7 afaceri care eşuat cu toate că au obţinut finanţări de 1,5 miliarde de dolari

De obicei startup-urile care au succes şi care obţin finanţări mari ţin paginile publicaţiilor din întreaga lume, dar pentru fiecare unicorn (companie evaluată la 1 miliard de dolari) există multe alte startup-uri care eşuează.

În ultimele luni mai mult start-up-uri din SUA, care au beneficiat de finanţări mari, s-au închis. Business Insider a pregătit o listă cu 7 startup-uri care împreună au strâns aproape 1,5 miliarde de dolari şi cu toate acestea s-au închis.

1. Beepi: 2013- februarie 2017

Finanţare: 150 de milioane de dolari
Evaluare: 560 milioane de dolari

Beepi facilita legătură dintre vânzătorii de maşini second hand şi cumpărători. Atât fair.com, cât şi DGDG au luat în considerare o achiziţie a startup-ului, dar s-au răzgândit. Beepi a rămas fără bani.

2. Quixey 2009 – februarie 2017

Finanţare: 133 milioane de dolari
Evaluare: 600 de mililioane de dolari

Quixey era un motor de căutare capabil să caute informaţia în diferite aplicaţii din smartphone. Se pare că Quixey nu şi-a găsit o sursă de venituri stabilă.

3. Yik Yak 2013 – aprilie 2017

Finanţare: 73 milioane de dolari
Evaluare: 400 milioane de dolari

Reţeaua de socializare Yik Yak şi-a închis porţile pe 28 aprilie după ce s-a chinuit să-şi păstreze utilizatorii pe platformă.
Compania de efectuări de plăţi Square a cumpărat echipa de ingineri a Yik Yak pentru 3 milioane de dolari cu câteva zile înainte de închidere

4. Maple 2014- mai 2017

Finanţare: 29 milioane de dolari
Evaluare: 115 milioane de dolari

Serviciul de livrare de mâncare din New York s-a închis pe 8 mai. O parte din echipă a fost cumpărată de Deliveroo, serviciu de livrare din Marea Britanie.

5. Sprig 2013 – mai 2017

Finanţare: 57 milioane de dolari
Evaluare: 110 milioane de dolari

Sprig a fost un startup din San Francisco ce livra mâncăruri cu o calitate ridicată. Ultima livrare a fost făcută pe 26 mai. Startup-ul livra în 15 minute mâncăruri gata preparate produse local. Modelul de business s-a dovedit a nu fi sustenabil

6. Hello 2012 – iunie 2017

Finanţare: 40 de milioane de dolari
Evaluare: 300 de milioane de dolari

Hello a fost compania din spatele senzorului de somn numit Sense. Senzorul era plasat în cameră şi nu pe încheietura purtătorului. S-a închis în iunie din cauza faptului că nu a găsit un cumpărător.

7. Jawbone 1997 – iulie 2017

Finanţare: 1 miliard de dolari
Evaluare: 3 miliarde de dolari

Jawbone a fost un pionier în domeniul dispozitivelor purtabile. Compania a confirmat că-şi vinde bunurile pentru a-şi plăti furnizorii. CEO-ul Hosain Rahman a fondat o nouă companie numită Jawbone Health Hub.

Sursa businessmagazin.ro

/0 Comentarii/de

7 din 10 oameni de afaceri nu vad beneficiile brandului personal

Antreprenorul britanic Richard Branson este sursa de inspirație pentru cei mai mulți oameni de afaceri prin felul în care își construiește brandul personal, spun reprezentanţii Valoria, care au lansat studiul „Puterea brandului personal 2017”.

„Prin prezentul studiu, ne-am propus să aflăm modul în care este percepută importanța brandului personal în mediul de afaceri din România. Am vrut să aflăm câți respondenți își construiesc consecvent și proactiv brandul personal, care sunt principalele canale de comunicare ale brandului personal, care consideră respondenții că sunt beneficiile asociate construirii brandului personal, ce personalități sunt nominalizate ca modele de pe scena internațională. Din câte știm, este prima inițiativă de acest gen din România pe care o vom consolida prin noi studii și continut de calitate despre acest subiect de importanță vitală”, spune Elena Badea, Managing Partner Valoria, co-autoarea studiului.

Câți își construiesc consecvent brandul personal?

Numai 32% dintre respondenți spun că au un demers consecvent și proactiv de construire a brandului personal. Restul de 68% îi adună pe cei care au abordări punctuale, oportuniste sau, dimpotrivă, nu își gestionează în nici un fel brandul; 65% dintre aceștia nici nu consideră că este probabil să înceapă să facă acest lucru în următoarele 6-12 luni.   

Cei care nu au ales până acum să își construiască brandul personal spun ca principalul motiv este faptul că nu au timp pentru această activitate (25%), nu este o prioritate pentru ei (19%) sau nu s-au gândit la acest aspect (14%). Pe de altă parte, numai 26% dintre respondenții care deja își construiesc brandul personal spun că fac acest demers de peste 10 ani. Cei mai mulți dintre aceștia (38%) lucrează la brandul personal de 1-3 ani, iar 21% își construiesc brandul personal de 4-7 ani. 

Cum își construiesc brandul personal?

56% dintre respondenți pun pe primul plan comunicarrea experienței lor de afaceri și a competențelor relevante pentru a-și construi brandul personal, dar 54% consideră comunicare propriilor valori drept partea cea mai importantă a acestui demers. Este important că 40% dintre respondenți spun că nu au o strategie de dezvoltare a brandului personal, dar vor să își facă o astfel de strategie. Dintre respondenți 10% au o strategie dar nu o aplică, 4% nu au și nici nu își vor face una, iar 9% spun că nu este cazul. Canalele folosite pentru comunicarea publică a brandului personal sunt dominate de LinkedIn (59%) și Facebook (53%). Pe locul trei sunt evenimentele care dau ocazia de a vorbi în public (38%). Blogul personal apare pe ultimul loc cu numai 12%.

Ce domenii abordează pentru diferențierea brandului personal?

Principalele 5 domenii majore, pe lângă cel al profesiei, care sunt alese pentru a comunica brandul personal sunt: domeniul social (52%), educația (50%), antreprenoriatul (49%), cultura (24%) și inovația (22%). Chiar dacă 27% dintre respondenți spun că au un proces care să le faciliteze identificarea temelor relevante pentru dezvoltarea brandului personal, din care 7% nu îl aplică încă, restul de 73% nu au un astfel de proces și din aceștia numai 36% lucrează la asta.

Ce beneficii și indicatori atașează brandului personal?

Cele mai importante trei beneficii aduse de brandul personal sunt: recunoașterea și vizibilitatea pe care le aduce (pentru 67% dintre respondenți), faptul că dezvoltarea acestuia face parte din strategia de evoluție profesională (pentru 66% dintre respondenți), dar și creșterea angajabilității pe piața muncii (pentru 41% dintre respondenți). Dintre indicatorii de performanță folosiți pentru a urmări / măsura progresul în construirea brandului personal vedem că numărul de menționări în presă este utilizat numai de 16% dintre respondenți, pe locul unu aflându-se numărul de contacte noi de business, care este, de altfel, un indicator de networking dar care, indirect, este folosit ca să indice puterea brandului personal.

Cu cine lucrează la brandul personal?

Numai 18% dintre respondenți au locat un buget lunar pentru activități care să conducă la construirea brandului personal. Cei mai mulți respondenți (37%) care alocă un astfel de buget sunt cei de 34-49 ani, ceea ce corespunde cu o etapă foarte activă din viața profesională, la fel ca și în cazul celor de 25-33 de ani care răspund pozitiv în procent de 36%.

Cei mai mulți respondenți (47%) spun că ar colabora cu un consultant specializat pentru dezvoltarea brandului personal 35% s-ar consulta cu prieteni mai avansați în procesul acesta, iar 33% ar apela la un executive coach sau un life coach. Doar 24% spun că ar dori să primească acest tip de consultanța de la un profesionist în marketing.

Din păcate, 49% dintre respondenți nu au participat la nici un training cu tema brandului personal în ultimii trei ani (2013-2016). Doar 18% spun că au participat la un astfel de training în acest interval de timp, 14% au participat la două, 10% la 3, iar 9 % la peste 3 traininguri.

„Brandul personal este ce, cât și în ce fel comunicăm cine suntem. Este managementul percepției celorlalți despre tine, după ce ai comunicat cine ești. Brandul personal influențează relațiile cu ceilalți și facilitează aderența la valorile pe care le susții prin opiniile și proiectele tale. Este un instrument care cere pricepere, dacă vrei ca scopul pe care ți-l propui să fie atins. Este despre cum te porți cu ceilalți, cum vorbești, cum te îmbraci, ce postezi pe LinkedIn sau la ce dai like pe Facebook. Prin studiul de față am vrut să aflam care este nivelul de conștientizare din România asupra importanței tuturor acestor aspecte ce țin de brandul personal. Am încredere că prin acest demers subliniem nu numai importanța subiectului, ci punem în circulație și un conținut de valoare”, Constantin Măgdălina, Expert Tendințe și Tehnologii Emergente, co-autor al studiului.

Sursa dailybusiness.ro

/0 Comentarii/de

De ce eșuează 9 din 10 afaceri? Lecții de la șeful Fribourg Capital și Elefant.ro

Antreprenorul Ion Sturza, președinte al fondului de investiții Fribourg Capital, care controlează și magazinul on-line Elefant.ro, consideră că fondatorii de mici afaceri și startupuri greșesc atunci când consideră că un eșec al acestora este cauzat de produsul slab sau de ideea de business.

Ion Sturza, un important investitor în startupuri și firme aflate la început de drum, în zona de tehnologie și internet, a vorbit miercuri la conferința Businessdays de la Cluj-Napoca, organizată de Impact Hub și Liberty Technology Park Cluj.

”Eu consider că antreprenorul este o specie rară, se naște unul la un milion, o dată la 100 de ani și acela se numește Steve Jobs. Restul sunt meseriași. Atunci când vrem să ne aventurăm să ne ocupăm de afaceri, trebuie să știm un pic de economie, un pic de legal, de resurse umane, de proceduri corporate” – a spus omul de afaceri moldovean, fost prim-ministru al Republicii Molodva.

Din experiența sa de investitor, el consideră că mulți dintre fondatorii de startupuri asociază eronat eșecul unui business cu produsul sau cu ideea de afaceri în sine.

”Foarte mulți nu înțeleg și asociază eșecul – în special în tehnologie – cu faptul că poate produsul nu e bun, poate ideea nu a fost bună, ceea ce este total greșit”, crede Sturza.

”Eu încerc să le explic tinerilor din programele de accelerare și din multele companii tehnologice pe care le avem noi în portofoliu că în primul rând eșecul este de diferite origini și că 9 din 10 companii eșuează nu pentru că ideea sau produsul a fost rău, ci pentru că execuția a fost proastă și că, din punct de vedere operațional, a fost un eșec”, a mai spus președintele și fondatorul fondului de investiții Fribourg Capital.

3 elemente importante a enumerat Ion Sturza pentru succesul unui startup, mai ales în domeniul tehnologiei:

  • Execlența operațională.

”Ceea ce încercăm noi cu echipele noastre nu este atât să intervenim în partea de produs – pe care, până la urmă, dacă nu îl facem noi, ne ducem și îl fac chinezii – , ci să susținem o execelență operațională – cum se face afacerea, inclusiv partea de etică”.

  • Marketingul.

”Al doilea element foarte important este partea de marketing. Până la urmă, toate ideile și toate produsele și mai ales în tehnologie au nevoie să le duci în piață. Piața este globală. Astăzi, concurentul lui Google nu este un alt Google sau Yahoo, ci este un mic indian, care s-a născut sau abia se naște sau care este la colegiu. Deci este o piață globală în care, dacă nu știi cum să o penetrezi și cum să te poziționezi, ești terminat într-o noapte și nici nu observi”.

  • Vânzarea firmei.

”Al treilea element foarte important pe care noi încercăm să îl aducem în relație cu companiile noastre este o strategie foarte clară de exit. Eu nu mă căsătoresc cu afacerile. Afacerea este doar o formă de a fi ocupat, de a ieși dimineața din casă și să nu lenevești, să fii într-o condiție bună mental și fizic. De aceea, fiecare trebuie să se gânească la afaceri ca la ceva care nu ocupă spațiul privat. O strategie clară de exit – ce faci tu până la urmă cu afacerea asta? Mulți or să spună arogant: <<O las pentru nepoți și strănepoți>>. Greșit! Toate afacerile se fac pentru a fi vândute la momentul oportun, la prețul oportun”.

Ion Sturza: Decidenții au o cvasi-teamă de tehnologie

Fost prim-ministru al Republicii Moldova, antreprenorul Ion Sturza deplânge teama decidenților politici de progresul tehnologic.

”Sunt două comunități care merg paralel astăzi: comunitatea digitală și comunitatea obișnuită, inclusiv comunitatea factorilor decizionali sau politici. Indiferent la ce nivel – de sefi de state, de guverne sau local – toți vorbesc, promit. Dar până la urmă este o cvasi-teamă de tot ce se numește tehnologie. Este o neînțelegere care poate un pic să frâneze impelemntarea tehnologiei sau schimbarea aceasta tectonică ce are loc în viața omenirii, cum este trecerea de la era post-industrială la era digitală”, a mai spus Ion Sturza.

Ion Sturza (57 de ani) este un important antreprenor moldovean, cu afaceri in România și Republica Moldova. El este președinte și fondator al fondului de investiții Fribourg Capital. Printre investițiile sale se numără magazinul on-line axat pe carte Elefant.ro, Liberty Technology Park S.A din Cluj, SEO Monitor, Upswing, Planable.

Fribourg Capital, companie de investiții ce acționează în Europa de Est, a lansat recent divizia Fribourg Digital cu un fond de investiții în valoare de 20 de milioane de euro, dedicat startupurilor IT.

Sturza a fost prim-ministru al Republicii Moldova în anul 1999. El are o avere estimată în jurul a 85-95 milioane de euro.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

Românii cumpără online de pe telefon mai mult decât anul trecut. Câţi bani cheltuie şi pe ce

Românii au făcut cumpărături online de pe telefon cu 64% mai mult decât anul trecut. Valoarea medie a unei tranzacţii pe mobil în primele 6 luni a fost de 40 de euro, similară cu cea din 2016, potrivit 2Performant Network. Iată în ce domenii se fac cele mai scumpe tranzacţii online.

2Performant Network (fosta 2Parale Afiliere) a generat în intervalul ianuarie-iunie 2017 peste 410.000 de vânzări online pentru magazinele din reţea, în valoare totală de 19 milioane de euro (inclusiv TVA) – o creştere de 40% faţă de primul semestru de anul trecut.

Conform raportului 2Performant realizat pe primele 6 luni din 2017, cele mai scumpe tranzacţii online se fac în Turism (vacanţe sau bilete de avion), urmate de achiziţiile din industria de Electronice şi Calculatoare.

Top achiziţii medii online 2017 (valorile includ TVA):

  1. Turism (inclusiv ticketing) 268 euro
  2. Electronice şi Calculatoare 175 euro
  3. Produse pentru Copii 66 euro
  4. Fashion 45 euro

Din totalul tranzacţiilor online din România, 41% au fost realizate pe dispozitive mobile – în creştere semnificativă faţă de ponderea de 25% aferenta primului semestru din 2016.

“În Bulgaria (a doua piaţă în care activează 2Performant – din 2011) ponderea tranzacţiilor pe mobil este de 32%, însă dat fiind că viteza de creştere este mult mai mare (78% anual) ne aşteptam ca în 2018 cifrele din aceste 2 pieţe să se egalizeze” a declarat Bogdan Aron, CPO 2Performant Network SA.

Şi valorile medii per vânzare în Bulgaria sunt ceva mai mici decât cele din România, media fiind de 36 de euro la nivelul întregii pieţe, cele pe mobil situându-se la 30 de euro per tranzacţie.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

Comerţul aduce 74 de miliarde de euro în economie. Micii comercianţi produc 71% din bani

Chiar dacă un singur mare retailer alimentar internațional, Kaufland, a produs singur anul trecut rulaje de peste 2,1 miliarde de euro, micii comercianți luați împreună generează încă cei mai mulți bani și au cei mai mulți angajați. În schimb, în medie, un IMM rulează de peste 700 de ori mai puțin decât o companie mare.

Comerțul (alimentar, bunuri, en gros, en detail etc.) a generat în 2015 afaceri totale în valoare de 331,8 de miliarde de lei (aproximativ 73,7 miliarde de euro), arată o ultimă analiză realizată de către Institutul Național de Statistică. Din această sumă, 70,9% au fost bani produși de către IMM-uri care au ajuns la un număr de peste 171.960, adică 99,9% din numărul total de firme.

În medie, un IMM a raportat o cifră de afaceri de 1,9 milioane de lei în timp ce întreprinderile mari au rulaje medii de 785,5 milioane de lei. 

La capitolul profit brut înregistrat, la nivelul anului 2015, companiile din comerț au realizat în total un plus de 15,4 miliarde de lei, din care 11,8 miliarde de lei au fost obţinute în întreprinderile mici şi mijlocii.

Ca medie, întreprinderile mari au raportat un profit brut de 20,8 milioane de lei, în timp ce IMM-urile au reușit un profit mediu de numai aproximativ 69.000 de lei.

Micile întreprinderi au și cei mai mulți angajați, astfel că din totalul de aproximativ 908.000 persoane angajate în acest domeniu de activitate la finele anului, IMM-urile  deţineau o pondere de 79,8% (peste 724.700 de persoane). 

În ceea ce privește investiţiile nete realizate în anul 2015, care s-au cifrat la 8,8 miliarde de lei, întreprinderile mici şi mijlocii au realizat 6,6 miliarde de lei, adică 74,4% din total. Din punct de vedere al surselor de finanțare, investițiile au fost realizate din surse proprii în proporții 92,7%; credite interne 5,1%; credite externe 0,3%; buget de stat şi local 0,1%; capital străin 0,2% și alte surse 1,6%. Pentru IMM structura pe surse de finanţare cuprinde 91,1% surse proprii; 6,3% credite interne; 0,3% credite externe; 0,1% buget de stat şi local; 0,3% capital străin și 1,9% alte surse.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

Noi credite de 50.000 euro pentru mici afaceri: Ce avantaje va oferi instrumentul micro-mezanin

Firmele mici și mijlocii (IMM) românești care au până la un an de funcționare vor putea obține credite de 50.000 de euro, fără să pună garanții, printr-un nou instrument de tip micro-mezanin finanțat din fonduri europene, a declarat, vineri, un oficial guvernamental.

Pe scurt, instrumentul micro-mezanin este o combinație între credit și equity, prin care managerul de fond va putea să intre cu părți sociale în firele finanțate.

Mihaela Toader, directoare în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, a explicat, la o conferință a Consiliului Național al IMM-urilor, cum va funcționa viitorul instrument financiar pregătit în România:

  • IMM-urile care vor avea până la un an de funcționare (startupuri) vor putea obține credit de 50.000 de euro, iar întreprinderile sociale (indiferent de vechime) vor putea lua până la 500.000 de euro, cu împrumut.
  • Firma beneficiară nu va fi obligată să vină cu garanții proprii, ca în cazul celorlalte tipuri de credite, de pe piața liberă.
  • Perioada de creditare va fi de 5, 7 sau 10 ani, în funcție de cum se va decide. Micile afaceri beneficiare vor putea avea o perioadă de grație, de două treimi din perioada de creditare. În cadrul unui credit pe 10 ani, aceasta înseamnă că beneficiarii vor plăti în prima fază doar un comision pentru managementul de fond, iar apoi vor începe să plătească rate abia după 7 ani.
  • Dacă firma nu-și va mai putea achita creditul, fondul de management va prelua datoria și va lua părți sociale în firmă, deveind acționar (asociat).

”În caz de default – este un caz inerent pentru instrumentele financiare, trebuie să ni-l asumăm cu toții – intrarea fondului de management ca silent partner nu poate aduce decât lucruri bune, pentru că de regulă aceste fonduri au exprtiză și pot să imprime un anuit ritm de dezvoltare a afacerii”.

  • Managerul de fond va acorda obligatoriu consultanță firmei beneficiare, pentru realizrea planului de afaceri și întocmirea documentelor privind accesarea instrumentuui financiar.

De unde și cum vor veni banii pentru creditul mezanin

Viitorul instrument mezanin va fi finanțat din Fondul Social European – banii alocați, de Uniunea Europeană, României.

Ca mecanism, cea mai probabilă variantă este ca banii europeni să fie gestionați de Fondul European de Investiții (FEI), ca fond al fondurilor, care, la rândul său, va încheia acorduri cu parteneri din România.

Acești parteneri vor fi bănci cu istoric în instrumente equity sau companii de finanțări equity. Practic, aceștia vor gestiona toată activitatea de creditare și de consultanță în relația directă cu clienții (firmele beneficiare).

”Ne dorim ca acest nou instrument să lase mai multă flexibilitate la nivel regional. Deci fondurile de manager care gestionează fiecare regiune sau două regiuni la un loc să decidă în ce măsură acordă mai mult sprijin IMM-urilor sau întreprindeirlor de economie socială” – a spus Mihaela Toader.

Calendar de implementare- micro-mezanin

Guvernanții speră ca noul instrument de micro-mezanin să poată fi accesat de către IMM-urile românești din prima jumătate a anului 2018.

”Noi sperăm ca până la sfârșitul anului 2017 să avem notificată evaluarea ex-ante, proceduri de consultare după care să începem discuțiile cu instituțiile financiare să vedem care ar fi cea mai practică modalitate de încredințare – probabil încredințarea către FEI ca fond al fondurlor și apoi FEI să selecteze fondurile de management – este cea mai scurtă ca timp” – a mai spus Mihaela Toader.

Amînuntele legate de dobânzi și comisioane nu au fost încă stabilite, a menționat ea.

Potrivit diectoarei de la Fonduri Europene, acest instrument a fost folosit o singură dată în Europa, în Germania, în exercițiul financiar 2007-2013. Bugetul total al instrumentului financiar în Germania a fost de 83 milioane euro.

Sursa stratupcafe.ro

/0 Comentarii/de

ANRE: Creşterea tarifului la energia electrică de la 1 iulie este de 3 lei pe lună, 36 de lei pe an

„Creşterea tarifelor la energia electrică de aproximativ 8% reprezintă o medie naţională, există regiuni cu creşteri de 15%, dar şi regiuni cu 5% şi chiar una cu scăderi, dar per ansamblu este vorba despre trei lei pe lună, 36 de lei pe an”, a declarat luni Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE.

Evoluţia descendentă a tarifelor pe piaţa concurenţială nu s-a reflectat destul de bine în facturile consumatorilor casnici, vedem încă preţuri sub cele obţinute de furnizorii de ultimă instanţă. Dar aceste lucruri depind de modul de negociere în amonte, adică dintre producători şi furnizori, a explicat preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în deschiderea conferinţei „Focus Energetic”.

„Există regiuni cu creşteri de 15%, dar şi regiuni cu 5% şi chiar una cu scăderi, dar per ansamblu este vorba despre trei lei pe lună, 36 de lei pe an”, a spus Havrileţ, precizând că această sumă nu este „nici mare, nici mică”.

Referitor la evoluţia preţurilor aşteptată pentru această iarnă (de la 1 ianuarie consumatorii casnici primind energie cu totul dereglementată), Havrileţ a arătat că procentajul de 10% tarif reglementat în coşul casnic „nu a fost relevant, probabil nu va fi relevantă nici dispariţia acestuia”. La iarnă, „preţul va depinde foarte mult de aportul energiilor regenerabile în coş, care aduc scăderi semnificative, dar şi de capacitatea furnizorilor de ultimă instanţă de a obţine de la producători tarife mai mici”, a spus preşedintele ANRE.

Niculae Havrileţ a reamintit că ANRE are un comparator de tarife cu ajutorul căruia fiecare consumator poate vedea în timp real ce oferte de tarife sunt în localitatea lui la energie, iar dacă observă tarife mai bune la un alt furnizor se poate înscrie la acesta.

Sursa zf.ro

/0 Comentarii/de