Banca Europeana de Investiții explică de ce nu vor companiile să investească în România deși avem atuuri mari

Cresterea economică puternică înregistrată de România este determinată de consum, însă paradigma trebuie mutată spre segmentul investițional, a atras atenția, joi, Patricia Wruuck, economist la Banca Europeană de Investiții (BEI).

 

„M-am uitat la segmentul economic al Europei și al României. Există o creștere impresionantă economică a României, cu peste 5% (5,8% – n. red.), ceea ce permite realizarea unei economii de scară. (…)

Totuși, există și puncte slabe și mă refer aici la instabilitate fiscală și la nivelul actual al investițiilor. Nivelul scăzut al investițiilor nu este încurajator.

Vorbim apoi despre investițiile publice și despre absorbția fondurilor europene. Vorbim și despre investițiile private. Noi, la BEI, facem sondaje despre ce gândesc companiile față de mediul investițional. Sondajul ne arată că România este țara în care doar 68% dintre companii investesc. Cumva prioritatea companiilor este diferită aici. De asemenea, sunt foarte multe companii care lucrează la capacitate sau peste capacitate. Există un necesar de investiții. (…)

În fine, provocările cu care se confruntă România mai departe, dintr-o perspectivă macro, este că vedem o creștere puternică determinată de consum. Cred că trebuie schimbată paradigma și să ne mutăm atenția către investiții. Pentru asta e nevoie să se consolideze infrastructura, sănătatea, educația, transporturile. Pentru România, transportul este un factor care trebuie avut în vedere.

Dintr-o perspectivă a companiilor, firmele din România vor ceea ce vor toate firmele din întreaga lume: un mediu de afaceri predictibil”, a declarat reprezentantul BEI în cadrul ediției a VI-a a Bucharest Forum.

Potrivit economistului, sectorul privat din Romania nu face multe investiții, din cauza incertitudinii provocate de politicile interne.

„Sectorul privat nu face atât de multe investiții. Am întrebat firmele despre impedimentele cu care se confruntă. În primul rând, este incertitudinea provocată de politicile interne. Incertitudinea este mereu o problemă pentru companii, dar în mod interesant există un lucru la care Romania se distinge: peste 60% dintre companii spun că lipsa infrastructurii de transport îngreunează apariția investițiilor față de media UE, de aproape 40%.

 

Sursa Business24

/0 Comentarii/de

Consumul, unicul motor care susţine „miracolul” economic românesc – EFE

România a reuşit, prin creşteri de salarii şi reduceri de impozite, să stimuleze consumul intern şi creşterea economică, care în primul trimestru al acestui an a ajuns la 5,6%, cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană, relatează agenţia EFE.

 

Totuşi, acest „miracol” aparent, în una dintre cele mai sărace ţări dintre cele 28 de state membre UE, a dat naştere unui scepticism în rândul experţilor, majoritatea acestora considerând-o nesustenabilă, scrie EFE.

Creşterea semnificativă a salariilor funcţionarilor, de peste 20%, şi a salariului minim, care în ultimii doi ani a ajuns la 310 euro, de la 220 euro, sunt principalii factori ai „boom-ului” economic românesc. La aceasta se adaugă faptul că Executivul social-democrat a redus Taxa pe Valoare Adăugată (TVA) pentru alimente de la 24% la 9% în iunie 2015, în timp ce cota generală de TVA a scăzut de la 24% la 20% în ianuarie 2016 şi la 19% la începutul acestui an.

„Creşterea economică puternică se datorează avansului semnificativ al consumului, alimentat de creşterea salariilor şi diminuarea impozitelor, dar aceasta va funcţiona doar pe termen scurt. Cu siguranţă, dacă avem o creştere a consumului fără sprijinul altui sector economic, atunci va creşte deficitul comercial şi cel al contului curent”,

a declarat pentru EFE preşedintele Consiliul Fiscal, Ionuţ Dumitru.

Deficitul comercial al României s-a ridicat la 3,36 miliarde euro în primul trimestru din 2017, fiind cu 20,3% mai mare faţă de cel din perioada similară din 2016, şi balanţa contului curent a înregistrat un deficit de 690 milioane euro, de două ori mai mare comparativ cu primul trimestru al anului trecut.

Creşterea economică este corelată cu cea a deficitului public al României, care a crescut de la 1,8% la 3,2% de la finele anului trecut până la 31 martie 2017, conform Biroului European de Statistică.

Comisia Europeană, la rândul său, estimează că România va avea o creştere economică de 4,8% în 2017, în timp ce Guvernul de la Bucureşti se aşteaptă la 5,6%, ceea ce, dacă se va realiza, va duce la un PIB record de 183 miliarde euro la finele anului.

Aceste date macroeconomice încurajatoare au animat actualul guvern social-democrat să promită în continuare creşteri salariale pentru funcţionari şi pensionari, o strategie criticată drept populistă.

„Politicile salariale cu tentă populistă atrag consecinţe grave asupra preţurilor bunurilor şi competitivităţii”,

a explicat, pentru EFE, Lucian Croitoru, consilier de politică monetară la Banca Naţională a României.

În 2015, peste 1,35 milioane dintre cei 4,6 milioane salariaţi ai ţării lucrau în administraţia publică.

Croitoru consideră că majorarea salarială a fost adoptată în detrimentul investiţiei publice, care a scăzut cu 60 % în bugetul pentru 2017.

„Nu se poate forţa ieşirea din categoria ţărilor cu mână de lucru ieftină fără a îmbunătăţi productivitatea”.

Lucian Croitoru

În anii trecuţi, numeroase companii, precum Continental sau Renault, şi-au mutat o parte din producţie în România, datorită salariilor reduse, dar situaţia actuală au făcut ca multe dintre acestea să se gândească la plecare.

Conform Asociaţiei Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, o treime dintre companiile pe care le reprezintă şi-a redus numărul de angajaţi ori s-au închis, începând din octombrie 2015, în special din cauza costurilor, dar şi lipsei de personal, datorate, printre altele, emigraţiei.

Indicele şomajului a ajuns în august la 5,1% (circa 466.000 şomeri), un minim istoric, deşi, potrivit lui Dumitru, aceste date nu reflectă întreaga realitate.

„Sunt multe persoane care practică o agricultură de subzistenţă şi care nu figurează ca şomeri, şi multe altele care continuă să plece din ţară”.

Lucian Croitoru

Se estimează că circa 85.000 români vor pleca din ţară pe parcursul acestui an.

 

Sursa Economica

/0 Comentarii/de