Preţul aurului a crescut cu 8% în prima jumătate a acestui an. Cererea mondială a scăzut cu 14% – WGC

Cererea mondială de aur a coborât cu 14% în primul semestru din 2017, comparativ cu perioada similară a anului trecut, în principal ca urmare a unei scăderi semnificative a achiziţiilor de metal galben din partea fondurilor tranzacţionabile pe bursă (exchange traded funds-ETF), a anunţat joi Consiliul Mondial al Aurului (WGC), informează Reuters.

De asemenea, achiziţiile de aur ale băncilor centrale au scăzut şi ele în prima jumătate a anului, în schimb au crescut achiziţiile de aur pentru bijuterii graţie unei cereri puternice venite din India şi Turcia, a precizat WGC.

În total, cererea globală de aur în perioada ianuarie-iunie 2017 a fost de 2.004 tone, în scădere faţă de 2.138,7 tone în perioada similară a anului trecut. În ceea ce priveşte trimestrul al doilea, cererea mondială de aur a fost de 953 tone, cel mai scăzut rezultat trimestrial din ultimii doi ani.

‘În acest an, cererea de aur este mai echilibrată. Dacă anul trecut am avut intrări mari din partea fondurilor ETF, piaţa fizică de aur pentru bijuterii, lingouri şi monede a coborât la minime multianuale’, a declarat directorul de studii de piaţă de la WGC, Alistair Hewitt.

 În prima jumătate a acestui an, băncile centrale din întreaga lume au achiziţionat 177 de tone de aur, cu doar 3% mai puţin decât în perioada similară a anului trecut. De asemenea, investiţiile în lingouri şi monede de aur au crescut cu 11% în primul semestru, până la 532 de tone, la fel ca şi achiziţiile de aur pentru bijuterii, până la 481 de tone.

În schimb, în condiţiile în care preţurile la aur au crescut cu doar 8% în primul semestru, fondurile de tip ETF au achiziţionat doar 56 de tone de aur în al doilea trimestru, în scădere cu 76% faţă de perioada similară a anului trecut, ceea ce a dus totalul achiziţiilor în primul semestru la 167,9 tone.

Alistair Hewitt a estimat că pe ansamblul acestui an băncile centrale vor achiziţiona 350-450 de tone de aur, iar cererea totală anuală va fi de aproximativ 4.200-4.300 de tone, adică uşor sub cantitatea de 4.337,5 tone achiziţionată în 2016, când a fost atins cel mai ridicat nivel anual de după 2013.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

Studiu: 45% din firmele din România, cu 700.000 de angajaţi, au capitaluri negative şi n-ar trebui să supravieţuiască

Circa 45% din firmele din România, cu peste 700.000 de angajaţi, au capitaluri negative şi în mod normal nu ar trebui să supravieţuiască, însă ele reuşesc să rămână active deoarece se finanţează în principal prin întârzierea plăţilor către furnizori sau stat, potrivit unui studiu de impact transmis marţi de Iancu Guda, preşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) şi lector al Institutului Bancar Român (IBR).

O firmă are capital negativ atunci când nivelul datoriilor sau obligaţiilor de plată depăşeşte nivelul activelor sau resurselor de care dispune societatea.

„Este ca şi cum o gospodărie are cheltuieli lunare de 1.000 de lei, dar venituri lunare totale de 800 de lei. Cum supravieţuieşte? Simplu – nu plăteşte la termen datoriile respective. În mod similar supravieţuiesc aproape jumătate din companiile active în România”, a explicat Guda, citat de News.ro.

Ultima variantă a programului de guvernare a alianţei PSD-ALDE, votată odată cu guvernul Tudose, propune înăsprirea legislaţiei privind firmele, astfel că, până la 31 decembrie 2019, firmele cu capital negativ vor fi obligate să-şi reîntregească capitalul, iar o persoană nu va mai putea înfiinţa o societate un anumit număr de ani după două insolvenţe.

Programul de guvernare prevede şi alte măsuri noi faţă de programul iniţial de guvernare, din ianuarie.

„Intenţionăm constituirea unei direcţii în cadrul ANAF (şi cooperare cu Registrul Comerţului) pe tematica firmelor cu pierderi continue (peste 3 ani la rând), companiilor care au cifra de afaceri nulă şi a creditelor acordate de acţionarii privaţi propriilor firme cu pierderi precum şi consolidarea Direcţiei de Preţuri de Transfer din aceeaşi instituţie”, arată documentul.

Însă analistul financiar consideră că tratamentul aplicat acestor companii trebuie cântarit cu mare atenţie, pentru a nu genera efecte economice sau fiscale negative.

„Vorbim despre capitaluri proprii negative în valoare cumulată de aproximativ 153 miliarde lei (nu sunt uşor de găsit până la 31 decembrie 2019) şi aproape 711.000 de salariaţi care lucrează la aceste companii şi plătesc contribuţii, respectiv 18% din totalul angajaţilor din mediul de afaceri”, a precizat Guda.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de