Anunț al RER în legătură cu ridicarea gunoiului pe durata sărbătorilor. Iată cum vor circula și autobuzele

RER va asigura fără întrerupere, atât la blocuri, cât și la case, servicile de salubritate din orașul Buzău pe durata sărbătorilor.

 

„Pe buzoienii de la case îi anunțăm că programul de ridicare se va desfășura precum într-o săptămână obișnuită. Lucrătorii de la salubritate vor veni și luni și marți să ridice gunoiul, programul nu va fi perturbat. La platformele dintre blocuri programul de colectare va fi îndesit întrucât în această perioadă se aruncă mai mult gunoi decât într-o perioadă obișnuită.”

Liviu Mocanu, directorul SC RER SUD SA.

 

Societatea de transport public a anunțat că în ziua de luni, 25 decembrie, autobuzele nu vor circula.

Marți, 26 decembrie, se va circula cu program redus, ca de weeekend, urmând ca de miercuri să se revină la normal până în ziua de 31 decembrie, când se va circula de asemenea cu program redus.

Pe 1 ianuarie autobuzele nu vor circula deloc, iar pe 2 programul va fi din nou redus.

 

Sursa Buzoienii.ro

/0 Comentarii/de

Virgiliu Băncilă: „Compania Română de Chimie va fi un exemplu de succes pentru relansarea industrială a României”

Chimcomplex Borzești SA – participant în competiția de achiziție a activelor Oltchim – salută decizia Adunării Generale a Creditorilor din 18 decembrie 2017, prin care este aprobat contractul de vânzare de active (Pachetele 1-5 și parțial 7) încheiat între Oltchim SA în calitate de vânzător, Chimcomplex SA Borzești în calitate de cumparator și Serviciile Comerciale Romane SA în calitate de garant.

 

„ Am crezut și cred, cu tărie, în proiectul nostru și în potențialul activelor achiziționate, pentru care muncim de peste 4 ani. Am parcurs două faze importante ale proiectului – documentarea şi contractarea – şi mai avem cel puțin două etape – închiderea tranzacției şi dezvoltarea platformei industriale. Demersul nostru are la bază o decizie foarte serioasă de business, un plan bine structurat, pe care le-aș rezuma în: relevanță regională şi dezvoltare. Viitoarea Companie Română de Chimie va fi exemplul unui proiect care va angrena multe companii și va contribui pe termen lung la relansarea chimiei românești.

Salut și mulțumesc încă o dată tuturor celor implicați în proces, începând cu Adunarea Generală a Creditorilor, organizatorii competiției pentru că au înțeles nevoia dezvoltării capitalului autohton şi lansării unui brand românesc ce va căpăta gloria industrială a companiilor de odinioară, salut mediul de afaceri pentru că ne-a fost alături, ne-a susținut necondiționat și vreau să asigur toți angajații că, din punct de vedere profesional, suntem deschisi către cei care își doresc să crească, să exceleze și să aducă aporturi pozitive în viitorul proiect al Companiei Române de Chimie. În plus, mulțumesc mediului universitar de profil ce a înțeles, a îmbrățișat și a promovat proiectul nostru.”

Virgiliu Băncilă

„Prin decizia Adunării Generale a Creditorilor intrăm într-o nouă etapă: cea a construcției industriale de succes.”

Virgiliu Băncilă

 

Sursa Capital

/0 Comentarii/de

Ofertă imobiliară: Romcarbon Buzău, controlat de omul de afaceri taiwanez Hung Ching Ling, se pregătește să caute un cumpărător pentru un teren de peste 7 hectare

Romcarbon, specializat în procesarea ambalajelor de plastic, se pregătește să caute un cumpărător căruia să îi cedeze un teren de 7,3 hectare, pentru cel puțin 7,3 milioane de euro. În primele trei luni ale acestui an, compania, deși și-a majorat vânzările cu peste 11%, a avut un câștig net de 3,02 milioane lei, în scădere cu aproape o treime.

Proprietatea este în Iași, unde compania are un punct de lucru.

Romcarbon Buzău (ROCE) a realizat în primele 9 luni ale acestui an vânzări nete în valoare de 149,25 milioane lei, în creștere cu 11,00% față de cele de 134,45 milioane lei din perioada similară a anului trecut. În același interval de raportare, veniturile din investiții au coborât cu 44,55%, la 3,31 milioane lei, de la 5,97 milioane lei.

În pofida activității sporite, profitul net a coborât cu 31,21%, la 3,02 milioane lei, de la 4,39 milioane lei în primele 3 trimestre ale anului trecut. La jumătatea anului, Romcarbon raportase un câștig net de 1,80 milioane lei.

Activele totale ale Romcarbon erau, la 30 septembrie, de 275,82 milioane lei, cu 0,53% peste cele de 274,35 milioane lei de la sfârșitul anului 2016. În aceeași perioadă, datoriile totale – în cea mai mare parte credite contractate de la BRD Groupe Societe Generale și UniCredit Bank – au urcat cu 0,31%, la 144,47 milioane lei, de la 144,02 milioane lei.

Romcarbon, companie controlată prin intermediul unor companii nerezidente de către omul de afaceri taiwanez Hung Ching Ling, este listată la Bursa de Valori București și, are o capitalizare de piață de 30,3 milioane de lei.

 

Sursa Profit.ro

/0 Comentarii/de

Inspectorii fiscali, stimulaţi să dea amenzi usturătoare?

Controlorii fiscali ar putea încasa 15% din amenzile aplicate firmelor, din sumele constatate în plus în timpul controalelor fiscale, precum şi din sentinţele judecătoreşti penale definitive, iniţiate de ANAF sau de Finanţe. În acelaşi timp, firmele private se tem că, dacă măsura se va adopta, ar putea urma un val de controale dure pentru economie şi că inspectorii vor fi subiectivi în stabilirea sumelor de plată în plus de la firme către bugetul de stat.

 

Proiectul de ordonanţă de urgenţă care incriminează stopajul la sursă ca infracţiune mai ascunde câteva prevederi inedite, îngrijorătoare pentru mediul de afaceri. Se propune modificarea Codului de procedură fiscală, astfel încât să dea dreptul personalului din Ministerul Finanţelor Publice (MFP) şi celor din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) să reţină ca venituri proprii o cotă de 15% din sumele stabilite prin acte administrativ fiscale sau financiare, procese-verbale de constatare sau de sancţionare a contravenţiilor făcute de firme.

De asemenea, tot 15% ar reveni Fiscului direct din hotărârile judecătoreşti pronunţate în materie penală, iniţiate de MFP sau de ANAF, rămase definitive şi care stabilesc sume de plată către stat din partea firmelor sub formă de impozite, taxe şi contribuţii stabilite în plus prin decizii de impunere, obligaţii fiscale accesorii (adică dobânzi şi penalităţi) care au fost executate silit sau încasate după control, conform propunerii din proiectul de OUG care adaugă 11 aliniate la art. 341 din Legea nr. 207/2015 cunoscută drept Codul de procedură fiscală. Tot la ANAF şi MFP ar rămâne şi 15% din sumele „încasate din valorificarea bunurilor confiscate prin procese-verbale de constatare a contravenţiilor“, se arată în proiectul de act normativ. Aceleaşi sume pot să le revină finanţiştilor şi din obligaţii accesorii aferente creanţelor bugetare stabilite de organele de inspecţie economico-financiară, după ce acestea au fost încasate de Fisc.

Cum îşi vor putea împărţi inspectorii ANAF „stimulentele“

Fiscul a mai avut „stimulente“ în trecut ani de-a rândul, însă acestea au fost scoase din Codul de procedură fiscală, tocmai pentru a elimina subiectivismul inspectorilor care făceau controale, atunci când erau puşi faţă în faţă cu firmele controlate. Conform proiectului de act normativ publicat pe site-ul MFP pe 7 decembrie şi aflat în dezbatere publică, sumele pe care le vor primi angajaţii ANAF din ceea ce încasează de la firme se vor numi „indemnizaţii“. Iată cum propun legiuitorii să se distribuie acei bani: „7) Veniturile proprii ale activităţii prevăzute la alin. (4) se utilizează pentru acordarea de indemnizaţii personalului Ministerului Finanţelor Publice şi al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. (8) Acordarea indemnizaţiilor prevăzute la alin. (7) se face cu respectarea prevederilor art. 25 din Legea-cadru nr. 153/ 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. (9) Plata indemnizaţiilor aprobate se face în cursul lunii curente pentru luna precedentă şi se acordă personalului care a participat la obţinerea unor rezultate excepţionale, potrivit procedurii prevăzute la alin. (12) (adică prin Trezoreria Statului – n.r.)“.

Modalitatea exactă de redistribuire a aşa-numitelor „indemnizaţii“ va fi stabilită prin ordin al ministrului finanţelor publice, la propunerea ANAF.

„Inspectorii fiscali vor fi subiectivi în timpul controalelor“

Mediul local de afaceri este surprins de propunerea legislativă, antreprenorii temându-se de controale mai dure, cu sume de plată şi mai mari decât până acum. Contactaţi telefonic de GdS, mai mulţi reprezentanţi ai mediului de afaceri din Craiova şi-au spus opinia pe marginea acestui subiect. Constantin Popeci, reprezentantul firmei Popeci Utilaj Greu, a precizat:

„Sigur vor fi controale mai dure, iar inspectorii fiscali vor fi subiectivi în timpul controalelor. Le permite legislaţia, care se poate interpreta în diverse feluri, chiar dacă ai acţionat corect. Cu astfel de stimulente, pericolul ar fi că vor interpreta legislaţia în favoarea lor şi vei ajunge să conteşti ca antreprenor, să combaţi procesul-verbal de control în instanţă, chiar dacă ai fost corect. Şi acum pot interpreta cum vor ei, pentru că legislaţia este de aşa natură“.

„Vor fi mai motivaţi inspectorii fiscali să stabilească sume în plus în timpul controalelor, dar dacă şi contribuabilii îşi vor plăti cu bună-credinţă impozitele şi contribuţiile, atunci inspectorii nu vor avea din ce să îşi mai ia stimulente. În schimb, obţinerea de stimulente poate fi o problemă de etică a cheltuirii banului public“,

a spus alt antreprenor craiovean.

Încă un reprezentant al unei firme private din Craiova a precizat:

„Nu este corect să ia stimulente inspectorii Fiscului! Se va «înrăi» şi mai mult inspectorul contra contribuabilului. Dacă se aprobă aşa ceva, atunci vor fi şi mai vehemenţi inspectorii fiscali în a stabili sume în plus de la contribuabili“.

Mediul de afaceri se teme că, în urma acestor noi prevederi, dacă vor fi adoptate, atunci subiectivismul inspectorilor fiscali se va vedea în momentul în care ar urma să amendeze un agent economic, cu o contravenţie care în Codul de procedură are un minim şi un maxim, iar angajaţii Fiscului ar putea fi tentaţi să dea amenzi maxime, ştiind că o cotă-parte le-ar reveni şi lor, în mod legal. Potrivit actualelor prevederi din Codul de procedură fiscală, amenzile ce pot fi aplicate firmelor pornesc de la 6.000 de lei şi ajung la 100.000 de lei, în funcţie de mărimea firmei şi de contravenţia pentru care se adoptă.

Prevederea cu „indemnizaţiile“ s-ar bate cap în cap cu Legea prevenirii

Dacă proiectul de OUG va trece prin guvern în forma actuală propusă, atunci ar putea intra în contradicţie cu prevederile Legii prevenirii (cunoscută şi drept Legea prevenţiei), adoptată de Parlament la finele lunii trecute şi care după ce va fi promulgată de preşedinte şi va fi publicată în Monitorul Oficial va produce efecte. Potrivit legii, organele de control, inclusiv cele din sfera fiscală, trebuie mai întâi să aplice un avertisment firmei controlate, dacă este la prima abatere, şi nu să o amendeze.

Rămâne de văzut cum se vor aplica aceste prevederi din două legi diferite, atunci când ANAF va primi stimulente sau indemnizaţii din valoarea sumelor stabilite în urma controalelor şi va trebui să aplice şi prevederile Legii prevenirii. În cazul acestei ultime legi, parlamentarii au lăsat la latitudinea Executivului să stabilească prin hotărâre de guvern lista de sancţiuni pentru care nu se amendează din prima firmele, ci li se dă un timp să remedieze situaţiile, după care se poate aplica amendă, în cazul în care nu se îndreaptă situaţiile.

 

Sursa Curierul Național

/0 Comentarii/de

Viitor riscant în comerţ

Se doreşte ca uniformizarea ambalării să nu încurajeze consumul la tineri. În industria băuturilor alcoolice şi nealcoolice este estimat un impact de 300 de miliarde de dolari. În cazul recent al plain packaging-ului la ţigări, s-a remarcat o creştere a contrabandei şi a contrafacerii.

 

Plain package sau ambalarea fără branding este astăzi o poveste globală riscantă care înseamnă schimbări de multe miliarde de dolari în marketing, arată un raport recent cu acelaşi titlu, publicat luna aceasta.

Consumatorilor li se oferă în continuare produsele care au potenţial nociv, dar ambalate nediferenţiat, în scopul reducerii consumului. Această manieră de a prezenta comercial orice tip de marcă în acelaşi fel de ambalaj pentru diminuarea consumului produselor care pot dăuna sănătăţii este într-un fel transpunerea filosofiei “corectitudinii politice” în marketing. În politică se vede prin fenomenul Trump la ce a dus insistenţa sistematică a aplicării acestei corectitudini.

Este posibil ca şi în comerţ să se producă un experiment similar. La introducerea acestui nou tip de împachetare pentru ţigări în anumite ţări – tendinţa se vede şi la noi în magazine – rezultatele au fost în prima etapă, fenomenul fiind recent, contrar intenţiilor care ţin de sănătatea publică: consumul nu a scăzut.

Este posibil să se fi produs un fenomen de tipul “cornul abundenţei”. Dacă erai consumator al unei mărci, şi nu o găseai în magazin, poate renunţai la cumpărarea unui pachet de ţigări. Acum, în anumite ţări occidentale – Australia, Canada, Franţa etc. – găseşti oriunde produsul generic numit “ţigări” şi achiziţionarea are loc automat, de pe raftul permanent plin. Dezamăgirea că nu mai ai la dispoziţie brandul şi sub-brandul tău este înlocuită de oferta permanentă.

Se doreşte ca uniformizarea ambalării să nu încurajeze consumul la tineri.

Nici în acest caz eficienţa plain packaging-ului nu este certă. Dacă în cazul unui consumator dependent de un anumit tip de produs ambalarea nediferenţiată ridica problema alegerii, în situaţia unui consumator novice, plain packagingul este posibil să fie chiar amplificator al impulsului de cumpărare. Este adevărat, acum pachetele nu “îţi mai iau ochii” cu brandingul colorat şi agresiv, dar sunt acolo, pe raft, tentante, şi oricum nu prea ştii la începuturile consumului să le diferenţiezi calitativ.

De altfel, fenomenul de uniformizare a “gustului” la ţigări a început acum ceva timp, odată cu reglementările care au eliminat anumite componente dăunătoare şi care au făcut ca mărcile să fie destul de puţin diferenţiate calitativ.

Fumătorii au cu toţii poveşti despre “cum erau ţigările pe vremuri”, care vorbesc despre transformarea produsului în ceva “mai sănătos”, dar cu mai puţină personalitate. Aşadar, dispariţia caracterului diferenţiat de brand la ţigări este un proces care a început acum ceva timp şi plain packagingul nu a făcut altceva decât să “confirme” tendinţa. Fumătorii s-au adaptat la schimbări şi au continuat consumul. Este posibil ca fenomenul să se repete acum în cazul plain packaging-ului şi consumul nu scade. Actualmente, în Marea Britanie şi Canada se pune problema extinderii plain packaging-ului şi la alte categorii de produse.

În industria băuturilor alcoolice şi nealcoolice este estimat un impact de 300 de miliarde de dolari. Coca Cola şi Pepsi ar pierde circa 45 de miliarde, adică 25% din valoarea companiilor. Se discută despre ambalarea nediferenţiată şi pentru unele alimente – dulciuri, snacks-uri etc. Ar fi afectate şi companiile de gen – precum Danone sau Nestlé.

Foarte bine, ar zice unii, ce dacă nişte multinaţionale ar pierde nişte bani? Problema care se pune nu este însă neapărat financiară, ci de eficienţă a acestei “corectitudini politice comerciale”. Dacă brandurile cunoscute ar pierde, unde ar migra banii? Consumatorii ar renunţa la consum şi s-ar orienta spre băutură sau mâncare mai sănătoase?

În cazul recent al plain packagingului la ţigări, s-a remarcat o creştere a fenomenului contrabandei şi al contrafacerii. Nu cumva şi în cazul dispariţiei ambalajelor branduite ale unor produse alimentare ar apărea situaţia migrării spre unele produse şi mai nocive?

Nu vei mai cumpăra un iaurt cu fructe care conţine E-uri şi vei alege să mănânci morcovi bio? Sau vei cumpăra de pe raftul magazinului un iaurt cu şi mai multe componente nesănătoase (care nu vor mai fi amintite pe etichetă – aceasta este definiţia plain packaging-ului)?

Nu cumva vei renunţa să cumperi dulciuri care vor arăta nediferenţiat ca etichete în magazin şi le vei achiziţiona pe cele colorate şi care încă îşi vor păstra brandingul aduse prin contrabandă din Rusia? Este o serie de întrebări pe care trebuie să ni le punem. Mai ales în cazul specific al României în care veniturile reduse ale populaţiei fac preţul criteriul principal de cumpărare.

Globalizarea, tendinţa inexorabilă a unificării standardelor şi a pieţelor, va face ca viitorul să arate ca în filmele SF în care toată lumea este îmbrăcată în togi de culoare incertă şi mănâncă din tuburi ca astronauţii o pastă care este “dată pe gât” cu o gură de lichid (vezi Star Trek) albastru? Poate.

Procesul de standardizare vine însă din selecţia general acceptată a calităţii şi productivităţii optime. De ce să apelăm atunci la procedeul uniformizării produselor? Cum mai putem selecta atunci calitatea şi rentabilitatea dacă ele sunt la fel peste tot? Trebuie să analizăm cu luciditate dacă paşii care se fac în acest domeniu al reglementărilor aduc beneficii – pentru sănătate, pentru societate – sau sunt doar formali. În politică, corectitudinea politică – uniformizarea socială – aplicată forţat a dus la dispariţia ideologiilor şi la resuscitarea extremelor politice. În comerţ la ce va duce dispariţia brandurilor?

 

Sursa Curierul Național

/0 Comentarii/de

Românii au o avere de 370 de miliarde de euro, maximul ultimilor 9 ani. Conform BNR, avuţia netă a unui român se apropie de 18.600 de euro, iar datoria pe persoană depăşeşte 1.500 de euro

Fiecare român are în medie o avuţie netă de aproximativ 18.600 de euro, de circa şase mai mică decât un european din zona euro, în timp ce dato­ria pe per­soană ajun­ge în România la circa 1.500 de euro, potrivit datelor BNR din Raportul asu­pra stabili­tăţii financiare 2017.

 

Populaţia din Româ­nia a ajuns în acest an la active de peste 1.700 de mi­liarde de lei (circa 370 mld. euro), din care cea mai mare pon­de­re re­vine activelor imobiliare, după cum re­iese din datele Băncii Naţionale.

Avuţia netă a populaţiei a crescut cu 6,1%, atât ca urmare a majorării activului fi­nan­ciar, cât şi a creşterii activului imobiliar.

Activele financiare nete au ajuns la ju­mă­tatea anului la 400 mld. lei, în timp ce valoarea activelor imobiliare a urcat la 1.336 mld. lei, conform datelor BNR.

Avuţia populaţiei a atins în 2017 cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani. O valoare mai mare a avuţiei populaţiei a fost înregistrată în anii de boom economic 2007 (1.822 mld. lei) şi 2008 (2.088 mld. lei).

Activele financiare nete, calculate ca diferenţă între activele financiare şi pasivele financiare (datorii), s-au dublat faţă de 2008, în timp ce comparativ cu nivelul din 2009, de 126 mld. lei, au crescut de peste trei ori.

Activele imobiliare au în continuare cea mai mare pondere în structura avuţiei nete a ro­mânilor, cu toate că tendinţa a fost descen­den­tă faţă de anii de boom economic, scăderea fiind determinată de ajustă­rile de preţ înregistrate în anii de criză. În cadrul activelor imo­biliare au fost incluse doar imobilele.

Pentru anul 2008, active­le imobiliare ale populaţiei au fost reestimate la un maxim de circa 1.900 mld. lei, mai mult decât dublu faţă de nivelul cuantificat  anterior.

Din activele financiare ale populaţiei aproximativ o treime au fost plasate în ultimii ani în depozite la bănci. Restul activelor financiare sunt în numerar, acţiuni, asigurări, fonduri de pensii, fonduri mutuale şi alte tipuri.

 

 

Sursa Ziarul Financiar

/0 Comentarii/de

Industria IT şi-a dublat veniturile în 6 ani. Piaţă de 5 miliarde de euro în România

ARIES Transilvania anunţă rezultatele unui amplu studiu naţional al pieţei de IT din România, realizat cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Cluj-Napoca, şi care analizează evoluţia domeniului pe parcursul a şase ani, între 2011 şi 2016.

 

Conform studiului, numărul companiilor din IT la nivel naţional a crescut în perioada 2011-2016 de la 9.823 la 14.339, şi se previzionează că la finalul anului 2017 se va depăşi numărul de 17.000. Practic, în cei 6 ani de zile, s-au înregistrat cu aproape 50% mai multe firme cu profil informatic. Totodată, cifra de afaceri cumulată a firmelor de IT s-a dublat în ultimii 6 ani, în contextul în care segmentul IT deţine o pondere din ce în ce mai crescută în economia naţională, depăşind, împreună cu domeniul tehnologiilor comunicării, 6% din PIB.

Evoluţia industriei de IT la nivel naţional este una semnificativă: în cele 14.339 firme înregistrate în anul 2016 lucrau peste 100.000 de angajaţi, numărul acestora crescând cu 75% în ultimii 6 ani. Mai mult decât atât, în perioada analizată se remarcă dublarea numărului de startup-uri, ceea ce indică apariţia pe piaţă şi a tinerilor antreprenori, promotorii de noi idei, noi soluţii şi o nouă atitudine în business, completând astfel companiile cu experienţă care au crescut în ritm susţinut în ultimii ani. Capacitatea acestor startup-uri de a rezista unei concurenţe puternice constituie una din mizele pieţei de IT, miză care suscită interesul tuturor specialiştilor, fiind una dintre premisele continuităţii cu succes a acestui domeniu.

Capacitatea de business dezvoltată de companiile de IT este reliefată şi de dublarea cifrei totale de afaceri în 6 ani. O piaţă de aproape 5 miliarde de euro reprezintă un segment important în orice calcul previzionist.

La nivel naţional, se observă un trend de scădere a numărului de companii mici cu 1-4 angajaţi şi o creştere a numărului de companii fără niciun angajat. Dacă în 2011 ponderea companiilor de IT care nu aveau niciun angajat era de 27%, în 2016, acest procentaj  a crescut la 35,5% din totalul firmelor de IT. Acest trend este unul îngrijorător din perspectiva faptului că rata de creştere a angajării de personal nou este în scădere relativă şi numărul companiilor de IT fără niciun angajat reprezintă o treime din totalul companiilor de IT. Astfel, tot mai multe companii de IT găsesc dificil să recruteze resursa umană şi tot mai mulţi angajaţi din IT preferă să îşi înfiinţeze propria companie, fapt care se reflectă şi în evoluţia numărului de startup-uri.

În intervalul 2011-2016, numărul startup-urilor aproape s-a dublat (de la 1.806 startup-uri în 2011, la 3.795 startup-uri în 2016), iar ponderea lor din totalul companiilor a crescut de la 18,4%, în 2011, la 26,5%, în 2016. Se remarcă ponderea mare a startup-urilor din Cluj-Napoca, unde, în decurs de 6 ani, creşterea acestui tip de business a fost de 281%, aproape triplându-se numărul de startup-uri din 2011.

Studiul cuprinde atât o analiză la nivel naţional, cât şi o analiză comparativă realizată pe companiile din centre urbane din România (Cluj-Napoca, Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Braşov şi alte municipii). În cadrul acestei analize, piaţa de IT a fost definită prin 9 coduri CAEN, referitoare în principal la producerea de soft sub variate forme, consultanţă în producerea de soft şi implementarea de produse (fără a include şi tehnologiile comunicării sau comerţul cu amănuntul în domeniu).

 

Evoluţia pieţei de IT din Cluj-Napoca între 2011 şi 2016

Studiul naţional al pieţei de IT a efectuat şi o analiză asupra evoluţiei pieţei de IT din Cluj-Napoca, între anii 2011 – 2016, constatând o creştere foarte rapidă, prin comparaţie cu alte centre de dezvoltare din sectorul informatic din ţară, precum Iaşi sau Timişoara. Din această perspectivă, Cluj-Napoca poate fi considerat principalul pol de business IT din România, după Bucureşti.

Numărul companiilor de IT a crescut în Cluj-Napoca cu peste 75% faţă de 2011, mult peste media naţională. Luând în calcul şi noile companii apărute în urma programelor guvernamentale precum “Start-up Nation”, la momentul actual se poate vorbi despre dublarea acestui număr.

În cele 1.235 de companii din IT din Cluj-Napoca lucrează 14.036 angajaţi, reprezentând 8,7% din total salariaţilor municipiului (161.610 pe 2016 – conform datelor INS). Astfel, 1 din 11 angajaţi clujeni lucrează în IT. Dacă se iau considerare şi alte forme de colaborare (PFA, microîntreprinderi), numărul clujenilor care lucrează în IT depăşea, la nivelul anului 2016, 20.000 de persoane. O altă caracteristică ce individualizează acest centru de IT o constituie ponderea mult mai mare a startup-urilor, a căror număr s-a dublat în ultimii 6 ani, cu mult peste media naţională.

Studiul a fost realizat de firma de cercetare Encore Research la solicitarea Aries Transilvania, cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local Cluj-Napoca, iar metodologia a inclus analiza financiară a sectorului de IT, sondaje de opinie pe companiile de IT din Cluj-Napoca, dar şi pe companiile din alte centre importante din ţară, studiu calitativ prin interviuri cu antreprenori din IT, manageri ai companiilor de IT şi reprezentanţi ai mediului universitar. Raportul final al Studiului Pieţei de IT – Analiză comparativă naţională 2017 poate fi accesat on-line pe site-ul www.itstudy.ro, unde este disponibil atât în limba română, cât şi în limba engleză.

 

Sursa Curierul Național

/0 Comentarii/de

Capcanele regimului microîntreprinderilor: Cinci motive pentru care este mai bună impozitarea pe profit decât cea pe cifra de afaceri

Printre modificările aduse Codului Fiscal în vigoare din ianuarie 2018, se numără creşterea plafonului de încadrare în sistemul de impozitare al microîntreprinderilor de la 500.000 euro la 1 milion EUR. De asemenea, se elimină posibilitatea companiilor de a opta pentru aplicarea impozitului pe profit. În urma unor analize interne, la 31 decembrie 2016 aproximativ 96% din companiile din România îndeplineau condiţiile pentru încadrarea în regimul microîntreprinderilor.

 

În comunicatul de presă emis de autorităţi se argumentează că măsura este benefică pentru mediul de afaceri, întrucât se reduc atât sarcina fiscală, cât şi costurile administrative cu calculul impozitului.

În opinia noastră însă, sunt multe situaţii în care aplicarea regimului microîntreprinderilor nu numai că nu aduce niciun beneficiu, dar poate fi chiar mai costisitoare pentru companii.

În primul rând, este vorba de companiile care realizează pierderi şi care, prin aplicarea regimului microîntreprinderilor, nu vor putea reporta şi deduce aceste pierderi din profiturile viitoare. În plus, aceste companii vor plăti şi impozit pe veniturile microîntreprinderilor. Dacă ne raportăm la datele financiare pentru anul 2016, aproximativ 47% din companii se vor afla în această situaţie.

 

În al doilea rând, vor fi afectate companiile care realizează marje mici de profit şi care, aplicând regimul microîntreprinderilor, vor plăti de fapt mai mult decât ar fi plătit prin aplicarea impozitului pe profit. Acesta este cazul pentru companiile cu o marjă de profit raportată la venituri mai mică de 6,25%, respectiv 14% din companiile din Romania conform datelor pentru anul 2016.

În al treilea rând, companiile care aplică regimul microîntreprinderilor nu pot beneficia de facilităţile din sfera impozitului pe profit – de exemplu scutirea pentru profitul reinvestit, facilităţile pentru activităţi de cercetare-dezvoltare (deducerea suplimentara de 50% şi  scutirea de impozit pe profit), amortizare accelerată sau de creditul fiscal pentru sponsorizare.  În condiţiile în care numeroase companii sunt implicate în acţiuni de responsabilitate socială corporativă, descurajarea sponsorizărilor prin eliminarea facilităţilor fiscale va crea un impact negativ şi asupra ONG-urilor care depind de sponsorizări ca sursă de finanţare.

În al patrulea rând, companiile care aplică regimul microîntreprinderilor nu pot aplica prevederile mai favorabile prevăzute de directiva mama-filiala. Astfel, în cazul în care plătesc dividende către o societate mamă rezidentă în alt stat membru al Uniunii Europene, vor reţine impozit la sursă 5% (dacă nu există un tratat de evitare a dublei impuneri mai favorabil).

 

Nu în ultimul rând, companiile de holding cu venituri anuale sub 1 milion de EUR nu mai pot aplica regimul de scutire al veniturilor din dividende şi câştiguri de capital. Chiar dacă la sfârşitul anului veniturile totale depăşesc 1 milion EUR, aceste companii tot vor avea de plătit impozit pe veniturile microîntreprinderilor, pentru că regimul de impozit pe profit se aplică exclusiv din trimestrul în care plafonul este depăşit (deci impozitul pe veniturile microîntreprinderilor plătit până la momentul respectiv nu se recuperează).

 

În concluzie, s-ar părea ca un număr semnificativ de companii vor fi afectate de noile reglementări. Aşadar, subliniem necesitatea de revedea aceste prevederi în procesul de aprobare a legii în Parlament – în special introducerea opţională a sistemului – astfel încât măsura să îşi atingă scopul, acela de a stimula dezvoltarea economică a sectorului întreprinderilor mici si mijlocii, inclusiv al antreprenoriatului românesc.

Cum se pot pregăti aceste companii? Chiar dacă regimul microîntreprinderilor este unul obligatoriu, cu o bună planificare şi o definire cât mai atentă a strategiei, companiile pot adresa potenţialul impact negativ al acestor prevederi.  Spre exemplu, printr-o bună politică de distribuire de dividende (chiar înainte de sfârşitul acestui an) sau o regândire a alocării funcţiilor şi structurii veniturilor în cadrul grupurilor de companii.

 

Sursa Ziarul Financiar

/0 Comentarii/de

Shaorma ar putea fi interzisă în Europa

Produse precum kebab-ul şi shaorma ar putea deveni ilegale în întreaga Europă din cauza fosfaţilor pe care le conţin, dar şi a legăturii dintre aceştia şi afecţiunile cardiovasculare, informează Euronews.

Deputaţii europeni intenţionează să interzică utilizarea aditivilor alimentari în carnea pentru kebab şi shaorma, în special fosfaţii, care păstrează aroma cărnii şi partea ei moale, din cauza legăturii care ar exista între aceştia şi afecţiunile cardiovasculare.

„Eurodeputaţii din cadrul Comisiei de Sănătate au exprimat îngrijorări serioase cu privire la consecinţele asupra sănătăţii ale fosfaţilor utilizaţi ca aditivi alimentari. Ei au respins propunerea Comisiei de autorizare a utilizării acidului fosforic, difosfaţilor, trifosfaţilor şi polifosfaţilor (E338-452) în carnea pentru kebab şi shaorma, fie ea provenind de la ovine, vite, păsări de curte „, se arată într-o declaraţie a Parlamentului European.

Plenul Parlamentului European se va întâlni pe 11 decembrie pentru a vota propunerea. Dacă este respinsă, va fi trimisă înapoi la comisie, iar viitorul kebab-ului şi al shaormei va rămâne subiect de dezbatere. Comisia Europeană a dorit iniţial să autorizeze folosirea fosfaţilor în carnea de miel, oaie, vită şi viţel utilizată la rotisor în cadrul fast food-urilor. Cu toate acestea, Comitetul pentru Sănătate a votat 32-22 pentru a se împotrivi acestei decizii, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la riscurile la care sunt expuși europenii din cauza acestei substanţe.

 

Riscuri cardiovasculare

Un studiu ştiinţific din 2012 arată că există o potenţială legătură între aditivii fosfaţi din alimente şi riscul cardiovascular crescut. Un alt studiu din 2013 sugerează o legătură între o dietă bogată în fosfor şi creşterea mortalităţii americanilor.

Anunţul privind interzicerea kebab-ului şi shaormei în Europa nu a căzut prea bine în Germania, care este cel mai mare producător şi consumator de döner kebab din Europa. Potrivit ziarului german Bild, piaţa de kebab dă de lucru la 110 000 de oameni. Mulţi vânzători de kebab din Belgia sunt de asemenea îngrijoraţi.

 

Sursa Adevărul

/0 Comentarii/de