Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România: Valoarea tranzacţiilor s-a triplat în T3. Două miliarde de euro în primele nouă luni – Deloitte

Piaţa de fuziuni şi achiziţii (M&A) din România a atins 898 milioane de euro în trimestrul III al acestui an, potrivit surselor publice şi a tranzacţiilor cu valoare comunicată, arată o analiză realizată de Deloitte, companie de audit şi consultanţă.

 

În ceea ce priveşte numărul tranzacţiilor, luând în calcul şi pe cele cu valoare nedeclarată, au fost anunţate 28 de achiziţii, în medie câte două în fiecare săptămână, conform analizei Deloitte România. Faţă de perioada similară a anului trecut, valoarea tranzacţiilor s-a triplat, iar numărul lor a crescut cu 20%.

„În primele nouă luni ale anului, piaţa M&A a atins deja două miliarde de euro, iar ceea ce este şi mai impresionant, totalul nu s-a realizat datorită unor mega-tranzacţii, ci mulţumită a şase tranzacţii între 100 şi 500 milioane de euro. Ultimul trimestru este, conform tendinţei istorice, cel mai important din an şi, ţinând cont de tranzacţiile care se negociază în prezent, ne aşteptăm să mai adauge încă un miliard de euro la total”.

Ioana Filipescu, reprezentantul companiei de consultanţă.

În această perioadă, valoarea medie a unei tranzacţii a fost de 56 milioane de euro, evidenţiind tendinţa de creştere a valorii tranzacţiilor M&A.

Totodată, faptul că în acest trimestru au fost anunţate cinci tranzacţii, fiecare având o valoare de peste 100 de milioane de euro, iar patru dintre ele s-au şi fructificat, a reprezentat o performanţă care nu a mai fost înregistrată în ultimii doi ani.

Achiziţia complexului hotelier Radisson de către Revetas Capital pentru suma de 177,5 milioane de euro stabilită în urma unei proceduri competitive a fost cea mai mare tranzacţie a trimestrului.

Achiziţia pachetelor minoritare deţinute de Fondul Proprietatea în subsidiarele sale de către Electrica, în valoare de 165 de milioane de euro, a fost a doua cea mai mare tranzacţie a trimestrului şi este concluzia îndelung aşteptată a unei tranzacţii ce se discută de ani de zile.

Cumpărarea de către Digi Communications a unei subsidiare a firmei maghiare Invitel este una din rarele tranzacţii de achiziţii internaţionale încheiată de o firmă românească, notabilă mai ales dată fiind valoarea ei de 140 milioane de euro.

Achiziţia Banca Românească de către OTP, cu o valoare vehiculată a fi de aproximativ 100 milioane de euro, este cea mai mare tranzacţie bancară din ultimii doi ani şi evidenţiază continua consolidare a sectorului bancar românesc.

 

Sursa Economica

/0 Comentarii/de

Banca Europeana de Investiții explică de ce nu vor companiile să investească în România deși avem atuuri mari

Cresterea economică puternică înregistrată de România este determinată de consum, însă paradigma trebuie mutată spre segmentul investițional, a atras atenția, joi, Patricia Wruuck, economist la Banca Europeană de Investiții (BEI).

 

„M-am uitat la segmentul economic al Europei și al României. Există o creștere impresionantă economică a României, cu peste 5% (5,8% – n. red.), ceea ce permite realizarea unei economii de scară. (…)

Totuși, există și puncte slabe și mă refer aici la instabilitate fiscală și la nivelul actual al investițiilor. Nivelul scăzut al investițiilor nu este încurajator.

Vorbim apoi despre investițiile publice și despre absorbția fondurilor europene. Vorbim și despre investițiile private. Noi, la BEI, facem sondaje despre ce gândesc companiile față de mediul investițional. Sondajul ne arată că România este țara în care doar 68% dintre companii investesc. Cumva prioritatea companiilor este diferită aici. De asemenea, sunt foarte multe companii care lucrează la capacitate sau peste capacitate. Există un necesar de investiții. (…)

În fine, provocările cu care se confruntă România mai departe, dintr-o perspectivă macro, este că vedem o creștere puternică determinată de consum. Cred că trebuie schimbată paradigma și să ne mutăm atenția către investiții. Pentru asta e nevoie să se consolideze infrastructura, sănătatea, educația, transporturile. Pentru România, transportul este un factor care trebuie avut în vedere.

Dintr-o perspectivă a companiilor, firmele din România vor ceea ce vor toate firmele din întreaga lume: un mediu de afaceri predictibil”, a declarat reprezentantul BEI în cadrul ediției a VI-a a Bucharest Forum.

Potrivit economistului, sectorul privat din Romania nu face multe investiții, din cauza incertitudinii provocate de politicile interne.

„Sectorul privat nu face atât de multe investiții. Am întrebat firmele despre impedimentele cu care se confruntă. În primul rând, este incertitudinea provocată de politicile interne. Incertitudinea este mereu o problemă pentru companii, dar în mod interesant există un lucru la care Romania se distinge: peste 60% dintre companii spun că lipsa infrastructurii de transport îngreunează apariția investițiilor față de media UE, de aproape 40%.

 

Sursa Business24

/0 Comentarii/de

Consumul, unicul motor care susţine „miracolul” economic românesc – EFE

România a reuşit, prin creşteri de salarii şi reduceri de impozite, să stimuleze consumul intern şi creşterea economică, care în primul trimestru al acestui an a ajuns la 5,6%, cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană, relatează agenţia EFE.

 

Totuşi, acest „miracol” aparent, în una dintre cele mai sărace ţări dintre cele 28 de state membre UE, a dat naştere unui scepticism în rândul experţilor, majoritatea acestora considerând-o nesustenabilă, scrie EFE.

Creşterea semnificativă a salariilor funcţionarilor, de peste 20%, şi a salariului minim, care în ultimii doi ani a ajuns la 310 euro, de la 220 euro, sunt principalii factori ai „boom-ului” economic românesc. La aceasta se adaugă faptul că Executivul social-democrat a redus Taxa pe Valoare Adăugată (TVA) pentru alimente de la 24% la 9% în iunie 2015, în timp ce cota generală de TVA a scăzut de la 24% la 20% în ianuarie 2016 şi la 19% la începutul acestui an.

„Creşterea economică puternică se datorează avansului semnificativ al consumului, alimentat de creşterea salariilor şi diminuarea impozitelor, dar aceasta va funcţiona doar pe termen scurt. Cu siguranţă, dacă avem o creştere a consumului fără sprijinul altui sector economic, atunci va creşte deficitul comercial şi cel al contului curent”,

a declarat pentru EFE preşedintele Consiliul Fiscal, Ionuţ Dumitru.

Deficitul comercial al României s-a ridicat la 3,36 miliarde euro în primul trimestru din 2017, fiind cu 20,3% mai mare faţă de cel din perioada similară din 2016, şi balanţa contului curent a înregistrat un deficit de 690 milioane euro, de două ori mai mare comparativ cu primul trimestru al anului trecut.

Creşterea economică este corelată cu cea a deficitului public al României, care a crescut de la 1,8% la 3,2% de la finele anului trecut până la 31 martie 2017, conform Biroului European de Statistică.

Comisia Europeană, la rândul său, estimează că România va avea o creştere economică de 4,8% în 2017, în timp ce Guvernul de la Bucureşti se aşteaptă la 5,6%, ceea ce, dacă se va realiza, va duce la un PIB record de 183 miliarde euro la finele anului.

Aceste date macroeconomice încurajatoare au animat actualul guvern social-democrat să promită în continuare creşteri salariale pentru funcţionari şi pensionari, o strategie criticată drept populistă.

„Politicile salariale cu tentă populistă atrag consecinţe grave asupra preţurilor bunurilor şi competitivităţii”,

a explicat, pentru EFE, Lucian Croitoru, consilier de politică monetară la Banca Naţională a României.

În 2015, peste 1,35 milioane dintre cei 4,6 milioane salariaţi ai ţării lucrau în administraţia publică.

Croitoru consideră că majorarea salarială a fost adoptată în detrimentul investiţiei publice, care a scăzut cu 60 % în bugetul pentru 2017.

„Nu se poate forţa ieşirea din categoria ţărilor cu mână de lucru ieftină fără a îmbunătăţi productivitatea”.

Lucian Croitoru

În anii trecuţi, numeroase companii, precum Continental sau Renault, şi-au mutat o parte din producţie în România, datorită salariilor reduse, dar situaţia actuală au făcut ca multe dintre acestea să se gândească la plecare.

Conform Asociaţiei Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, o treime dintre companiile pe care le reprezintă şi-a redus numărul de angajaţi ori s-au închis, începând din octombrie 2015, în special din cauza costurilor, dar şi lipsei de personal, datorate, printre altele, emigraţiei.

Indicele şomajului a ajuns în august la 5,1% (circa 466.000 şomeri), un minim istoric, deşi, potrivit lui Dumitru, aceste date nu reflectă întreaga realitate.

„Sunt multe persoane care practică o agricultură de subzistenţă şi care nu figurează ca şomeri, şi multe altele care continuă să plece din ţară”.

Lucian Croitoru

Se estimează că circa 85.000 români vor pleca din ţară pe parcursul acestui an.

 

Sursa Economica

/0 Comentarii/de

Piața crește, numărul jucătorilor scade

EVOLUȚIE Valoarea și volumul tranzacțiilor realizate la Bursa de Valori au crescut semnificativ în acest an, dar nu și numărul investitorilor activi prezență în piață.

 

Bursa de Valori Bucureşti trece printr-o perioadă bună în ceea ce priveşte evoluţia principalilor indicatori, care înregistrează creşteri de două cifre faţă de sfârşitul anului trecut, ca şi în valoarea zilnică tranzacţionată.

Numai că numărul investitorilor activi nu se află pe acelaşi trend, dimpotrivă, scade faţă de nivelul de anul trecut. Conform datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), la finele anului trecut erau înregistrate 21.985 conturi active, adică investitori care au făcut cel puţin o tranzacţie în ultimele şase luni, iar cifra era mai mică cu circa 600 decât cea de la finele trimestrului al treilea din 2016. Cum scăderea a continuat, cifra a coborât până la 15.500 la jumătatea anului în curs, şi este important şi să precizăm că numărul conturilor active nu este neapărat egal cu cel al investitorilor având în vedere că un investitor poate avea mai multe conturi deschise la brokeri diferiţi.

În schimb, numărul investitorilor în fonduri deschise de investiţii a crescut cu 0,4% la jumătatea anului faţă de sfârşitul anului trecut, ajungând până la 327.958, dintre care 317.362 erau persoane fizice, iar 10.596 persoane juridice.

„Se observă o creştere a interesului investitorilor pentru fondurile de acţiuni, numărul acestora majorându-se cu aproximativ 14% pentru persoanele fizice şi de 6% pentru cele juridice“,

se arată în raportul ASF, care precizează că totalul investitorilor persoane fizice în fondurile de acţiuni a ajuns la 10.035.

”Piaţa românească de capital continuă creşterile de două cifre, urmare a îmbunătăţirii percepţiei investitorilor faţă de piaţa de capital, a perspectivelor de creştere şi a indicatorilor macroeconomici buni.”

Lucian Anghel, preşedintele BVB

Dacă ne uităm la numărul celor care aleg investiţii în acţiuni listate la bursa de valori, considerate cele mai riscante indiferent dacă este vorba de investiţii directe în piaţă sau prin intermediul specialiştilor din cadrul fondurilor deschise, putem observa că este foarte redus în comparaţie cu numărul celor care preferă investiţiile cât mai sigure, în obligaţiuni sau titluri de stat, sau în depozite bancare, unde randamentul este foarte mic, dar banii sunt garantaţi de alte instituţii ale statului.

Fondurile de obligaţiuni deţin cea mai mare pondere în activul net cumulat al fondurilor deschise de investiţii, de aproximativ 76%, pe locul doi aflându-se fondurile diversificate, cu o pondere de 19%. În prezent, pe piaţa din ţara noastră activează 74 de fonduri mutuale, dintre care 19 sunt fonduri de acţiuni, 26 de obligaţiuni, 15 au investiţii diversificate, iar 13 sunt mixte (acţiuni şi obligaţiuni), la care se adaugă un singur fond monetar.

Totuşi, dacă vom asista la creşteri ale pieţei de capital de la noi, acestea ar trebui să vină de la bursa de valori. Zilele acestea se aşteaptă şi decizia MCSI privind includerea bursei din România pe lista pieţelor emergente şi chiar dacă nu vom fi primiţi de anul acesta, piaţa beneficiază de promovare. De altfel, percepţia investitorilor străini asupra pieţei de capital de la noi s-a îmbunătăţit semnificativ în ultimii ani.

„Performanţa acţiunilor listate la bursa din România a fost una remarcabilă, indicele MSCI Romania Total Return a crescut cu mai mult de 150% în ultimii cinci ani, în dolari“,

spune Carsten Hesse, EME Equity Strategist la banca germană de investiţii Berenberg, care precizează că numărul tot mai mare de companii care se listează şi interesul străinilor faţă de sectorul bancar şi Fondul Proprietatea au făcut ca volumul de tranzacţionare să se dubleze faţă de 2012.

Valoarea tranzacţiilor cu acţiuni realizate la BVB în primele opt luni a depăşit 1,5 miliarde euro, cu 35% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, la lichiditatea zilnică a depăşit 9 milioane euro, cu 38% mai mult decât anul trecut. Situaţia este paradoxală în condiţiile în care numărul investitorilor activi s-a redus cu aproape un sfert în prima jumătate a anului, dar ne arată şi că valoarea tranzacţiilor realizate de cei care sunt în piaţă a crescut semnificativ. De altfel, cea mai mare parte a tranzacţiilor realizate este susţinută de fondurile de investiţii, acest fapt fiind valabil pe orice piaţă de capital.

 

Sursa Capital

/0 Comentarii/de

Studiu: Mai puţin de 6% dintre companiile româneşti, stabile financiar, îşi plătesc la timp datoriile și generează profit

Companiile puternice, stabile financiar, care îşi plătesc datoriile la timp şi generează profit, reprezintă 5,6% din firmele din România, majoritatea fiind microîntreprinderi, se arată într-un studiu realizat de o companie de management al riscului comercial.

Aceste firme au generat peste 86% din profitul obţinut de toate companiile româneşti şi peste 40 % din cifra de afaceri obţinută de acestea, arată studiul Credintinfo Romania, realizat pentru a informa piaţa despre un certificat internaţional care atestă care sunt respectivele companii. Aproximativ 75% dintre aceste instituţii sunt microîntreprinderi. Acest procentaj este în creştere cu peste 2% anul acesta, comparativ cu anul trecut.

„Analizele realizate scot în evidenţă faptul că este mult mai profitabil pentru o companie să aibă un comportament de plată corect. Mai mult, cea mai mare pondere de companii puternice sunt microîntreprinderile, companii cu mai puţin de nouă angajaţi. Astfel, microîntreprinderile nu sunt companii slabe ci dimpotrivă, reprezintă motorul economiei româneşti”,

apreciază reprezentanţii companiei care a realizat studiul, citat de Agerpres.

Companiile puternice îşi plătesc datoriile în 99 zile, de aproape 4 ori mai repede decât media naţională de 355 zile şi de peste 5 ori mai repede comparativ cu restul instituţiilor care îşi plătesc datoriile în 542 de zile.

În cazul recuperării creanţelor, o companie puternică le recuperează în 70 de zile pe când media naţională este de două ori mai mare 166 zile.

Cea mai mare densitate de companii puternice este în Bucureşti şi în judeţele din centrul României: Mureş, Harghita, Sibiu, Braşov, Covasna. Aici, peste 6% din companii sunt stabile şi profitabile.

La polul opus, judeţele din vestul şi sudul României au cea mai mică densitate de companii puternice, între 3% şi 4%. Este vorba despre judeţele Mehedinţi, Caraş Severin, Dolj, Olt şi Dâmboviţa.

Domeniul din care provin cele mai multe companii solvabile şi puternice este cel al transporturilor rutiere de mărfuri, cu aproape 4.400 de companii care respectă criteriile de eligibilitate. Pe locul al doilea se situează firmele care activează în comerţul cu amănuntul, cu peste 3.000 de companii puternice iar pe locul al treilea sunt construcţiile, unde sunt aproape 3.000 de firme solide din punct de vedere financiar.

 

Sursa Capital

/0 Comentarii/de

Fabricanții de mobilă, drept de preempțiune la achiziția de lemn din fondul forestier public

Executivul a aprobat în şedinţa de joi, la propunerea Ministerului Apelor şi Pădurilor, Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, ce reglementează foarte clar câteva lucruri esenţiale în ceea ce priveşte valorificarea masei lemnoase din fondul forestier care este în proprietatea publică a statului român.

Conform unui comunicat al MAP, una dintre noutăţile prevăzute în actul normativ se referă la asigurarea, cu prioritate, a lemnului de foc pentru populaţie.

„Este primul an în care un Guvern îşi asumă ducerea la îndeplinire întocmai a prevederilor Codului Silvic, care stipulează, încă din 2015, asigurarea cu prioritate a lemnului de foc către populaţie. Chiar dacă necesarul de lemn de foc al populaţiei României nu poate fi susţinut exclusiv din pădurile statului, trebuie să ne asigurăm că tot lemnul de foc pe care aceste păduri îl produc merge direct la cetăţenii care au reală nevoie. Astfel, am pus în aplicare prevederea din Codul Silvic care stipulează valorificarea cu prioritate către populaţie a lemnului de foc rezultat din tăierile de îngrijire, de igienă, sau rezultate din produse accidentale”.

Doina Pană, ministrul Apelor şi Pădurilor.

Hotărârea se referă la vânzarea directă, fără intermediari, a lemnului de foc către populaţie şi unităţile de interes public local (şcoli, grădiniţe, instituţii etc.), din pădurile proprietate publică. În acest sens, au fost introduse, în premieră, prevederi care sancţionează specula, adică revânzarea materialului lemnos cumpărat ca lemn de foc de populaţie.

O altă noutate din Regulament vizează asigurarea dreptului de preempţiune producătorilor de mobilă, drept prevăzut în Codul Silvic încă din 2015. Astfel, este încurajată prelucrarea superioară a lemnului la noi în ţară. Prin această hotărâre se stabileşte clar că, special pentru sectorul mobilei din România, se organizează o primă licitaţie, la care au dreptul să participe exclusiv operatorii care deţin certificat de atestare de producător din industria mobilei şi operatorii economici care deţin precontract de servicii de prelucrare primară a lemnului fasonat încheiat cu producătorul din industria mobilei care deţine certificat de atestare privind capacitatea de industrializare a lemnului. La fel ca şi în cazul lemnului de foc, pentru a evita specula, este interzisă revânzarea lemnului achiziţionat în cadrul licitaţiei dedicate producătorilor români de mobilă.

„Cred că, astfel, dăm o şansă importantă industriei să îşi procure materia primă la preţuri corecte şi îi permitem să crească şi să se dezvolte. Tot prin introducerea acestei măsuri asigurăm acea plus-valoare lemnului exploatat la noi în ţară şi stimulăm crearea de locuri de muncă”.

Doina Pană

Noul Regulament mai prevede transparentizarea totală a licitaţiilor de masă lemnoasă. Astfel, în urma adoptării HG, Ministerul Apelor şi Pădurilor va realiza un website dedicat, denumit www.produselepadurii.ro, în cadrul căruia vor fi publicate toate anunţurile de licitaţie de masă lemnoasă din pădurile aflate în proprietate publică. Se grupează, astfel, anunţurile pe un singur portal, anunţuri care, în prezent, se regăsesc publicate pe site-urile fiecărui administrator de fond forestier proprietate publică, în mod dispersat şi neunitar.

 

Sursa Capital

/0 Comentarii/de

INS: Comerţul cu amănuntul a înregistrat o creştere de 9,3% a volumului cifrei de afaceri, în primele opt luni

Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul a crescut, ca serie brută, cu 9,3%, în primele opt luni ale anului, faţă de intervalul similar din 2016, în principal ca urmare a vânzărilor de produse nealimentare, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), potrivit Agerpres.

Potrivit statisticii, în intervalul 1 ianuarie – 31 august 2017, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent, cifra de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a înregistrat de asemenea o creştere cu 8,4%, datorită vânzărilor de produse nealimentare (+12,5%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+11,2%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+3,8%).

Pe de altă parte, majorarea cu 9,3% a volumului cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul, ca serie brută, s-a datorat, în principal, valorilor pozitive din vânzările de produse nealimentare (+12%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+11,9%) şi vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+4,8%).

Datele INS relevă, totodată, că, în august 2017 faţă de august 2016, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), ca serie brută, a crescut cu 15,9% ca urmare a rezultatelor consemnate la vânzările de produse nealimentare (+18,5%), în comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+18,4%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+10,9%).

De asemenea, în intervalul de referinţă, ca serie ajustată, majorarea a fost de 12,6%, iar segmentele care au contribuit la acest rezultat au fost: vânzările de produse nealimentare şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+17,8% fiecare) şi vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+7%).

Conform INS, la nivel comparativ august 2017 vs iulie 2017 volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), a crescut atât ca serie brută – cu 7,4%, cât şi ca serie ajustată – cu 2,3%.

 

Sursa Capital

/0 Comentarii/de

Daea, după ce a cumpărat opinci din Buzău: ”Să mâncăm româneşte”

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a participat miercuri la deschiderea târgului ‘Toamna Buzoiană’, în cadrul căruia expun peste 100 de producători agricoli şi meşteşugari, ocazie cu care acesta a cumpărat peste 20 de produse tradiţionale şi i-a îndemnat pe cei prezenţi să mânânce româneşte.

Ministrul Daea a spus că este „un bun cumpărător, căci dacă guşti, trebuie să cumperi, că aşa este obiceiul la noi”, el achiziţionând câteva zeci de produse tradiţionale româneşti, printre care cârnaţi de Pleşcoi, brânză de oi, porumb fiert, dulceaţă de dovleac, dulceaţă de ceapă, vişinată, un ţoi cu ţuică, ulei de lavandă, miere de albine, dar şi o pereche de opinci.

„Am luat opincile să-mi încalţ nevasta, să ştie pe unde a trecut”, a glumit Petre Daea, la momentul achiziţionării opincilor de la un producător din comuna Brădeanu.

Totodată, el s-a confesat că iubeşte mult opincile pentru că îşi aduce aminte că aceasta a fost prima încălţăminte pe care a luat-o în picior.

”La începuturile vieţii mele am mers în opinci, este o încălţăminte comodă, când mă încalţ le ud cu lacrimi, căci mi-aduc aminte ce a însemnat opinca pentru mine şi prima încălţăminte pe care eu am luat-o în picior, de aceea le-am şi cumpărat”,

a declarat ministrul Daea.

El a mai adăugat că „totuşi soţiei îi dau opincile ca să-mi umezesc ochii cu lacrima aducerii aminte, este foarte important lucru acesta”.

Ministrul Agriculturii a dialogat cu câteva zeci de producători agricoli şi crescători de ovine, cabaline, bovine, pe care i-a felicitat, dar pe mulţi dintre ei i-a şi atenţionat că-i va vizita „pe ogor”.

„Sunt preţuri omeneşti, sunt preţuri de respect, la fel şi produsele sunt bune şi diversificate, iar producătorii dacă le vând la aceste preţuri, înseamnă că sunt mulţumiţi”, a mai declarat ministrul Agriculturii despre oferta de la cea de-a 12-a ediţie a Târgului ‘Toamna Buzoiană’.

 

Sursa Capital

/0 Comentarii/de

Pungile de plastic subţire vor fi interzise în România

Pungile de transport din plastic subţire (sub 50 de microni) şi foarte subţire (sub 15 microni) cu mâner vor fi interzise atât la introducerea pe piaţa naţională, cât şi la comercializare, se arată într-un comunicat al Guvernului.

În acest sens, Executivul a aprobat joi, printr-un proiect de lege, modificarea şi completarea Legii 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje.

Potrivit actului normativ, începând cu data de 1 iulie 2018 se interzice introducerea pe piaţa naţională a pungilor de transport din plastic subţire şi foarte subţire cu mâner, iar de la 1 ianuarie 2019 se interzice comercializarea pungilor de transport din plastic subţire şi foarte subţire cu mâner. Interdicţia vizează exclusiv pungile de transport din plastic cu mâner, nu şi cele fără mâner.

Guvernul precizează că proiectul de act normativ transpune prevederile Directivei 2015/720/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2015 de modificare a Directivei 94/62/CE în ceea ce priveşte reducerea consumului de pungi de transport din plastic subţire.

De asemenea, proiectul de act normativ prevede că, începând cu 27 mai 2018, Ministerul Mediului raportează cu privire la consumul anual de pungi de transport din plastic subţire, atunci când furnizează către Comisia Europeană date privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje.

Potrivit proiectului de lege, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, prin unităţile subordonate, precum şi autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale promovează campanii de informare şi educare a publicului şi a operatorilor economici privind: sistemele de returnare, colectare şi valorificare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje care le sunt disponibile; contribuţia lor la refolosirea, valorificarea şi reciclarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje; sensul marcajelor de pe ambalajele existente pe piaţă; elementele corespunzătoare ale planurilor de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje; impactul dăunător asupra mediului al consumului excesiv de pungi de transport din plastic subţire.

Totodată, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului asigură preluarea, prin ordin al ministrului mediului, în termen de 120 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE, a actului de punere în aplicare adoptat de Comisia Europeană care stabileşte specificaţiile etichetelor sau ale marcajelor menite să asigure recunoaşterea la nivelul Uniunii a pungilor de transport din plastic biodegradabile şi compostabile.

Guvernul precizează că şi în România nivelul actual al consumului de pungi de transport din plastic creează cantităţi ridicate de deşeuri, care conduc la poluarea mediului şi agravează problema deşeurilor abandonate inclusiv în corpurile de apă, ameninţând biodiversitatea ecosistemelor acvatice.

 

Sursa Economica

/0 Comentarii/de

Astăzi începe ,,Toamna Buzoiană“, cinci zile de sărbătoare a celor care trudesc la munca pământului

Începând din această după-amiază şi până duminică, 8 octombrie, Primăria Buzău şi Consiliul Judeţean, în parteneriat cu Direcţia Agricolă, organizează o nouă ediţie a ,,Toamnei Buzoiene”, tradiţionala sărbătoare a recoltei. Anul acesta, evenimentul se va desfăşura la Drăgaică şi va reuni numeroşi producători şi meşteri populari veniţi din tot judeţul. Aşadar, buzoienii sunt aşteptaţi cu bunătăţi tradiţionale, meşteri populari, o expoziţie agricolă şi artişti îndrăgiţi, la festivalul ,,Toamnei Buzoiene”, îndemnuri pe care le adresează şi conducătorii celor două instituţii care şi-au dat mâna pentru organizarea evenimentului.

Încă din cele mai vechi epoci, comunităţile locale şi-au organizat activităţile în concordanţă cu succesiunea ciclică a anotimpurilor. După lucrările agricole din timpul primăverii şi ale verii, toamna se culegeau roadele şi se strângea recolta, eveniment consacrat prin celebrări ale comunităţii, cu caracter laic sau religios. Roadele pământului erau celebrate încă din Antichitate, atunci când sărbătorile grecilor erau centrate în jurul zeiţei Demetra, cea care ocrotea agricultura şi care le dăruia muritorilor recolte îmbelşugate. Romanii aveau şi ei obiceiuri legate de sporul grânelor şi de sănătatea vitelor, acestea fiind asociate cu zeiţa Ceres. Sărbătorile dedicate purtau denumirea de Cerelia şi Vinalia. Iniţial, cultul recoltelor – sărbătoare care debutează la finalul lunii septembrie şi se desfăşoară până la jumătatea lunii octombrie – părea să predomine în civilizaţiile greacă şi romană, însă unele studii au demonstrat că tradiţia ar proveni din regiunile trace. Această realitate pare a fi confirmată prin faptul că toamna este marcată cu precădere de culesul viilor, una dintre cele mai străvechi preocupări ale comunităţii locale din partea aceasta a Europei.

Majoritatea popoarelor celebrează ziua recoltei: americanii şi canadienii sărbătoresc anual Ziua Recunoştinţei (Thanksgiving Day), germanii au Erntedank,  englezii Harvest Home, polonezii Subotka, ruşii au Dozynki, japonezii serbează recolta de orez prin Koshogatsu, chinezii celebrează Festivalul de la mijlocul toamnei şi Festivalul chinezesc al lunii, indienii au Lohri, Onam sau Pongal, evreii Sukkot, africanii au festivalurile Yam şi Homowo etc.

În perioada comunistă, în România s-a sărbătorit Ziua Recoltei în prima duminică din luna octombrie, eveniment pu­ternic politizat şi cosmetizat din cauza penuriei de produse agro-alimentare. După 1989, Ziua Recoltei a fost în continuare sărbătorită în unele zone ale ţării, precum Aiud, Braşov, Gherla, Reşiţa, Craiova, Te­cuci, Reghin sau Petroşani. Nu s-a mai păstrat o dată fixă, aceasta fiind diferită de la zonă la zonă.

Din cauza fenomenului încălzirii globale şi a matu­rizării timpurii a recoltei de toamnă, în România ultimului deceniu sărbătoarea tinde tot mai mult să fie devansată, dinspre mijlocul şi finele lunii octombrie, către a două jumătate a lunii septembrie. O evoluţie recentă importantă în marcarea rolului esenţial al sectorului agriculturii tradiţionale a avut-o intrarea în vigoare, la 11 iulie 2017, a Legii 168/2017 privind instituirea zilei de 10 octombrie ca ,,Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti”.

 

Sursa Opinia

/0 Comentarii/de