Infocons: Practici comerciale neloiale

Când cumpăraţi bunuri şi servicii în UE, legislaţia europeană vă protejează împotriva practicilor comerciale neloiale, indiferent de modalitatea de achiziţionare pentru care optaţi – cumpărături on-line, de la un magazin local sau de la un comerciant din străinătate.

 

Când promovează, vând sau furnizează produse, companiile trebuie să vă ofere informaţii clare (a se vedea dreptul la informaţii on-line) care să vă permită să faceţi cumpărături în cunoştinţă de cauză. În caz contrar, acţiunile lor ar putea fi considerate neloiale. Consultaţi secţiunea „Căi de atac” pentru a afla ce puteţi face într-o astfel de situaţie.

Practici înşelătoare şi agresive

Consumatorii europeni beneficiază de protecţie împotriva a două categorii principale de practici comerciale neloiale:

• practicile înşelătoare, care se manifestă prin acţiune directă (furnizarea de informaţii false) sau omisiune (nefurnizarea unor informaţii importante)

• practicile agresive, al căror scop este să vă constrângă să cumpăraţi.

 

Lista neagră a practicilor comerciale interzise întotdeauna

Lista neagră face posibilă identificarea practicilor comerciale care sunt interzise în orice împrejurare. Dacă o astfel de practică figurează pe listă, ea este considerată automat ilegală.

Exemple de practici incluse pe lista neagră:

Publicitatea-capcană:

Comercianţii nu au voie să promoveze produse/ servicii la un preţ foarte mic dacă stocul disponibil este insuficient. Ei trebuie să le spună consumatorilor câte articole sunt disponibile şi cât timp rămâne valabilă oferta.

False oferte „gratuite”:

Comercianţii trebuie să comunice preţul real al bunurilor şi serviciilor pe care le oferă. Nu au voie să pretindă că oferă anumite servicii adiţionale gratuite, atât timp cât serviciile respective sunt deja incluse în preţul normal.

Manipularea copiilor:

Vânzătorii nu au dreptul să îi încurajeze pe copii să le ceară părinţilor să le cumpere anumite produse. Sunt interzise mesajele directe de tipul „Cumpără-ţi această carte acum” sau „Spune-le părinţilor tăi să-ţi cumpere acest joc”. Interdicţia se aplică în cazul tuturor mijloacelor de comunicare, inclusiv al televiziunii şi, mai ales, al internetului.

False proprietăţi curative:

Ori de câte ori un produs este promovat pentru valoarea sa terapeutică (vindecă alergii, stopează căderea părului, ajută la slăbit etc.), aveţi dreptul de a şti dacă aceste afirmaţii au o bază ştiinţifică.

În multe cazuri ele nu sunt confirmate medical şi, în plus, sună prea bine ca să fie adevărate.

Mesaje ascunse în materiale informative (reportaje publicitare):

Aveţi dreptul de a fi informat dacă un articol din ziar sau un program de radio ori televiziune a fost sponsorizat de o companie interesată de promovarea propriilor produse. Publicitatea mascată se realizează prin imagini, cuvinte sau sunet.

Sisteme piramidale:

Este vorba despre sisteme promoţionale în care trebuie să investiţi o sumă de bani pentru a obţine beneficii mai târziu. Problema este însă că beneficiile respective sunt posibile doar dacă sistemul reuşeşte să atragă noi participanţi. Comercializarea propriu-zisă sau consumul de produse joacă un rol secundar. La un moment dat, sistemele piramidale se prăbuşesc, iar ultimii intraţi îşi pierd investiţiile.

False oferte de premii şi cadouri:

Comercianţii nu au voie să facă publicitate la premii sau cadouri „gratuite” şi apoi să vă ceară să plătiţi pentru a le primi. Dacă primiţi o scrisoare sau un e-mail care spune „Felicitări, aţi câştigat un premiu!”, vă recomandăm să o trataţi cu precauţie, pentru că v-aţi putea afla în faţa unei practici comerciale neloiale.

False avantaje „speciale”:

Comercianţii nu au dreptul să pretindă că vă acordă drepturi speciale, atâta timp cât beneficiaţi de acestea în baza legii.

Falsa utilizare a ofertelor limitate:

Când un comerciant vă spune că o anumită ofertă rămâne valabilă pe o perioadă limitată, este posibil, de fapt, să încerce să vă convingă să cumpăraţi înainte de a vă putea face o opinie clară despre produs. Nu este corect să se pretindă, în mod fals, că o ofertă este limitată în timp.

Oferte insistente şi nedorite:

În baza legislaţiei UE, companiile nu au voie să se folosească de telefon, fax, e-mail sau alte mijloace de vânzare la distanţă pentru a vă prezenta, în mod insistent, oferte pe care nu le doriţi.

Exploatarea consumatorilor vulnerabili

Comercianţii nu au voie să utilizeze practici care presupun exploatarea consumatorilor vulnerabili, cum ar fi copiii, bolnavii sau persoanele dependente. De exemplu, este ilegală exercitarea de presiuni asupra copiilor pentru a-i determina să cumpere un produs sau să îi convingă pe părinţi să o facă.

Este posibil să vă confruntaţi cu practici care nu se regăsesc pe această listă neagră, dar care să vi se pară incorecte, din diverse motive. În acest caz, contactaţi organizaţia naţională pentru protecţia consumatorilor sau reţeaua centrelor europene pentru consumatori.

 

Sursa Curierul Național

/0 Comentarii/de

Se pregătesc salariile home-made

Parlamentul va dezbate activitatea de tele-muncă. Cresc şansele persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii

 

Actul normativ iniţiat de Guvern (9 august, 2017)  are ca scop flexibilizarea şi adaptarea relaţiilor de muncă la realităţile socio-economice actuale, în raport cu evoluţia dinamică a pieţei muncii, urmând să ofere avantaje atât salariatului, cât şi angajatorului. Concret, pentru angajator, se vor reduce costurile cu închirierea spaţiilor, utilităţile, consumul de carburant şi parcul auto.

În ceea ce-l priveşte pe salariat, acesta va elimina consumul de bani şi de timp cu deplasarea de la şi până la sediul angajatorului, va avea libertatea alegerii locului de muncă şi valorificării timpului de lucru, optimizându-şi, astfel, raportul între viaţa profesională şi cea personală.

Nu în ultimul rând, prin introducerea acestei noi forme de organizare a muncii şi îndeplinire a sarcinilor, vor creşte şansele persoanelor  cu dizabilităţi pe piaţa muncii. Trebuie menţionat faptul că prevederile prezentei legi se aplică angajatorilor, salariaţilor şi reprezentanţilor salariaţilor, reglementaţi conform prevederilor art.108-110 din Legea nr. 53/2003 din Codul Muncii.

 

În prezent, domeniul raporturilor de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum şi jurisdicţia muncii sunt reglementate prin Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Un element obligatoriu al contractului individual de muncă îl constituie locul muncii. Potrivit Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, prin loc de muncă se înţelege locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii.

Codul muncii prevede şi posibilitatea de a lucra de acasă cu contract de muncă la domiciliu. Principala particularitate a acestui contract de muncă este că atribuţiile de serviciu se execută la domiciliul salariatului, locul muncii fiind în această situaţie domiciliul acestuia.

 

Contextul european

În contextul strategiei europene pentru ocuparea forţei de muncă, Consiliul UE a invitat partenerii sociali să negocieze contracte care să ajute la modernizarea organizării pieţei muncii, incluzând aranjamente de muncă flexibile, cu scopul de a oferi productivitate şi competitivitate angajamentelor şi pentru a realiza un echilibru între flexibilitate şi securitate.

În acest sens, în anul 2002, la Bruxelles a fost încheiat între partenerii sociali un acord-cadru european privind teleworking-ul sau tele-munca.

Ţinând cont de modernizarea pieţei muncii la nivel european şi Programul de Guvernare 2017-2020, la capitolul ”Politici publice în domeniul muncii şi justiţiei sociale”, secţiunea ”Sprijin pentru familii şi copii”, face referire la ”încurajarea încheierii de contracte de muncă cu timp flexibil şi a tele-muncii pentru părinţi”.

 

Sursa Curieriul Național

/0 Comentarii/de

Patru instituţii de stat dau şapte valori distincte privind numărul de salariaţi din România

Cel mai important indicator din economie, numărul de salariaţi, este dat de instituţiile statului cu valori între 4 şi 6,4 milioane de persoane.

România are între 4 şi 6,4 mi­lioane de sala­riaţi – aşa arată statis­ti­cile con­solidate ale celor patru instituţii care pot să ofere date privind forţa de muncă: Institutul Naţional de Sta­tistică, Inspecţia Muncii, Casa de Pensii şi Registrul Comerţului.

„Este important să avem o statistică unitară, cu o metodologie foarte clar definită, iar instituţiile statului sunt datoare să facă acest lucru. Singura soluţie pentru rezol­va­rea acestei probleme este utilizarea tuturor surselor administrative de date posibile şi armonizarea lor, fie că este vorba de date de la Revisal, de la Registrul Comerţului, de la Ministerul de Finanţe sau de la Statistică.“

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consi­liului Fiscal.

Diferenţele de peste 2 milioane de oameni care, teoretic, ar putea fi sau nu în câmpul muncii sunt puse la adă­post de metodologie, pentru că nu­mărul de salariaţi se calculează în funcţie de sursele de colectare a datelor, spun reprezentanţii instituţiilor care furnizează aceste date.

Institutul Naţional de Statistică, de exemplu, oferă, periodic, patru cifre diferite privind efectivul de salariaţi din economie. Astfel, în buletinele lunare numărul de salariaţi este de 4,8 milioane de persoane (dar nu sunt incluşi cei din companii cu mai puţin de 4 salariaţi), în timp ce în ancheta AMIGO, publicată trimestrial, efectivul de salariaţi este de aproape 6,4 milioane de persoane (aici fiind incluşi angajaţii din armată şi din serviciile secrete, precum şi cei care lucrează la negru).

Alte două statistici ale INS, realizate pe un eşantion de circa 27.000 de firme şi instituţii publice, arată că România a avut un număr mediu de 4,7 milioane de angajaţi anul trecut, iar efectivul de salariaţi de la finalul anului a fost de 5,1 milioane de persoane.

 

Sursa Ziarul Financiar

 

 

/0 Comentarii/de

Rusia va emite oficial propria sa criptomonedă

Rusia poate emite în curând propria monedă oficial bazată pe blockchain, CriptoRubla.

Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a făcut un anunţ oficial că Rusia va emite prima sa criptomonedă, numită „CriptoRubla”. Anunţul preşedintelui a venit în cadrul unei întâlniri cu uşile închise, la Moscova, anunţă Cointelegraph, care citează surse locale. Informaţia referitoare la emiterea primei monede virtuale în Rusia a fost făcută publică de ministrul rus al comunicaţiilor, Nikolai Nikiforov. Potrivit oficialului rus, cripto-moneda nu poate fi exploatată şi va fi emisă, controlată şi menţinută numai de către autorităţi.

„CriptoRublele” pot fi schimbate cu ruble normale în orice moment, dar dacă deţinătorul nu poate explica de unde provin „CriptoRublele”, acesta riscă o taxă de 13%. Aceeaşi taxă se va aplica oricărei diferenţe câştigate între preţul cumpărării monedei şi preţul vânzării.

Chiar dacă anunţul indică faptul că Rusia va intra în lumea monedelor virtuale, acest lucru nu înseamnă că ţara va legaliza monedele Bitcoin sau orice altă monedă virtuală descentralizată. Dimpotrivă, Vladimir Putin a cerut recent interzicerea completă a tuturor valutelor virtuale pe teritoriul Rusiei.

Declaraţia lui Putin pare să contrazică comentariile anterioare ale altor miniştri care păreau pro-criptomonede numai dacă ar fi existat şi reguli. Odată cu emiterea „CriptoRublei”, contradicţia pare că a fost clarificată.

 

Sursa Curierul Național

/0 Comentarii/de

Yves Caracatzanis: Industria auto din România este dată ca exemplu pozitiv la nivel european

Industria auto din România este dată ca exemplu pozitiv la nivel european, în ultimii 20 de ani fiind create în acest sector 206.000 de locuri de muncă, a declarat, marţi, Yves Caracatzanis, director general al Groupe Renault România şi preşedinte al Parteneriatului Auto Român (PAR).

‘Industria auto din România este dată ca exemplu pozitiv la nivel european pentru că, în ultimii 20 de ani, s-au creat 206.000 de locuri de muncă. Acest lucru a contribuit la integrarea României în economia europeană. România are o competitivitate cunoscută la nivel mondial. Parcul auto din România este de 6 milioane de vehicule, dar cu o medie de vârstă de 13,5 ani faţă de 9,7 ani, la nivel european. În 2016, suntem la o rată a vânzărilor de maşini noi destul de mare. În schimb, la nivel second hand, raportul este de cinci maşini vechi cumpărate la una nouă. Toate măsurile pentru a sprijini înnoirea parcului auto sunt bune şi binevenite atât pentru România, cât şi pentru industria auto’,

a spus Caracatzanis, într-o conferinţă de specialitate.

Pe de altă parte, şeful Groupe Renault România a punctat faptul că realităţile industriei auto româneşti trebuie discutate pentru a fi identificat ce lipseşte, astfel încât să fie anticipate oportunităţi de dezvoltare.

‘Acum şase ani, Parteneriatul Auto Român a fost creat ca un grup de lucru constituit din investitori importanţi şi angajatori din industria auto, având şi două asociaţii reprezentative – ACAROM şi AHK România. În toţi aceşti ani, am discutat realităţile industriei din care facem parte. Industria se desfăşoară atât în România, cât şi în alte ţări. Încercăm să identificăm ceea ce ne lipseşte şi pentru a pregăti viitorul. Acesta depinde de legislaţia românească. În prezent, în România sunt Centre de cercetare şi dezvoltare, dar ziua de mâine nu este sigură şi trebuie să o construim împreună. Împreună trebuie să anticipăm toate oportunităţile pentru a continua povestea industriei auto din România. Trebuie să vedem care sunt provocările şi oportunităţile pentru a construi un viitor’,

a menţionat oficialul Renault.

Asociaţia Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) şi Parteneriatul Auto România (PAR) au organizat, marţi, prima ediţie a evenimentului ‘Romanian Automotive Summit’.

Peste 250 de participanţi din industria auto, autorităţi centrale şi locale, mediul academic, organizaţii de business şi asociaţii profesionale vor aborda în cadrul evenimentului de specialitate principalele teme de interes comun, cum ar fi producţia, industria 4.0, inginerie, cercetare, dezvoltare şi inovare, educaţia şi resursele umane, integrarea în reţelele de furnizori a industriei auto, precum şi infrastructura de transport.

ACAROM, unicul reprezentant al industriei auto naţionale, fondată în anul 1996, reuneşte peste 150 de companii din sectorul auto. Asociaţia este reprezentantul României în ACEA – Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile.

Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană este reprezentanţa oficială a economiei germane în România şi cea mai mare Camera de Comerţ bilaterală din ţară, reunind peste 570 de membri.

Parteneriatul Auto România este un grup de lucru reprezentativ, informal, asociat ACAROM, format din cei mai mari investitori şi angajatori din domeniul auto cu activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare.

 

Sursa Economica

/0 Comentarii/de

Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România: Valoarea tranzacţiilor s-a triplat în T3. Două miliarde de euro în primele nouă luni – Deloitte

Piaţa de fuziuni şi achiziţii (M&A) din România a atins 898 milioane de euro în trimestrul III al acestui an, potrivit surselor publice şi a tranzacţiilor cu valoare comunicată, arată o analiză realizată de Deloitte, companie de audit şi consultanţă.

 

În ceea ce priveşte numărul tranzacţiilor, luând în calcul şi pe cele cu valoare nedeclarată, au fost anunţate 28 de achiziţii, în medie câte două în fiecare săptămână, conform analizei Deloitte România. Faţă de perioada similară a anului trecut, valoarea tranzacţiilor s-a triplat, iar numărul lor a crescut cu 20%.

„În primele nouă luni ale anului, piaţa M&A a atins deja două miliarde de euro, iar ceea ce este şi mai impresionant, totalul nu s-a realizat datorită unor mega-tranzacţii, ci mulţumită a şase tranzacţii între 100 şi 500 milioane de euro. Ultimul trimestru este, conform tendinţei istorice, cel mai important din an şi, ţinând cont de tranzacţiile care se negociază în prezent, ne aşteptăm să mai adauge încă un miliard de euro la total”.

Ioana Filipescu, reprezentantul companiei de consultanţă.

În această perioadă, valoarea medie a unei tranzacţii a fost de 56 milioane de euro, evidenţiind tendinţa de creştere a valorii tranzacţiilor M&A.

Totodată, faptul că în acest trimestru au fost anunţate cinci tranzacţii, fiecare având o valoare de peste 100 de milioane de euro, iar patru dintre ele s-au şi fructificat, a reprezentat o performanţă care nu a mai fost înregistrată în ultimii doi ani.

Achiziţia complexului hotelier Radisson de către Revetas Capital pentru suma de 177,5 milioane de euro stabilită în urma unei proceduri competitive a fost cea mai mare tranzacţie a trimestrului.

Achiziţia pachetelor minoritare deţinute de Fondul Proprietatea în subsidiarele sale de către Electrica, în valoare de 165 de milioane de euro, a fost a doua cea mai mare tranzacţie a trimestrului şi este concluzia îndelung aşteptată a unei tranzacţii ce se discută de ani de zile.

Cumpărarea de către Digi Communications a unei subsidiare a firmei maghiare Invitel este una din rarele tranzacţii de achiziţii internaţionale încheiată de o firmă românească, notabilă mai ales dată fiind valoarea ei de 140 milioane de euro.

Achiziţia Banca Românească de către OTP, cu o valoare vehiculată a fi de aproximativ 100 milioane de euro, este cea mai mare tranzacţie bancară din ultimii doi ani şi evidenţiază continua consolidare a sectorului bancar românesc.

 

Sursa Economica

/0 Comentarii/de

Banca Europeana de Investiții explică de ce nu vor companiile să investească în România deși avem atuuri mari

Cresterea economică puternică înregistrată de România este determinată de consum, însă paradigma trebuie mutată spre segmentul investițional, a atras atenția, joi, Patricia Wruuck, economist la Banca Europeană de Investiții (BEI).

 

„M-am uitat la segmentul economic al Europei și al României. Există o creștere impresionantă economică a României, cu peste 5% (5,8% – n. red.), ceea ce permite realizarea unei economii de scară. (…)

Totuși, există și puncte slabe și mă refer aici la instabilitate fiscală și la nivelul actual al investițiilor. Nivelul scăzut al investițiilor nu este încurajator.

Vorbim apoi despre investițiile publice și despre absorbția fondurilor europene. Vorbim și despre investițiile private. Noi, la BEI, facem sondaje despre ce gândesc companiile față de mediul investițional. Sondajul ne arată că România este țara în care doar 68% dintre companii investesc. Cumva prioritatea companiilor este diferită aici. De asemenea, sunt foarte multe companii care lucrează la capacitate sau peste capacitate. Există un necesar de investiții. (…)

În fine, provocările cu care se confruntă România mai departe, dintr-o perspectivă macro, este că vedem o creștere puternică determinată de consum. Cred că trebuie schimbată paradigma și să ne mutăm atenția către investiții. Pentru asta e nevoie să se consolideze infrastructura, sănătatea, educația, transporturile. Pentru România, transportul este un factor care trebuie avut în vedere.

Dintr-o perspectivă a companiilor, firmele din România vor ceea ce vor toate firmele din întreaga lume: un mediu de afaceri predictibil”, a declarat reprezentantul BEI în cadrul ediției a VI-a a Bucharest Forum.

Potrivit economistului, sectorul privat din Romania nu face multe investiții, din cauza incertitudinii provocate de politicile interne.

„Sectorul privat nu face atât de multe investiții. Am întrebat firmele despre impedimentele cu care se confruntă. În primul rând, este incertitudinea provocată de politicile interne. Incertitudinea este mereu o problemă pentru companii, dar în mod interesant există un lucru la care Romania se distinge: peste 60% dintre companii spun că lipsa infrastructurii de transport îngreunează apariția investițiilor față de media UE, de aproape 40%.

 

Sursa Business24

/0 Comentarii/de

Consumul, unicul motor care susţine „miracolul” economic românesc – EFE

România a reuşit, prin creşteri de salarii şi reduceri de impozite, să stimuleze consumul intern şi creşterea economică, care în primul trimestru al acestui an a ajuns la 5,6%, cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană, relatează agenţia EFE.

 

Totuşi, acest „miracol” aparent, în una dintre cele mai sărace ţări dintre cele 28 de state membre UE, a dat naştere unui scepticism în rândul experţilor, majoritatea acestora considerând-o nesustenabilă, scrie EFE.

Creşterea semnificativă a salariilor funcţionarilor, de peste 20%, şi a salariului minim, care în ultimii doi ani a ajuns la 310 euro, de la 220 euro, sunt principalii factori ai „boom-ului” economic românesc. La aceasta se adaugă faptul că Executivul social-democrat a redus Taxa pe Valoare Adăugată (TVA) pentru alimente de la 24% la 9% în iunie 2015, în timp ce cota generală de TVA a scăzut de la 24% la 20% în ianuarie 2016 şi la 19% la începutul acestui an.

„Creşterea economică puternică se datorează avansului semnificativ al consumului, alimentat de creşterea salariilor şi diminuarea impozitelor, dar aceasta va funcţiona doar pe termen scurt. Cu siguranţă, dacă avem o creştere a consumului fără sprijinul altui sector economic, atunci va creşte deficitul comercial şi cel al contului curent”,

a declarat pentru EFE preşedintele Consiliul Fiscal, Ionuţ Dumitru.

Deficitul comercial al României s-a ridicat la 3,36 miliarde euro în primul trimestru din 2017, fiind cu 20,3% mai mare faţă de cel din perioada similară din 2016, şi balanţa contului curent a înregistrat un deficit de 690 milioane euro, de două ori mai mare comparativ cu primul trimestru al anului trecut.

Creşterea economică este corelată cu cea a deficitului public al României, care a crescut de la 1,8% la 3,2% de la finele anului trecut până la 31 martie 2017, conform Biroului European de Statistică.

Comisia Europeană, la rândul său, estimează că România va avea o creştere economică de 4,8% în 2017, în timp ce Guvernul de la Bucureşti se aşteaptă la 5,6%, ceea ce, dacă se va realiza, va duce la un PIB record de 183 miliarde euro la finele anului.

Aceste date macroeconomice încurajatoare au animat actualul guvern social-democrat să promită în continuare creşteri salariale pentru funcţionari şi pensionari, o strategie criticată drept populistă.

„Politicile salariale cu tentă populistă atrag consecinţe grave asupra preţurilor bunurilor şi competitivităţii”,

a explicat, pentru EFE, Lucian Croitoru, consilier de politică monetară la Banca Naţională a României.

În 2015, peste 1,35 milioane dintre cei 4,6 milioane salariaţi ai ţării lucrau în administraţia publică.

Croitoru consideră că majorarea salarială a fost adoptată în detrimentul investiţiei publice, care a scăzut cu 60 % în bugetul pentru 2017.

„Nu se poate forţa ieşirea din categoria ţărilor cu mână de lucru ieftină fără a îmbunătăţi productivitatea”.

Lucian Croitoru

În anii trecuţi, numeroase companii, precum Continental sau Renault, şi-au mutat o parte din producţie în România, datorită salariilor reduse, dar situaţia actuală au făcut ca multe dintre acestea să se gândească la plecare.

Conform Asociaţiei Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, o treime dintre companiile pe care le reprezintă şi-a redus numărul de angajaţi ori s-au închis, începând din octombrie 2015, în special din cauza costurilor, dar şi lipsei de personal, datorate, printre altele, emigraţiei.

Indicele şomajului a ajuns în august la 5,1% (circa 466.000 şomeri), un minim istoric, deşi, potrivit lui Dumitru, aceste date nu reflectă întreaga realitate.

„Sunt multe persoane care practică o agricultură de subzistenţă şi care nu figurează ca şomeri, şi multe altele care continuă să plece din ţară”.

Lucian Croitoru

Se estimează că circa 85.000 români vor pleca din ţară pe parcursul acestui an.

 

Sursa Economica

/0 Comentarii/de

Piața crește, numărul jucătorilor scade

EVOLUȚIE Valoarea și volumul tranzacțiilor realizate la Bursa de Valori au crescut semnificativ în acest an, dar nu și numărul investitorilor activi prezență în piață.

 

Bursa de Valori Bucureşti trece printr-o perioadă bună în ceea ce priveşte evoluţia principalilor indicatori, care înregistrează creşteri de două cifre faţă de sfârşitul anului trecut, ca şi în valoarea zilnică tranzacţionată.

Numai că numărul investitorilor activi nu se află pe acelaşi trend, dimpotrivă, scade faţă de nivelul de anul trecut. Conform datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), la finele anului trecut erau înregistrate 21.985 conturi active, adică investitori care au făcut cel puţin o tranzacţie în ultimele şase luni, iar cifra era mai mică cu circa 600 decât cea de la finele trimestrului al treilea din 2016. Cum scăderea a continuat, cifra a coborât până la 15.500 la jumătatea anului în curs, şi este important şi să precizăm că numărul conturilor active nu este neapărat egal cu cel al investitorilor având în vedere că un investitor poate avea mai multe conturi deschise la brokeri diferiţi.

În schimb, numărul investitorilor în fonduri deschise de investiţii a crescut cu 0,4% la jumătatea anului faţă de sfârşitul anului trecut, ajungând până la 327.958, dintre care 317.362 erau persoane fizice, iar 10.596 persoane juridice.

„Se observă o creştere a interesului investitorilor pentru fondurile de acţiuni, numărul acestora majorându-se cu aproximativ 14% pentru persoanele fizice şi de 6% pentru cele juridice“,

se arată în raportul ASF, care precizează că totalul investitorilor persoane fizice în fondurile de acţiuni a ajuns la 10.035.

”Piaţa românească de capital continuă creşterile de două cifre, urmare a îmbunătăţirii percepţiei investitorilor faţă de piaţa de capital, a perspectivelor de creştere şi a indicatorilor macroeconomici buni.”

Lucian Anghel, preşedintele BVB

Dacă ne uităm la numărul celor care aleg investiţii în acţiuni listate la bursa de valori, considerate cele mai riscante indiferent dacă este vorba de investiţii directe în piaţă sau prin intermediul specialiştilor din cadrul fondurilor deschise, putem observa că este foarte redus în comparaţie cu numărul celor care preferă investiţiile cât mai sigure, în obligaţiuni sau titluri de stat, sau în depozite bancare, unde randamentul este foarte mic, dar banii sunt garantaţi de alte instituţii ale statului.

Fondurile de obligaţiuni deţin cea mai mare pondere în activul net cumulat al fondurilor deschise de investiţii, de aproximativ 76%, pe locul doi aflându-se fondurile diversificate, cu o pondere de 19%. În prezent, pe piaţa din ţara noastră activează 74 de fonduri mutuale, dintre care 19 sunt fonduri de acţiuni, 26 de obligaţiuni, 15 au investiţii diversificate, iar 13 sunt mixte (acţiuni şi obligaţiuni), la care se adaugă un singur fond monetar.

Totuşi, dacă vom asista la creşteri ale pieţei de capital de la noi, acestea ar trebui să vină de la bursa de valori. Zilele acestea se aşteaptă şi decizia MCSI privind includerea bursei din România pe lista pieţelor emergente şi chiar dacă nu vom fi primiţi de anul acesta, piaţa beneficiază de promovare. De altfel, percepţia investitorilor străini asupra pieţei de capital de la noi s-a îmbunătăţit semnificativ în ultimii ani.

„Performanţa acţiunilor listate la bursa din România a fost una remarcabilă, indicele MSCI Romania Total Return a crescut cu mai mult de 150% în ultimii cinci ani, în dolari“,

spune Carsten Hesse, EME Equity Strategist la banca germană de investiţii Berenberg, care precizează că numărul tot mai mare de companii care se listează şi interesul străinilor faţă de sectorul bancar şi Fondul Proprietatea au făcut ca volumul de tranzacţionare să se dubleze faţă de 2012.

Valoarea tranzacţiilor cu acţiuni realizate la BVB în primele opt luni a depăşit 1,5 miliarde euro, cu 35% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, la lichiditatea zilnică a depăşit 9 milioane euro, cu 38% mai mult decât anul trecut. Situaţia este paradoxală în condiţiile în care numărul investitorilor activi s-a redus cu aproape un sfert în prima jumătate a anului, dar ne arată şi că valoarea tranzacţiilor realizate de cei care sunt în piaţă a crescut semnificativ. De altfel, cea mai mare parte a tranzacţiilor realizate este susţinută de fondurile de investiţii, acest fapt fiind valabil pe orice piaţă de capital.

 

Sursa Capital

/0 Comentarii/de