuna Pîrscov, jud Buzău 9,754,097.00
82 PIETROASELE Reabilitare și extindere Corp A, Școala Gimnazială Pietroasele, comuna Pietroasele,județul Buzău 981,300.00
83 PIETROASELE Modernizare drumuri de interes local DC 254, DC 256, DC 260 şi DC 261 din comuna Pietroasele, judeţul Buzău 3,046,205.00
84 PODGORIA Extindere sistem reţea apă, sat Oratia, sat Tăbăcari, Comuna Podgoria, judeţul Buzău 1,356,000.00
85 PODGORIA Sistem de canalizare menajeră, localitatea Podgoria, comuna Podgoria, judeţul Buzău 5,656,732.56
86 PODGORIA Reabilitare Şcoala Gimnazială Coţatcu, comuna Podgoria, judeţul Buzău 970,000.00
87 PODGORIA Reabilitare Dispensar Medical, sat Oratia, Comuna Podgoria, judeţul Buzău 206,000.00
88 POŞTA CÎLNĂU Reabilitarea, Modernizarea, Extinderea şi Consolidarea Şcolii cu clasele I-VIII Constantin Ivănescu, judeţul Buzău 6,071,541.82
89 POŞTA CÎLNĂU Modernizarea sistemului de iluminat public stradal în Comuna Poşta Cîlnău, judeţul Buzău 465,530.68
90 PUIEŞTI Reţea publică de canalizare a apelor uzate menajere şi staţie de epurare în localităţile Lunca, Măcrina, Plopi şi Puieştii de Sus , comuna Puieşti, judeţul Buzău 9,172,005.00
91 PUIEŞTI Consolidare, modernizare, extindere şi dotare Dispensar uman în satul Măcrina, comuna Puieşti, judeţul Buzău 587,236.00
92 PUIEŞTI Consolidare, modernizare, extindere şi dotare Dispensar uman în satul Puieştii de Jos, comuna Puieşti, judeţul Buzău 2,675,329.00
93 RACOVIŢENI Modernizare, reabilitare și dotare școala gimnazială în comuna Racovițeni, județul Buzău 777,116.00
94 RACOVIŢENI Construire două poduri peste râul Calnau în satul Racovițeni şi Petrișoru din comuna Racovițeni, Județul Buzău 2,566,485.00
95 RÎMNICELU Reabilitare reţele de distribuţie apă, strada Uliţa Mare şi strada Bisericii, localitatea Rîmnicelu, Comuna Rîmnicelu, județul Buzău 191,235.47
96 RÎMNICELU Modernizare și extindere Gradiniţa cu program normal nr.2, sat Rimnicelu, Comuna Rîmnicelu, județul Buzău 1,842,310.40
97 RÎMNICELU Modernizare drumuri de interes local în comuna Rîmnicelu și construire pod trafic ușor peste râul Rîmnicu Sarat în satul Stiubeiu, comuna Rîmnicelu , jud Buzău 11,444,189.91
98 ROBEASCA Modernizare drumuri de interes local în comuna Robeasca, satele Robeasca şi Moşeşti, județul Buzău 4,804,555.00
99 SĂGEATA Modernizare şcoală în localitatea Săgeata, comuna Săgeata, judeţul Buzău 4,387,186.00
100 SĂGEATA Reabilitare, modernizare, extindere şi dotare şcoală sat Dâmbroca, comuna Săgeata, judeţul Buzău 1,673,179.00
101 SĂGEATA Constuire centru medical de permanenţă, sat Săgeata, comuna Săgeata, judeţul Buzău 1,303,911.00
102 SĂHĂTENI Construire Şcoală Generală cu clasele I-VIII sat Vintileanca, comuna Săhăteni, judeţul Buzău 2,394,891.80
103 SĂPOCA Reabilitare și modernizare școală gimnazială Săpoca, comuna Săpoca, județul Buzău 2,459,796.00
104 SĂRULEŞTI Modernizare sistem public de iluminat stradal, Comuna Săruleşti, judeţul Buzău 249,407.75
105 SCORŢOASA Reabilitare și modernizare clădire dispensar uman și extindere grup sanitar 359,910.00
106 SCORŢOASA Modernizare drum comunal DC 97, în satul Beciu, comuna Scorțoasa 453,796.93
107 SCUTELNICI Reabilitare, modernizare şi dotare grădiniţa Brăgăreasa, comuna Scutelnici, județul Buzău 949,163.00
108 SCUTELNICI Modernizare drumuri locale în comuna Scutelnici, județul Buzău 11,313,866.00
109 SMEENI Înființare rețele de canalizare și stație de epurare în satele Albești, Călțuna, Udați – Mânzu, Udați – Lucieni comuna Smeeni, județul Buzău 20,191,430.91
110 STÎLPU Amenajare şi reabilitare Şcoală corp C2, comuna Stîlpu, judeţul Buzău 1,021,898.00
111 STÎLPU Modernizare prin asfaltare drumuri de interes local comuna Stîlpu, judeţul Buzău 7,118,018.38
112 TISĂU Sistem de alimentare cu apă, sat Valea Salciilor, comuna Tisău, județul Buzău 1,626,705.00
113 TISĂU Reabilitare dispensar medical Grăjdana, comuna Tisău, județul Buzău 517,107.03
114 TISĂU Reabilitare dispensar medical Pădureni, comuna Tisău, județul Buzău 455,134.49
115 TOPLICENI Consolidare, extindere, modernizare şi dotare şcoală gimnazială în localitatea Deduleşti, comuna Topliceni, judeţul Buzău 2,553,058.00
116 TOPLICENI Consolidare, modernizare, extindere şi dotare dispensar în localitatea Topliceni, comuna Topliceni, Judeţul Buzău 659,907.00
117 ŢINTEŞTI Modernizare drum comunal nr.33, Maxenu – Odaia Banului – Frasinu, comuna Țintești, Județul Buzău 6,778,085.79
118 ULMENI Modernizare drumuri de interes local în comuna Ulmeni, judeţul Buzău 9,696,548.00
119 UNGURIU Reabilitare și dotare Şcoală Gimnazială ”Inginer Oprișan Iarca”, comuna Unguriu, judeţul Buzău 957,524.00
120 UNGURIU Construire și dotare dispensar medical satul Unguriu, comuna Unguriu, jud. Buzău 833,682.00
121 UNGURIU Modernizare străzi de inters local în satele  Unguriu si Ojasca, comuna Unguriu, jud. Buzău 5,138,924.00
122 VADU PAŞII Reabilitare şi Extindere Şcoala Gimnaziala Vadu Paşii, comuna Vadu Paşii, judeţul Buzău 4,034,267.00
123 VADU PAŞII Modernizare infrastructură rutieră în comuna Vadu Paşii, judeţul Buzău 4,561,582.00
124 VALEA RÎMNICULUI Modernizare infrastructură rutieră în comuna Valea Rîmnicului, judeţul Buzău 7,664,586.00
125 VALEA SALCIEI Modernizare drumuri de interes local în comuna Valea Salciei, judeţul Buzău 5,749,880.00
126 VERNEŞTI Modernizare drumuri locale în comuna Verneşti, judeţul Buzău 11,684,236.00
127 VINTILĂ VODĂ Reabilitare modernizare şi dotare centru de permanenţă 470,000.00
128 VINTILĂ VODĂ Pod din beton armat peste râul Slanic, comuna Vintilă Vodă, judeţul Buzău 4,626,299.00
129 VIPEREŞTI Modernizare drumuri locale în comuna Vipereşti, judeţul Buzău 6,130,233.00
130 ZĂRNEŞTI Reţea publică de canalizare a apelor uzate menajere şi statie de epurare în localitățile Zărnești, Fundeni și Vadu Sorești, Comuna Zărnești,Județul Buzău 20,030,175.00
131 ZIDURI Înființare rețele de alimentare cu apă în comuna Ziduri, județul Buzău 1,603,075.00

 

Sursa reporterbuzoian.ro

/0 Comentarii/de

Cheltuieli pentru firme. Antreprenori: Guvernul să limiteze obligația analizei de risc

Guvernul ar trebui să rescrie complet legislația care obligă firmele din România să cheltuie bani pe analize de risc la securitatea fizică, astfel încât numai companiile cu risc mai ridicat să aibă această obligație, iar restul firmelor să-și decidă singure măsurile de protecție – cer antreprenorii și managerii membri ai asociației Romanian Business Leaders.

”RBL cere noului guvern să rescrie complet legea astfel încât să fie aplicată în zonele cu risc mai ridicat și demonstrate statistic, iar restul companiilor să poată decide singure măsurile de protecție la risc aplicabile angajaților lor” – se arată într-un comunicat RBL remis StartupCafe.ro.

Ei contestă Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

”Săptămâna aceasta, Guvernul urmează să proroge cu un an – până la 1 iulie 2018 – intrarea în vigoare a obligației ca toate organizațiile înmatriculate ca persoane juridice – companii, ONG-uri, instituții publice – să plătească servicii de analiză de risc de securitate fizică, indiferent de mărime și de specificul activității. Vorbim de aproape 1 milion de noi analize de risc obligatorii – o piață de peste 100 mil. euro care ar fi creată artificial, fără nuanțe și de care ar beneficia 1.500+ evaluatori” – spun antreprenorii și managerii RBL.

RBL este a doua importantă organizație anterprenorială care denunță obligația instituită de stat pentru firme de a-și face analize de risc la securitatea fizică, după ce, cu două săptămâni în urmă, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a cerut Guvernului să aborge definitiv HG 301/2012 și să elimine astfel obligativitatea privind analizele.

Ce firme sunt afectate și cine ar beneficia temporar de amânarea analizei de risc la securitatea fizică

Obligația analizei de risc la securitatea fizică este prevăzută să se aplice persoanelor juridice din România, inclusiv firmelor private de toate felurile, însă pentru societățile care erau înființate până în 16 iunie 2012 obligația s-a tot amânat succesiv de către guvern.

Această amânare urmează să expire pe 1 iulie 2017, însă Minsterul Afacerilor Interne a pregătit un proiect de hotărâre de guvern pentru prorogarea acestui termen de grație, pentru firmele menționate, cu încă un an.

Practic, statul nu vrea să renunțe la analiza de risc la securitate fizică impusa firmelor, contra cost, însă intenționează să mai amâne încă un an această obligație pentru societățile înființate până în iunie 2012, conform  proiectului de hotarâre de guvern prezentat pe larg de StartupCafe.ro, săptămâna trecută.

Această cheltuială vizează circa 1,5 milioane de firme, instituții si alte astfel de entități juridice.

Analiza de risc la securitatea fizică se face de catre experti în domeniu, contra cost, fiind o cheltuială în plus reclamată mai ales de antreprenorii cu întreprinderi mici și mijlocii, care s-au plâns că ar putea ajunge si la mii de euro.

Mai mult, patronii IMM s-au plâns și de amenzile de 10.000 de lei – 20.000 de lei pe care le riscă firmele care nu își vor îndeplini această obligație, Poliția fiind autoritatea de control aici.

„Termenul prevăzut la art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 335 din 17 mai 2012, cu modificările și completările ulterioare, privind obligaţia elaborării analizei de risc la securitate fizică de către unităţile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înfiinţate până la data de 16 iunie 2012, se prorogă până la data de 1 iulie 2018” – prevede proiectul de HG de la MAI.

În schimb, firmele înființate după 16 iunie 2012 sunt și vor fi în continuare sub incidența obligației de a-și face analiza de risc, indiferent de prorogarea pregătită la guvern, după cum a avertizat, acum două săptămâni, fostul ministru pentru Mediul de Afaceri, Florin Jianu, reprezentant al Consiliului National al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România (CNIPMMR).

Sursa stratupcafe.ro

/0 Comentarii/de

Paste 2017- Cati bani cheltuiesc romanii pe mancare, cadouri si calatorii

Daca ai business online este esential sa stii pe ce cheltuie romanii banii in pragul sarbatorilor. Potrivit studiilor si analizelor de piata de Paste, romanii au bugete bine stabilite pe care le impart intre cumparaturile pe mancare si cadouri. Dincolo de bugetul alocat mesei de Paste romanii cumpara cadouri preferintele fiind pentru haine, incaltaminte, accesorii (de Paste exista traditia „innoirii”, cel putin prin imbracamintea purtata), jucarii si mini-vacante in tara sau in afara tarii. Vezi cati bani au alocat romanii sarbatorilor pascale.

Cat se cheltuie pe mancare
La capitolul mancare, romanii si-au stabilit un buget de peste 500 de leu. O familie cu numar mediu de persoane si cu venituri medii va cheltui pe mancare in acest an cel putin 500 de lei pentru a sarbatori cum se cuvine Pastele potrivit unei analize News.ro.

Potrivit informatiilor culese de News.ro din pietele bucurestene si din hipermarketuri, reiese ca pentru produsele de baza precum carne de miel,carne de porc, cozonac, faina, ulei, oua, salam, carnati, fructe si legume, o familie medie cheltuieste in jur de 500 de lei.

Cele mai uzuale cadouri: haine, incaltaminte si jucarii
La capitolul cadouri romanii au alocat in medie un buget 300 de lei, bani prin care intentioneaza sa cumpere haine, incaltamnite sau accesorii potrivit unui studiu realizat de magazinul online Answear.ro, citat de agentia Agepres.

Potrivit studiului, aproape o treime dintre respondenti ar putea cheltui cu ocazia sarbatorilor de Paste din oferta magazinelor online intre 500 si 1.000 de lei, in timp ce 34,4% dintre acestia au declarat ca nu si-au stabilit inca un buget, cumparaturile realizandu-le doar cu cateva zile inainte de sarbatori.

In ceea ce priveste produsele pe care le-ar achizitiona pentru a-si reinnoi garderoba de primavara sau cu ocazia sarbatorilor de Paste, 60% dintre cei ce au raspuns cercetarii ar cumpara incaltaminte eleganta sau sport. Printre preferintele femeilor se numara sandale si balerini, in timp ce barbatii au ales tenisii si pantofii sport.

La capitolul buget pentru cadouri sunt incluse si jucariile pentru cei mici. Potrivit site-ului bestkids.ro valoarea unei achizitii in aceasta perioada a anului se incadreaza intre 260 si 350 de lei pentru un cos de cumparaturi mediu.

Ce destinatii de calatorie sunt in top
De asemenea, dincolo de haine, accesorii sau jucarii o parte din romanii cheltuie si pe calatorii. Daca in general romanii preferau sa ramana acasa de sarbatori, in ultimii 2-3 ani se observa o preferinta pentru petrecerea sarbatoriilor departe de casa, fie in tara fie in strainate. Tot mai multi romani aleg sa isi ia familia si sa petreaca vacanta de Paste in Bucovina, Nisipurile de Aur, Albena, Insula Creta si Insula Corfu sunt principalele destinatii care atrag turistii romani cu ocazia Sarbatorilor Pascale, potrivit unui studiu Christian Tour, cea mai mare agentie de turism din Romania, citat de profit.ro.

Cheltuiala medie pentru un sejur de Paste in strainatate nu depaseste 300 de euro de persoana, in timp ce pentru o vacanta in Romania este alocat cel mult 200 de euro.

Familiile cu copii au fost interesati in acest an de vacantele all inclusive in destinatii precum Bulgaria, Grecia sau Romania. Cei care isi petrec Sarbatorile Pascale in tara au optat pentru o vacanta intr-una dintre statiunile balneare sau montane, precum Baile Felix, Baile Herculane, Baile Tusnad, Predeal sau Poiana Brasov, dar si in Maramures, unde sarbatoresc in mod traditional, cu masa festiva si obiceiuri de Paste.

Destinatiile externe cele mai cautate sunt cele de pe litoralul bulgaresc al Marii Negre (Nisipurile de Aur si Albena), din Grecia (Creta si Corfu), dar si Tenerife, Portugalia, Costa del Sol, Napoli-Sorrento, Sicilia, Tara Bascilor sau Toscana.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de