Piața crește, numărul jucătorilor scade

EVOLUȚIE Valoarea și volumul tranzacțiilor realizate la Bursa de Valori au crescut semnificativ în acest an, dar nu și numărul investitorilor activi prezență în piață.

 

Bursa de Valori Bucureşti trece printr-o perioadă bună în ceea ce priveşte evoluţia principalilor indicatori, care înregistrează creşteri de două cifre faţă de sfârşitul anului trecut, ca şi în valoarea zilnică tranzacţionată.

Numai că numărul investitorilor activi nu se află pe acelaşi trend, dimpotrivă, scade faţă de nivelul de anul trecut. Conform datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), la finele anului trecut erau înregistrate 21.985 conturi active, adică investitori care au făcut cel puţin o tranzacţie în ultimele şase luni, iar cifra era mai mică cu circa 600 decât cea de la finele trimestrului al treilea din 2016. Cum scăderea a continuat, cifra a coborât până la 15.500 la jumătatea anului în curs, şi este important şi să precizăm că numărul conturilor active nu este neapărat egal cu cel al investitorilor având în vedere că un investitor poate avea mai multe conturi deschise la brokeri diferiţi.

În schimb, numărul investitorilor în fonduri deschise de investiţii a crescut cu 0,4% la jumătatea anului faţă de sfârşitul anului trecut, ajungând până la 327.958, dintre care 317.362 erau persoane fizice, iar 10.596 persoane juridice.

„Se observă o creştere a interesului investitorilor pentru fondurile de acţiuni, numărul acestora majorându-se cu aproximativ 14% pentru persoanele fizice şi de 6% pentru cele juridice“,

se arată în raportul ASF, care precizează că totalul investitorilor persoane fizice în fondurile de acţiuni a ajuns la 10.035.

”Piaţa românească de capital continuă creşterile de două cifre, urmare a îmbunătăţirii percepţiei investitorilor faţă de piaţa de capital, a perspectivelor de creştere şi a indicatorilor macroeconomici buni.”

Lucian Anghel, preşedintele BVB

Dacă ne uităm la numărul celor care aleg investiţii în acţiuni listate la bursa de valori, considerate cele mai riscante indiferent dacă este vorba de investiţii directe în piaţă sau prin intermediul specialiştilor din cadrul fondurilor deschise, putem observa că este foarte redus în comparaţie cu numărul celor care preferă investiţiile cât mai sigure, în obligaţiuni sau titluri de stat, sau în depozite bancare, unde randamentul este foarte mic, dar banii sunt garantaţi de alte instituţii ale statului.

Fondurile de obligaţiuni deţin cea mai mare pondere în activul net cumulat al fondurilor deschise de investiţii, de aproximativ 76%, pe locul doi aflându-se fondurile diversificate, cu o pondere de 19%. În prezent, pe piaţa din ţara noastră activează 74 de fonduri mutuale, dintre care 19 sunt fonduri de acţiuni, 26 de obligaţiuni, 15 au investiţii diversificate, iar 13 sunt mixte (acţiuni şi obligaţiuni), la care se adaugă un singur fond monetar.

Totuşi, dacă vom asista la creşteri ale pieţei de capital de la noi, acestea ar trebui să vină de la bursa de valori. Zilele acestea se aşteaptă şi decizia MCSI privind includerea bursei din România pe lista pieţelor emergente şi chiar dacă nu vom fi primiţi de anul acesta, piaţa beneficiază de promovare. De altfel, percepţia investitorilor străini asupra pieţei de capital de la noi s-a îmbunătăţit semnificativ în ultimii ani.

„Performanţa acţiunilor listate la bursa din România a fost una remarcabilă, indicele MSCI Romania Total Return a crescut cu mai mult de 150% în ultimii cinci ani, în dolari“,

spune Carsten Hesse, EME Equity Strategist la banca germană de investiţii Berenberg, care precizează că numărul tot mai mare de companii care se listează şi interesul străinilor faţă de sectorul bancar şi Fondul Proprietatea au făcut ca volumul de tranzacţionare să se dubleze faţă de 2012.

Valoarea tranzacţiilor cu acţiuni realizate la BVB în primele opt luni a depăşit 1,5 miliarde euro, cu 35% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, la lichiditatea zilnică a depăşit 9 milioane euro, cu 38% mai mult decât anul trecut. Situaţia este paradoxală în condiţiile în care numărul investitorilor activi s-a redus cu aproape un sfert în prima jumătate a anului, dar ne arată şi că valoarea tranzacţiilor realizate de cei care sunt în piaţă a crescut semnificativ. De altfel, cea mai mare parte a tranzacţiilor realizate este susţinută de fondurile de investiţii, acest fapt fiind valabil pe orice piaţă de capital.

 

Sursa Capital

/0 Comentarii/de

Studiu: Mai puţin de 6% dintre companiile româneşti, stabile financiar, îşi plătesc la timp datoriile și generează profit

Companiile puternice, stabile financiar, care îşi plătesc datoriile la timp şi generează profit, reprezintă 5,6% din firmele din România, majoritatea fiind microîntreprinderi, se arată într-un studiu realizat de o companie de management al riscului comercial.

Aceste firme au generat peste 86% din profitul obţinut de toate companiile româneşti şi peste 40 % din cifra de afaceri obţinută de acestea, arată studiul Credintinfo Romania, realizat pentru a informa piaţa despre un certificat internaţional care atestă care sunt respectivele companii. Aproximativ 75% dintre aceste instituţii sunt microîntreprinderi. Acest procentaj este în creştere cu peste 2% anul acesta, comparativ cu anul trecut.

„Analizele realizate scot în evidenţă faptul că este mult mai profitabil pentru o companie să aibă un comportament de plată corect. Mai mult, cea mai mare pondere de companii puternice sunt microîntreprinderile, companii cu mai puţin de nouă angajaţi. Astfel, microîntreprinderile nu sunt companii slabe ci dimpotrivă, reprezintă motorul economiei româneşti”,

apreciază reprezentanţii companiei care a realizat studiul, citat de Agerpres.

Companiile puternice îşi plătesc datoriile în 99 zile, de aproape 4 ori mai repede decât media naţională de 355 zile şi de peste 5 ori mai repede comparativ cu restul instituţiilor care îşi plătesc datoriile în 542 de zile.

În cazul recuperării creanţelor, o companie puternică le recuperează în 70 de zile pe când media naţională este de două ori mai mare 166 zile.

Cea mai mare densitate de companii puternice este în Bucureşti şi în judeţele din centrul României: Mureş, Harghita, Sibiu, Braşov, Covasna. Aici, peste 6% din companii sunt stabile şi profitabile.

La polul opus, judeţele din vestul şi sudul României au cea mai mică densitate de companii puternice, între 3% şi 4%. Este vorba despre judeţele Mehedinţi, Caraş Severin, Dolj, Olt şi Dâmboviţa.

Domeniul din care provin cele mai multe companii solvabile şi puternice este cel al transporturilor rutiere de mărfuri, cu aproape 4.400 de companii care respectă criteriile de eligibilitate. Pe locul al doilea se situează firmele care activează în comerţul cu amănuntul, cu peste 3.000 de companii puternice iar pe locul al treilea sunt construcţiile, unde sunt aproape 3.000 de firme solide din punct de vedere financiar.

 

Sursa Capital

/0 Comentarii/de

Fabricanții de mobilă, drept de preempțiune la achiziția de lemn din fondul forestier public

Executivul a aprobat în şedinţa de joi, la propunerea Ministerului Apelor şi Pădurilor, Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, ce reglementează foarte clar câteva lucruri esenţiale în ceea ce priveşte valorificarea masei lemnoase din fondul forestier care este în proprietatea publică a statului român.

Conform unui comunicat al MAP, una dintre noutăţile prevăzute în actul normativ se referă la asigurarea, cu prioritate, a lemnului de foc pentru populaţie.

„Este primul an în care un Guvern îşi asumă ducerea la îndeplinire întocmai a prevederilor Codului Silvic, care stipulează, încă din 2015, asigurarea cu prioritate a lemnului de foc către populaţie. Chiar dacă necesarul de lemn de foc al populaţiei României nu poate fi susţinut exclusiv din pădurile statului, trebuie să ne asigurăm că tot lemnul de foc pe care aceste păduri îl produc merge direct la cetăţenii care au reală nevoie. Astfel, am pus în aplicare prevederea din Codul Silvic care stipulează valorificarea cu prioritate către populaţie a lemnului de foc rezultat din tăierile de îngrijire, de igienă, sau rezultate din produse accidentale”.

Doina Pană, ministrul Apelor şi Pădurilor.

Hotărârea se referă la vânzarea directă, fără intermediari, a lemnului de foc către populaţie şi unităţile de interes public local (şcoli, grădiniţe, instituţii etc.), din pădurile proprietate publică. În acest sens, au fost introduse, în premieră, prevederi care sancţionează specula, adică revânzarea materialului lemnos cumpărat ca lemn de foc de populaţie.

O altă noutate din Regulament vizează asigurarea dreptului de preempţiune producătorilor de mobilă, drept prevăzut în Codul Silvic încă din 2015. Astfel, este încurajată prelucrarea superioară a lemnului la noi în ţară. Prin această hotărâre se stabileşte clar că, special pentru sectorul mobilei din România, se organizează o primă licitaţie, la care au dreptul să participe exclusiv operatorii care deţin certificat de atestare de producător din industria mobilei şi operatorii economici care deţin precontract de servicii de prelucrare primară a lemnului fasonat încheiat cu producătorul din industria mobilei care deţine certificat de atestare privind capacitatea de industrializare a lemnului. La fel ca şi în cazul lemnului de foc, pentru a evita specula, este interzisă revânzarea lemnului achiziţionat în cadrul licitaţiei dedicate producătorilor români de mobilă.

„Cred că, astfel, dăm o şansă importantă industriei să îşi procure materia primă la preţuri corecte şi îi permitem să crească şi să se dezvolte. Tot prin introducerea acestei măsuri asigurăm acea plus-valoare lemnului exploatat la noi în ţară şi stimulăm crearea de locuri de muncă”.

Doina Pană

Noul Regulament mai prevede transparentizarea totală a licitaţiilor de masă lemnoasă. Astfel, în urma adoptării HG, Ministerul Apelor şi Pădurilor va realiza un website dedicat, denumit www.produselepadurii.ro, în cadrul căruia vor fi publicate toate anunţurile de licitaţie de masă lemnoasă din pădurile aflate în proprietate publică. Se grupează, astfel, anunţurile pe un singur portal, anunţuri care, în prezent, se regăsesc publicate pe site-urile fiecărui administrator de fond forestier proprietate publică, în mod dispersat şi neunitar.

 

Sursa Capital

/0 Comentarii/de