Cum poţi să-i mai ţii pe tineri în oraşele din provincie, ca acestea să nu aibă soarta satelor şi comunelor care mor în fiecare zi după ce toţi au fugit de acolo?

Cu excepţia oraşelor mari din România, în marea majoritate a oraşelor mici şi mijlocii continuă în fiecare zi fenomenul de depopulare: cei tineri pleacă în străinătate sau, în cel mai bun caz, într-o urbe mai mare, la studii sau la muncă; zonele de origine rămân cu seniorii, ceea ce îmbătrâneşte peisajul urban şi aşa gri de plecările de până acum.

 

Cum mai poţi să-i ţii pe tineri pentru a nu închide oraşele de tot peste câteva decenii din lipsă de locuitori, aşa cum se întâmplă acum cu multe sate şi comune din România? Ce trebuie făcut şi de către cine?

Dacă te uiţi la politicile publice ale primarilor, şefilor de consilii judeţene, şefilor locali ai partidelor, ei au politici mai mult pentru cei de peste 60 de ani, pentru pensionari. Parcă toţi îi încurajează pe tineri să plece de acolo, parcă toţi primarii încurajează familiile să facă sau să-şi crească copiii la Milano, Barcelona sau în Bucureşti ori Cluj.

Bineînţeles că nu toate oraşele pot fi centre universitare, bineînţeles că nu toate pot atrage investiţii – nu ai oameni, dacă se poate tineri, nu vine nimeni să deschidă o fabrică. Dar cred că fiecare oraş îşi poate dezvolta o competenţă care să atragă interes în timp.

Dar pentru asta trebuie să dezvolţi afacerile private mici şi mijlocii care să adune generaţii în jurul unui antreprenor, unei idei, unui business. Nu toate oraşele pot să aibă fabrici cu sute şi mii de angajaţi, dar undeva poate să existe un centru, un atelier de la care să pornească cel mai bun scaun din România, cea mai bună clanţă sau cel mai bun pantof pentru oamenii de peste 100 kg, de exemplu. La Paşcani se fac scaune de maşină pentru copii, iar în jurul acestei afaceri s-a putut crea ceva pentru acel oraş.

Poate cineva din România vrea să facă cei mai buni ciorapi pentru bebeluşi la botez, pentru că la acel eveniment nu toată lumea vrea să cumpere de la Zara sau de la chinezi.

În acest moment, toate autorităţile locale fac tot posibilul să-i descurajeze pe tinerii din zonă să-şi creeze la nivel local propriile afaceri. Tinerii care termină o şcoală sau facultatea într-un oraş mai mare revin în familie, dacă!, cu ideea de a se angaja la stat, la instituţiile deconcentrate sau la filialele locale ale companiilor de stat.

Nimeni nu vrea să lucreze în firme private, unde se plăteşte mai prost şi toţi antreprenorii sunt văzuţi numai ca escroci. Dacă primarul sau şeful unui consiliu judeţean nu-şi bate capul – şi din păcate nu-şi bate capul! – să creeze un hub de mici afaceri, toată lumea ar fugi din acel oraş.

După cum arată lucrurile, nu sunt foarte mulţi primari care să încurajeze businessul local românesc. Iar pe investitorii străini îi aşteaptă ca să-i pârlească.

Firmele mijlocii şi mari care au sediul central în oraşele din afara topului 10 ar trebui să fie ţinute în palmă de către autorităţi şi comunitate, nu să fie vaci de muls de către cei din politic, de Fisc sau de toate instituţiile de control, aşa cum se întâmplă acum. Pur şi simplu trebuie să aibă protecţie locală, pentru ca în jurul acestei firme şi antreprenori să se adune tineri.

Dedeman are sediul central în Bacău, un oraş în cădere economică, după ce Sechelariu şi Hrebenciuc au ieşit din decor, primul prin moarte, celălalt cu ajutorul DNA. Dedeman şi fraţii Pavăl ar trebui să fie intangibili pentru Bacău, pentru că au banii şi pot crea centre de calificare, centre de servicii pentru businessul lor, care depăşeşte 1 miliard de euro pe an, şi unde să vină tineri din toată ţara. Dedeman poate crea cel mai mare centru de servicii pentru industria de bricolaj din Europa Centrală şi de Est.

Ikea a apărut de nicăieri acum 50 de ani dintr-un sat din Suedia, iar în timp s-a creat acolo o competenţă  în cercetare, design, dezvoltare şi branding care s-a răspândit în întreaga lume.

Vrei să conduci un magazin de bricolaj, nu neapărat în reţeaua Dedeman, ci poate în Cehia sau Polonia? În Bacău trebuie să existe cea mai importantă academie din această industrie, nu în Bucureşti, Cluj sau Timişoara. |n mod cert, o bună parte din tinerii care vor veni la această academie vor pleca – aşa cum se întâmplă cu academia lui Hagi de lângă Constanţa – dar sigur câţiva tineri vor rămâne acolo pentru a lucra în cercetare-dezvoltare, îşi vor întemeia familii, vor face copii şi vor da cunoştinţele mai departe.

Un alt exemplu care îmi vine în minte: când am fost la Craiova nu ştiam de ce sunt atât de multe magazine cu rochii de mireasă. O fată mi-a explicat că în Craiova există o tradiţie pentru rochii de mireasă, competenţă recunoscută la nivelul întregii ţări.
Pe lângă fotbal şi talentul nativ de vânzători, în Oltenia s-ar putea crea cea mai mare competenţă în producţia şi designul de rochii de mireasă, aş zice.

Nu toate oraşele din România pot avea centre de IT care să fie recunoscute de toată lumea. Cunosc un antreprenor român care deţine o firmă de hackeri, oficială, care vrea să dezvolte la Râmnicu Vâlcea o şcoală de hackeri cu ajutorul primarului şi autorităţilor locale.
Gigantul american Amazon a dezvoltat la Iaşi o competenţă locală în servicii IT, dar Iulian Dascălu, regele mallurilor, nu a creat o şcoală pentru România şi pentru alte ţări pentru dezvoltarea de competenţe în privinţa meseriilor specifice unui mall. Şi tot ne plângem că vin investitorii străini şi ne cumpără talentele!

Dan Ostahie, patronul Altex, poate crea la Piatra Neamţ, de unde este el, o şcoală pentru magazinele de electrocasnice, unde să vină lume din Bucureşti, din Sibiu, din Constanţa să înveţe trei ani cum se conduce un magazin de acest gen.
Senzaţia mea este că toţi aceşti antreprenori români care s-au ridicat din oraşele din afara topului 10 preferă să dezvolte business în altă parte, fără să mai întoarcă ceva la nivelul oraşului de unde au pornit.

Bineînţeles că în Focşani nu este business ca în Bucureşti sau Cluj, dar pot fi dezvoltate centre de pregătire pentru toată reţeaua, cu masă, casă şi bani deasupra.

Iar a treia idee – oricum niciuna dintre ele nu este ceva ieşit din comun – este ca autorităţile locale să ofere locuinţe gratis tinerilor care vor să se stabilească într-un oraş: dacă stai două decenii şi mai faci şi un copil, casa este a ta. La câte terenuri sunt libere, la câţi bani sunt la Ministerul Dezvoltării, se pot găsi câteva milioane de dolari pentru aceste locuinţe care să aibă 100 de metri pătraţi, nu 50.
Fără tineri, fără familii tinere, nu doar satele şi comunele vor muri, ci şi oraşele.

 

Sursa Ziarul Financiar

/0 Comentarii/de

Regulile simple pentru smart shopping

Smart shopper sau clientul inteligent, conform definiției, este o persoană dispusă să investească efort și timp, căutând informații legate de produsele pe care vrea să le cumpere şi utilizând apoi toate aceste detalii pentru a lua cea mai bună decizie.

Un astfel de smart shopper trebuie, în primul rând, să cunoască foarte bine piața, atunci când vine vorba de produsul pe care dorește să îl achiziționeze. Cum poate face acest lucru orice consumator? Sfatul nostru este să folosești internetul, pentru că vei găsi informația mult mai rapid și mai ușor decât dacă umbli prin magazine, spune Veronica Constantinescu, Garanti Bank, Cards Product Development Manager.

1. Verifică evoluția prețului pentru produsul pe care ți-l dorești.

Există o multitudine de site-uri unde poți să vezi cum a evoluat prețul în ultimul an. În felul acesta identifici sezonalitatea prețurilor;

2. Activează alerta de preț.

Majoritatea site-urilor care vând produse online oferă posibilitatea setării unei alerte de preț: selectezi produsul pe care îl dorești și suma maximă pe care ești dispus să o plătești, iar în momentul în care prețul produsului scade, ajungând la limita indicată de tine, vei fi anunțat prin email;

3. Așteaptă momentul potrivit.

Sunt magazine online care, la adăugarea produsului în coşul de cumpărături sau în lista de articole favorite, îți vor propune un discount adițional în cazul în care îl lași în coș, fără a-l cumpăra imediat.

După cunoașterea pieței, al doilea pas în procesul de smart shopping este identificare produsului financiar care te poate ajuta să cumperi respectivul produs. În cazul shopping-ului, care nu se referă la achiziția de bunuri imobiliare sau autoturisme, în cele mai multe cazuri, cardul de cumpărături este produsul cel mai potrivit.

Din fericire pentru cumpărători, în România, cardul de cumpărături cu rate fără dobândă reprezintă un instrument de plată foarte popular.

Majoritatea băncilor oferă această variantă de plată, fie prin rețelele proprii de comercianţi parteneri, fie prin rate către orice comerciant, indiferent de existența prealabilă a unui parteneriat.

Dacă optezi pentru plata prin intermediul unui card de cumpărături, pe lângă faptul că poți plăti în rate fără dobândă, poți beneficia de recompense sub forma punctelor de loialitate, cashback, sau, chiar de asigurarea de protecție a cumpărăturilor, sau asigurarea de călătorie, în cazul în care planifici o vacanță.

Și în cazul alegerii unui astfel de card de credit, un cumpărător inteligent trebuie să investească timp în studierea ofertelor aferente cardului pe care îl deține deja, sau, dacă nu are un card, să studieze ofertele băncilor pentru a alege cel mai potrivit produs/ofertă.

Cum poți face acest lucru cel mai rapid, din nou apelând la internet:

1. Dacă ai deja un card de credit verifică pe site-ul băncii care sunt comercianţii parteneri, de la care poți achiziționa produsul de care ai nevoie, in rate; verifică și dacă prin plata cu cardul respectiv mai beneficiezi de reduceri adiționale. Există partneriate între bănci sau schemele emitente de carduri de credit (Visa și Mastercard) și retaileri, prin care poți beneficia de un discount adițional, însă, acest discount trebuie solicitat direct la casa de marcat.

2. Dacă nu ai un card de credit, atunci va trebui să extinzi căutarea și să verifici ofertele băncilor în ceea ce privește caracteristicile şi facilităţile oferite de cardul de credit.

Alegerea va trebui să se bazeze atât pe numărul de parteneri de rate, cât și pe frecvența derulării campaniilor  de rate, atât cu comercianţi parteneri, cât și în afara parteneriatelor.

De asemenea, îți recomandăm să alegi un card de credit care are și o schemă de loialitate, prin care să primești puncte bonus sau cashback. Astfel, plătind cu cardul acumulezi puncte sau cashback și în felul acesta acoperi costul de mentenanță al produsului, care poate varia între 40 și 60 Ron pe an, în funcție de tipul de produs.

 

Sursa Bancherul.ro

/0 Comentarii/de

Băncile nu mai trebuie să ne spună ce rol au în economie, ci cum îl joacă

“Băncile au un rol important în economie asigurând intermedierea financiară, prin atragerea de depozite și plasarea de credite. Prin intermediul creditelor, băncile ajută la finanțarea nevoilor persoanelor fizice și ale companiilor care pot întoarce acești bani în economie prin consum și investiții, în timp ce prin atragerea de depozite băncile protejează economiile populației și ale companiilor.”

Aceasta este principala concluzie a studiului “Impactul economic si social al bancilor in Romania”, realizat de firma de consultanta PwC, prezentat astazi de Asociatia Romana a Bancilor (ARB).

Dar de ce oare este nevoie, dupa aproape 11 ani de la aderarea la Uniunea Europeana, sa ni se prezinte un studiu in care sa ni se demonstreze ca bancile au un important rol economic si social? E cineva care mai pune la indoiala aceasta paradigma?

Poate pentru ca in ultimii ani bancile au fost asaltate de critici acerbe din partea clientilor, de legi populiste si extremiste (legea darii in plata sau conversia creditelor in franci la cursul istoric), de masuri in forta ale autoritatilor (ANPC, Ministerul Finantelor) sau de numeroase procese in justitie, care le-a afectat serios imaginea.

Si totusi, sub acest fum de petarde, bancile si-au vazut de treaba si au acordat tot mai multe credite, atat persoanelor fizice cat si firmelor, in paralel cu reducerea volumelor de credite neperformante acordate inainte de criza, o parte prin vanzarea catre firme de recuperare creante.

Sunt destul de multi cei care au inca probleme vechi nerezolvate cu bancile, insa ponderea covarsitoare a populatiei si firmelor, peste 90% din total, au acum o relatie normala cu bancile, in care-si pastreaza banii, fac plati si de la care obtin credite.

De aceea, oare n-a venit timpul ca bancherii sa se concentreze pe cei 90% din total, care nu mai au demult nevoie sa li se spuna ca o banca are un rol benefic in societate? In schimb, acestia au acum alte asteptari de la bancheri.

In primul rand, asteptari mult mai mari decat studii simpliste precum cel de fata.

Ce valoare are un document, oricare ar fi el, cand proiecteaza, dintr-un singur unghi, cu reflectoare cat mai colorate si puternice, o lume bancara perfecta, fara pic de autocritica sau de lumini de contrast? Si mai cu seama o lume care se concentreza pe profit, desi latura sociala si de relationare (digitala) cu consumatorul, ca sa nu-i spunem de protectie a consumatorului, devine tot mai importanta?

 

Intrebarea nu e daca, ci cum?

Fireste ca bancile au un rol important in orice economie democrata din lume, problema este nu daca, ci cum isi indeplinesc bancile aceasta functie.

“In ultimii 5 ani, valoarea activelor nete bancare a inregistrat o usoara crestere, in timp ce profitabilitatea cumulata a sistemului bancar a fost 2.185 milioane lei, inregistrandu-se profit in 3 din cei 5 ani analizati”, este o alta concluzie a studiului.

O prezentare corecta a acestei concluzii ar fi ca activele sistemului bancar romanesc au inregistrat de fapt o crestere mult mai mica fata de evolutia Produsului Intern Brut (PIB), astfel incat intermedierea financiara (ponderea activelor bancare din PIB) a continuat sa scada, Romania fiind oricum pe ultimul loc din Europa in aceasta privinta, cu doar 50% active nete bancare din PIB, fata de aproape 100% in Bulgaria, Ungaria si Polonia. (vezi foto)

Iar aceasta tendinta de dezintermediere va continua in 2018 si 2019, conform strategiilor bancilor, care-si propun o crestere a activelor la jumatate fata de nivelul PIB si in umatorii doi ani, dupa cum arata datele prezentate de BNR in raportul de stabilitate financiara.

De ce nu a crescut mai mult creditarea? Acesta ar fi trebuit sa fie un subiect interesant al acestui studiu. Si, mai ales, de ce nu a crescut mai mult finantarea firmelor, nu creditarea consumului si a creditelor ipotecare garantate de stat, in cadrul Programului Prima Casa? De ce nu reusesc bancile sa scape de bunavoie de creditele garantate de stat, dupa noua ani de la izbucnirea crizei?

 

Creditele de consum nu au avut un impact important asupra consumului populatiei

Studiul PwC arata “o corelatie directa puternica” intre creditele de consum acordate de banci si cheltuielile de consum ale populatiei, precum si intre creditele imobiliare si numarul de locuinte.

Astfel, conform datelor unui grafic, creditele noi de consum au crescut de la 7,2 miliarde lei in 2012 la 17,8 miliarde lei in 2016, asadar cu 150%, in timp ce cheltuielile de consum au avansat in acelasi interval cu doar 16,2%, de la 16,6 la 19,3 miliarde lei.

Ceea ce inseamna ca avansul puternic al creditelor de consum nu s-a reflectat intr-o crestere la fel de accentuata a cheltuielilor de consum, ci mai degraba intr-una moderata, de doar o cifra.

In 2012, volumul de credite noi de consum a fost 7,2 miliarde lei iar cheltuielile de consum s-au cifrat la 16,6 miliarde lei, ceea inseamna un raport de 0,4, iar in 2016, cheltuielile au fost de 19,3 miliarde lei iar creditele de 17,8 miliarde lei, adica un raport de 0,92.

In privinta creditelor imobiliare, acestea au crescut cu 93%, de la 5,9 miliarde lei in 2012 la 11,4 miliarde lei in 2016.

Numarul de locuinte a avansat cu 168.000, de la 8.761.000 la 8.929.000, valoarea totala a acestora, la un pret mediu de 50.000 de euro, fiind de 37,8 miliarde lei.

Valoarea totala a creditelor imobiliare acordate in perioada 2013-2015 s-a ridicat la 34,9 miliarde lei, ceea ce inseamna ca raportul credite/locuinte noi a fost de 0,92.

In 2013 s-au acordat credite pentru locuinte de 6 miliarde lei iar numarul de locuinte a avansat cu 39.000, echivalentul a aproximativ 9 miliarde lei la un pret mediu de 50.000 de euro, ceea ce inseamna un raport de 0,66.

In 2016, valoarea creditelor a fost de 11,4 miliarde lei iar numarul locuintelor a crescut cu 47.000, echivalentul a 10,5 miliarde lei, astfel ca raportul credite/locuinte noi a crescut la 0,92.

In concluzie, in cazul creditelor imobiliare se poate vorbi de o coralatie apropiata intre valoarea creditelor si numarul de locuinte noi. Probabil ca un rol primordial l-a avut aici Programul Prima Casa, prin care statul garanteaza 50% din valoarea unui credit si impune o dobanda de maxim 2% plus ROBOR la 3 luni.

 

Creditele noi pentru firme au crescut mai mult decat PIB-ul

In privinta finantarilor noi pentru firme, studiul PwC nu ne prezinta care a fost corelatia directa a acestora cu performantele companiilor, ci doar o legatura intre evolutia stocului creditelor si rentabilitatea activelor firmelor.

Datele BNR arata ca in 2016, volumul de credite noi in lei acordate de banci firmelor s-a ridicat la 26,28 miliarde lei, in crestere de la 23,97 miliarde lei in 2015, 20,34 miliarde lei in 2014, 18,20 miliarde lei in 2013 si 16,95 miliarde lei in 2012.

Cresterea a fost de 55%, echivalentul a 9,33 miliarde lei, in perioada 2012-2016, ceea ce inseamna o medie anuala de 13,7%, substantial peste nivelul PIB-ului, care a crescut cu valori de 3-7% in ultimii ani.

 

Cine raspunde de intermedierea financiara?

In raportul de stabilitate financiara al BNR se subliniaza ca “nivelul intermedierii financiare rămâne redus, existând în continuare spațiu important de majorare sustenabilă a acesteia, în special în ceea ce privește finanțarea investițiilor sectorului companiilor nefinanciare.”

In acest scop, BNR a anuntat ca va adopta “masuri care să îmbunătățească accesul la finanțare al companiilor, inclusiv prin creșterea gradului de eligibilitate a firmelor la creditarea bancară, precum și măsuri privind menținerea gradului de îndatorare a populației la un nivel considerat sustenabil.”

Pana la urma, cresterea gradului de intermediere financiara in Romania este in responsabilitatea BNR si autoritatilor, nu a bancilor, care nu pot fi obligate sa acorde mai multe credite decat vor.

Cu cat BNR, Guvernul si Parlamentul vor lasa bancile mai libere, vor reduce birocratia si reglementarea, vor diminua simtitor numarul legilor (absurde) adoptate sau propuse si vor construi o piata financiara cat mai atractiva pentru intrarea de noi jucatori, banci si IFN-uri, cu atat intermedierea financiara va creste.

Ceea ce se intampla in prezent, cel putin in sectorul bancar, pare a fi insa contraproductiv: numarul bancilor scade, in loc sa creasca, noi jucatori pe piata serviciilor financiare digitale inca nu si-au facut aparitia, iar reglementarile si legile se inmultesc sau devin mai stricte.

 

Sursa Bancherul.ro

/0 Comentarii/de

10 start-up-uri românești din IT au fost finanţate cu peste 45 mil. euro în 2017

Zece start-up-uri din România au obţinut anul trecut investiţii în valoare de peste 45 milioane euro, primele trei poziţii fiind ocupate de UiPath, Clever Taxi şi DCS Plus, conform calculelor ZF realizate pe baza datelor de pe portalul Dealroom.com.

Cea mai mare finanţare a fost obţinută de compania locală UiPath, specializată în soluţii software de automatizare a proceselor repetitive din diferite industrii, aceasta ridicându-se la aproape 30 milioane euro.

Start-up-ul UiPath a pus din nou România pe harta inovaţiei globale hi-tech, după ce a atrasîn primăvara trecută o finanţarea gigant de la fondul american de invesitiţii Accel Partner.

Investiţia este de altfel cel mai mare pariu pe care l-au pus investitorii străini într-un start-up de tehnologie din România.

A doua cea mai mare tranzacţie realizată anul trecut în România pe zona de start-up-uri de tehnologie este cea dintre compania locală Clever Tech şi gigantul auto Daimler (Mercedes), tranzacţia fiind estimată la peste 10 milioane euro. Mai precis, firma MyTaxi, al cărei acţionar majoritar este Daimler, a plătit peste 10 milioane euro pentru achiziţia aplicaţiei mobile Clever Taxi, administrată de compania Clever Tech SRL.

 

Sursa Ziarul Financiar

/0 Comentarii/de

Producătorul de vin Purcari vrea să listeze 49% din acţiuni la bursă. Raiffeisen şi Swiss, brokeri

Grupul Purcari, care deţine cramele Purcari şi Bostăvan din Republica Moldova, crama Ceptura din România şi producătorul de brandy Bardar din Moldova, vrea să listeze cel mult 49% din acţiuni la bursa românească într-o ofertă publică de vânzare (IPO) în urma căreia acţionarul majoritar îşi va diminua participaţia de la 63,55% la 22,7%.

„Viziunea noastră este să devenim liderul incontestabil pe piaţa vinului în Europa Centrală şi de Est. În România se consumă circa şase litri de bere şi băuturi spirtoase pentru fiecare litru de vin, în timp ce în Polonia raportul este de 18 la 1, deci mai avem mult de lucru, mai ales după ce am intrat în segmentul vinurilor spumante anul trecut.“

Victor Bostan, fondator şi director general al Purcari, şi unul dintre acţionarii vânzători.

Reprezentanţii Purcari se aşteaptă ca oferta de listare, intermediată de Raiffeisen şi Swiss Capital, să fie finalizată în primul trimestru din 2018.

Aceasta ar fi prima listare din anul 2018 după ce în 2017 un număr de patru companii private s-au listat la Bucureşti în oferte de circa un sfert de miliard de euro.

 

Sursa Ziarul Financiar

/0 Comentarii/de

Dacia a vândut maşini de aproape 8 mld. euro în 2017

Vânzările mărcii Dacia au urcat anul trecut cu 12% fa­ţă de anul aterior, la 655.235 de autovehicule, cel mai înalt ni­vel atins vreodată de brandul românesc, potrivit datelor companiei.

Totodată, dintre acestea, aproximativ 300.000 au fost asamblate la Mioveni, iar restul la Casablanca şi Tanger, în Maroc, fiind pentru prima dată când Dacia trece pragul de 600.000 de unităţi, dar şi prima dată când sunt asamblate mai multe maşini în afara României. În prezent singurul model produs exclusiv la Mioveni este Duster, care este totodată şi cel scump model al gamei. În rest, Sandero, Logan, Logan MCV sunt produse în ambele ţări, iar Lodgy şi Dokker – exclusiv în Maroc.

Raportat la vânzările Grupului Renault, care anul tre­cut au urcat per total la 3,76 mil. vehicule, în 2017 vânzările Dacia au repre­zentat 17,4%, faţă de 16,8% în 2016. România ră­mâ­ne piaţa unde Dacia are cea mai mare co­tă de piaţă, de aproa­pe 30% cu aproape 43.300 de unităţi, însă ca volum, în Maroc marca autohtonă vinde mai mult – aproape 47.000 de autovehicule. Practic, acum Dacia pro­duce mai mult şi se vinde mai bine în Maroc decât pe piaţa autohtonă. În total, în afara României au fost vândute anul trecut 611.973 vehicule, cu 12% mai multe faţă de anul 2016.

Europa domină în clasamentul pe regiuni, peste 460.000 de vehicule vândute de Dacia în 2017 fiind înmatriculate în ţă­rile Bătrânului Continent.

Cu 120 000 de unităţi, ceea ce reprezintă cea mai bună performanţă înregistrată până în prezent, Franţa este prima destinaţie de export. Dacia se situează pe locul 5 în topul mărcilor cele mai vân­du­te în Hexagon, imediat după Volkswagen.

 

Sursa Ziarul Financiar

/0 Comentarii/de

Cum este văzută România de analişti si investitori străini?

Deşi are cea mai mare creştere economică din Europa, România nu reuşeşte să scape de stigmatul deficitului bugetar nesustenabil şi de percepţia asupra corupţiei.

România a fost menţionată în multe contexte la Euromoney 2018, conferinţa de la Viena pentru investitorii din Europa Centrală şi de Est, dar deşi are cea mai mare creştere economică din Europa şi din zonă, nu reuşeşte să scape de stigmatul deficitului bugetar nesustenabil, percepţia în privinţa corupţiei şi instabilitatea politică.

În aproape orice discuţie România este văzută ca o piaţă cu oportunităţi mari de creştere, în care se pot face bani, fondurile de investiţii fiind foarte mulţumite, dar apoi vine cuvântul „dar” urmat de situaţia finanţelor publice – deficit bugetar nestustenabil, corupţie şi nu în ultimul rând, situaţia critică internă de neînţeles pentru investitori şi analişti.

„România are un deficit fiscal excesiv , nesustenabil, care va avea implicaţii negative pe termen lung.”

Peter Brezinschek, şeful echipei de cercetare de la Raiffeisen Bank Internaţional, în panelul de închidere a conferinţei de la Viena, în faţa a peste 300 de investitori şi bancheri.

Deşi, au o rată de creştere mai redusă şi chiar probleme politice interne, Polonia, Cehia şi chiar Ungaria sunt mult mai bine văzute de investitori pentru că au o dezvoltare mai bună, mai consistentă şi pieţe financiare mai extinse prin prisma posibilităţilor de investiţii sau fuziuni şi achiziţii.

Noi avem o ţară favorită, iar aceasta este România, care are o creştere economică puternică, desi la nivel politic lucrurile nu sunt chiar aşa liniştite, a spus într-un alt panel legat de oportunităţi de investiţii pentru fondurile de investiţii private, Matjaz  Schroll, şeful de private equity pentru Europa Centrală şi de Est al Franklin Templeton Investment.

Cel mai probabil, România va încheia anul 2017 cu o creştere economică de 7% în timp ce celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est au o creştere economică de 3-4%, iar ţările vestice de 2%.

„Noi suntem foarte încrezători în România. Investiţiile noastre în Regina Maria şi reţeaua Profi merg extraordinar de bine. Aşteptăm în continuare o creştere a economiei şi creşterea afacerilor noastre.”

Kerim Turkmen, partener la Mid Europa Partners, cel mai mare fond de investiţii din regiune.

Acest fond a plătit, la finalul lui 2016, peste 500 de milioane de euro pentru reţeaua Profi, iar acum, prin continuarea investiţiilor, a ajuns numărul unu în piaţă ca număr de magazine.

Creşterea consumului în România a depăşit, în 2017, 10% – nivel considerat de analişti nesustenabil pe termen lung şi care a venit din scăderi de taxe şi impozite şi creşterea salariilor. Creşterea consumului este principalul motor al creşterii economice, deşi industria şi agricultura au avut un an 2017 foarte bun.

Deşi România are această creştere economică, piaţa financiară este destul de săracă în oportunităţi de investiţii pentru toţi investitorii, având în vedere că numărul firmelor româneşti puternice este în scădere.

Economia României este puternic legată de finanţarea de pe piaţa bancară, pentru că finanţarea de pe piaţa de capital, prin toate instrumentele, lipseşte aproape cu desăvârşire.

Pentru că România nu are fonduri puternice de pensii care să fie cumpărători de ultimă instanţă pentru acţiuni sau obligaţiuni, mulţi investitori străini se feresc de România, pentru că la finalul unui ciclu de investiţii nu au cui să vândă companiile. Din această perspectivă, piaţa poloneză este mult mai bine dezvoltată, oferind o lichiditate mult mai mare şi mai multe oportunităţi pentru listări sau fuziuni şi achiziţii.

Companiile poloneze, austriece şi acum investitorii cehi cumpără companii în România în tranzacţii directe, fiind aproape inexistenţi pe piaţa de capital.

Toţi investitorii şi bancherii străini se aşteaptă ca zona Europei Centrale şi de Est să crească în continuare peste nivelul din Europa de Vest, mai ales că acum creşterea este mult mai echilibrată, bazată şi pe piaţa internă, faţă de perioada de dinainte de criză când ţările din zonă depindeau de investiţiile străine şi de finanţările externe.

Investiţiile şi creşterea economică au dus la noi angajări, la scăderea foarte mult a şomajului, iar acest lucru a făcut ca aceste ţări să se confrunte acum cu o lipsă de forţă de muncă, ceea ce a dus la creşterea salariilor.

De altfel, scăderea demografică în Europa Centrală şi de Est, pentru că mulţi locuitori au plecat la muncă în vest este una din ameninţările viitorului.

„Toate ţările din Europa Centrală şi de Est şi-au revenit, mai ales că creşterea economiei globale a început să prindă tracţiune. Salariile cresc, dar asta nu este o problemă.”

Dan Bucşa, economistul şef al Unicredit Bank pentru Europa Centrală şi de Est. El a fost prezent în panelul de închidere de la Euromoney 2018.

Nici chiar creşterea dobânzilor nu ar fi o problemă, ci dimpotrivă, s-ar putea atrage noi investitori, a menţionat Dan Bucşa.

Acum, principalul risc pentru această zonă este pierderea oportunităţilor de investiţii, mai ales în acest context extrem de favorabil la nivel global.

Peter Brezinschek spune că trebuie investit în inovaţie, în instituţii puternice pentru reducerea corupţiei şi în infrastructură.

„Unele ţări sunt mai bine pregătite pentru viitor – Polonia sau Cehia – altele mai puţin”.

 

Sursa Ziarul Financiar

/0 Comentarii/de