Patru instituţii de stat dau şapte valori distincte privind numărul de salariaţi din România

Cel mai important indicator din economie, numărul de salariaţi, este dat de instituţiile statului cu valori între 4 şi 6,4 milioane de persoane.

România are între 4 şi 6,4 mi­lioane de sala­riaţi – aşa arată statis­ti­cile con­solidate ale celor patru instituţii care pot să ofere date privind forţa de muncă: Institutul Naţional de Sta­tistică, Inspecţia Muncii, Casa de Pensii şi Registrul Comerţului.

„Este important să avem o statistică unitară, cu o metodologie foarte clar definită, iar instituţiile statului sunt datoare să facă acest lucru. Singura soluţie pentru rezol­va­rea acestei probleme este utilizarea tuturor surselor administrative de date posibile şi armonizarea lor, fie că este vorba de date de la Revisal, de la Registrul Comerţului, de la Ministerul de Finanţe sau de la Statistică.“

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consi­liului Fiscal.

Diferenţele de peste 2 milioane de oameni care, teoretic, ar putea fi sau nu în câmpul muncii sunt puse la adă­post de metodologie, pentru că nu­mărul de salariaţi se calculează în funcţie de sursele de colectare a datelor, spun reprezentanţii instituţiilor care furnizează aceste date.

Institutul Naţional de Statistică, de exemplu, oferă, periodic, patru cifre diferite privind efectivul de salariaţi din economie. Astfel, în buletinele lunare numărul de salariaţi este de 4,8 milioane de persoane (dar nu sunt incluşi cei din companii cu mai puţin de 4 salariaţi), în timp ce în ancheta AMIGO, publicată trimestrial, efectivul de salariaţi este de aproape 6,4 milioane de persoane (aici fiind incluşi angajaţii din armată şi din serviciile secrete, precum şi cei care lucrează la negru).

Alte două statistici ale INS, realizate pe un eşantion de circa 27.000 de firme şi instituţii publice, arată că România a avut un număr mediu de 4,7 milioane de angajaţi anul trecut, iar efectivul de salariaţi de la finalul anului a fost de 5,1 milioane de persoane.

 

Sursa Ziarul Financiar

 

 

Rusia va emite oficial propria sa criptomonedă

Rusia poate emite în curând propria monedă oficial bazată pe blockchain, CriptoRubla.

Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a făcut un anunţ oficial că Rusia va emite prima sa criptomonedă, numită „CriptoRubla”. Anunţul preşedintelui a venit în cadrul unei întâlniri cu uşile închise, la Moscova, anunţă Cointelegraph, care citează surse locale. Informaţia referitoare la emiterea primei monede virtuale în Rusia a fost făcută publică de ministrul rus al comunicaţiilor, Nikolai Nikiforov. Potrivit oficialului rus, cripto-moneda nu poate fi exploatată şi va fi emisă, controlată şi menţinută numai de către autorităţi.

„CriptoRublele” pot fi schimbate cu ruble normale în orice moment, dar dacă deţinătorul nu poate explica de unde provin „CriptoRublele”, acesta riscă o taxă de 13%. Aceeaşi taxă se va aplica oricărei diferenţe câştigate între preţul cumpărării monedei şi preţul vânzării.

Chiar dacă anunţul indică faptul că Rusia va intra în lumea monedelor virtuale, acest lucru nu înseamnă că ţara va legaliza monedele Bitcoin sau orice altă monedă virtuală descentralizată. Dimpotrivă, Vladimir Putin a cerut recent interzicerea completă a tuturor valutelor virtuale pe teritoriul Rusiei.

Declaraţia lui Putin pare să contrazică comentariile anterioare ale altor miniştri care păreau pro-criptomonede numai dacă ar fi existat şi reguli. Odată cu emiterea „CriptoRublei”, contradicţia pare că a fost clarificată.

 

Sursa Curierul Național

Yves Caracatzanis: Industria auto din România este dată ca exemplu pozitiv la nivel european

Industria auto din România este dată ca exemplu pozitiv la nivel european, în ultimii 20 de ani fiind create în acest sector 206.000 de locuri de muncă, a declarat, marţi, Yves Caracatzanis, director general al Groupe Renault România şi preşedinte al Parteneriatului Auto Român (PAR).

‘Industria auto din România este dată ca exemplu pozitiv la nivel european pentru că, în ultimii 20 de ani, s-au creat 206.000 de locuri de muncă. Acest lucru a contribuit la integrarea României în economia europeană. România are o competitivitate cunoscută la nivel mondial. Parcul auto din România este de 6 milioane de vehicule, dar cu o medie de vârstă de 13,5 ani faţă de 9,7 ani, la nivel european. În 2016, suntem la o rată a vânzărilor de maşini noi destul de mare. În schimb, la nivel second hand, raportul este de cinci maşini vechi cumpărate la una nouă. Toate măsurile pentru a sprijini înnoirea parcului auto sunt bune şi binevenite atât pentru România, cât şi pentru industria auto’,

a spus Caracatzanis, într-o conferinţă de specialitate.

Pe de altă parte, şeful Groupe Renault România a punctat faptul că realităţile industriei auto româneşti trebuie discutate pentru a fi identificat ce lipseşte, astfel încât să fie anticipate oportunităţi de dezvoltare.

‘Acum şase ani, Parteneriatul Auto Român a fost creat ca un grup de lucru constituit din investitori importanţi şi angajatori din industria auto, având şi două asociaţii reprezentative – ACAROM şi AHK România. În toţi aceşti ani, am discutat realităţile industriei din care facem parte. Industria se desfăşoară atât în România, cât şi în alte ţări. Încercăm să identificăm ceea ce ne lipseşte şi pentru a pregăti viitorul. Acesta depinde de legislaţia românească. În prezent, în România sunt Centre de cercetare şi dezvoltare, dar ziua de mâine nu este sigură şi trebuie să o construim împreună. Împreună trebuie să anticipăm toate oportunităţile pentru a continua povestea industriei auto din România. Trebuie să vedem care sunt provocările şi oportunităţile pentru a construi un viitor’,

a menţionat oficialul Renault.

Asociaţia Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) şi Parteneriatul Auto România (PAR) au organizat, marţi, prima ediţie a evenimentului ‘Romanian Automotive Summit’.

Peste 250 de participanţi din industria auto, autorităţi centrale şi locale, mediul academic, organizaţii de business şi asociaţii profesionale vor aborda în cadrul evenimentului de specialitate principalele teme de interes comun, cum ar fi producţia, industria 4.0, inginerie, cercetare, dezvoltare şi inovare, educaţia şi resursele umane, integrarea în reţelele de furnizori a industriei auto, precum şi infrastructura de transport.

ACAROM, unicul reprezentant al industriei auto naţionale, fondată în anul 1996, reuneşte peste 150 de companii din sectorul auto. Asociaţia este reprezentantul României în ACEA – Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile.

Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană este reprezentanţa oficială a economiei germane în România şi cea mai mare Camera de Comerţ bilaterală din ţară, reunind peste 570 de membri.

Parteneriatul Auto România este un grup de lucru reprezentativ, informal, asociat ACAROM, format din cei mai mari investitori şi angajatori din domeniul auto cu activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare.

 

Sursa Economica